11,066 matches
-
ce au devenit mai sensibili la fenomenele de credință și ale căror conduite devin mai conforme cu valorile religioase; acest fapt mai este demonstrat de societatea În ansamblul ei, ce caută noi linii de reformare spirituală, precum și cei care se apleacă asupra statutului orei de religie (factori de decizie din biserică și Învățământ), În perspectiva creșterii calității predării acestei discipline. Subliniem rolul religiei de integrator cultural și factor de formare a conștiinței și comportamentului persoanei. Prin intermediul acestei discipline, elevul are acces
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și redactor-șef al Editurii Eminescu (din 1976), redactor la Editura Fundației Culturale Române. Culegerea de studii și eseuri Creație și viață, cu care debutează A. în 1978, circumscrie în bună măsură aria de preocupări a istoricului și criticului literar, aplecat asupra literaturii române moderne, și ilustrează câteva teme și strategii ce vor fi continuate și amplificate în lucrările ulterioare. Se detașează, prin masivitate și noutatea punctului de vedere, studiul despre I. L. Caragiale, interpretarea urmând teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
În care este judecat de alții, vanitatea Îl duce cu ușurință la pierderea contactului cu realitatea. Comportamentul său trădează o lipsă de Înțelegere a relațiilor interumane, Îndepărtarea de viață, uitarea cerințelor acesteia, a Îndatoririlor sale de om1. Alți autori, mai aplecați spre interpretări sociopsihologice, Îi refuză dandysmului și aura de Narcis, dar și tinicheaua de vanitos. Într-un spirit ceva mai pedestru, ei deslușesc În dandy produsul tipic al unei societăți În care clasele se reașază precum plăcile tectonice. De cele mai multe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
devizei sale: „Urcă până unde nu poate ajunge nimeni!”. Faptele acestei comedii romanești - roman pentru ea, comedie pentru el - sunt la fel de fermecătoare ca Însăși comedia. Găsim totul acolo. La curte, o curte aproape spaniolă după etichetă, ea Îndrăznește să se aplece spre el În clipa când se ridică. El se folosește de acest răgaz pentru a-i Înapoia hârtia, pe care prințesa o ascunde În manșon, ca o fetiță, ca eroina din foburgul Saint-Antoine, care a făcut ca tunul să tragă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndemână, deoarece explicația succesului stă Într-un suflet ales. Fericiți cei ce Îl pun la lucru! Ce poate fi mai frumos decât să vedem că totul ne surâde, și natura, și oamenii!... Acum, după ce am străbătut toate piscurile, ne vom apleca asupra lucrurilor mărunte. PARTEA A TREIAtc "PARTEA A TREIA" Despre lucrurile care țin direct de persoană — Credeți că cineva poate fi talentat fără toate aceste maimuțăreli? — Da, domnule, Însă veți fi o persoană talentată mai mult sau mai puțin plăcută
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nenorocirile sale par a fi efectul unei predestinări. Doar atunci asemănările Își capătă toată valoarea lor: ele fac din Poe un fel de imagine la trecut a lui Baudelaire, un fel de Ioan Botezătorul al acestui Crist blestemat. Baudelaire se apleacă asupra anilor adânci, asupra acelei Americi Îndepărtate și detestate, descoperindu-și deodată imaginea În apele cenușii ale trecutului. Iată ce este el. Dintr-o dată, existența sa este consacrată. Deosebit În această privință de Flaubert, el n-are nevoie de societatea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Narcis. Pentru că Îl iubesc. — Oh, au răspuns florile câmpului, cum să nu-l iubești pe Narcis! Era atât de frumos! — Chiar era frumos? Întrebă râul. — Cine-ar putea-o ști mai bine decât tine? Doar se privea, În fiecare zi, aplecându-se pe malul tău, spre a-și admira frumusețea În apele tale. Dacă-l iubesc, răspunse râul, e pentru că atunci când se apleca asupra apelor mele Îmi vedeam propria reflexie În ochii lui. O Întrebare: de ce un autor obsedat de originalitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frumos? Întrebă râul. — Cine-ar putea-o ști mai bine decât tine? Doar se privea, În fiecare zi, aplecându-se pe malul tău, spre a-și admira frumusețea În apele tale. Dacă-l iubesc, răspunse râul, e pentru că atunci când se apleca asupra apelor mele Îmi vedeam propria reflexie În ochii lui. O Întrebare: de ce un autor obsedat de originalitate, de anihilarea prin parodie a marilor teme acceptă confruntarea cu un mit a cărui expresivitate fusese stoarsă de marile nume ale culturii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se află mătrăguna. Acolo se descalță și se prosternează de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint, pe care Îl țin În gură, În așa fel Încât el să atingă În același timp dinții și limba. Se apleacă apoi peste mătrăgună fără s-o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. Se Întorc tot Îmbrățișate, dansând mereu, păzindu-se să nu fie zărite sau să le surprindă zorile. Dacă aduc cu ele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
două oase erau puse lângă vas. Nu le-a atins cu mâna, ci le-a luat cu gura. Nici nu a trebuit să le ridice cu gura, puterea lui era așa de mare, Încât atunci când Old Man Hay s-a aplecat asupra vasului, cele două oase s-au mișcat către gura lui. El a scuipat de două ori oasele jos și, apoi, iar le-a prins (J.A. Grim, 2003, p. 94). Descrierea făcută de acest tânăr din tribul Ojibway (America de Nord
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ajouts, des suspensions, des modifications, des suppressions. Le nouveau registre imprimé à l'original est qualifié par Philippe Loubière comme " parfois anodin, parfois lourd, toujours forcé ". Îl exemplifie par la traduction que donne Jean Poncet au titre Un om s-apleacă peste margine, à savoir : Un homme se penche sur le bord de la falaise : Pourquoi introduire " falaise " ? Forcer le sens vers un élément de relief physique empêche d'accéder au caractère général et abstrait de la notion de " bord ", de " limite " ; c
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1974 : 133) [tu] vois leș charrues, leș charrues, leș innombrables charrues :/ grands oiseaux noirs/ descendus du ciel sur la terre. (Charrues) (Poncet, 1996 : 96) Pe coate încă o dată/ mă mai ridic o șchioapa de la pământ/ și ascult. (Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) À terre, accoudé, je me soulève encore d'un empan et j'écoute. (Un homme se penche par-dessus le bord) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 135) Allongé sur la terre/ je me relève sur leș coudes/ et j
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moi. (La stalactite) (Miclău, 1978 : 175) [...] și clipele să-mi pară niște muguri plini, din care înfloresc aievea veșnicii. (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) [...] leș instants me sembleront de gros bourgeons, où fleurissent réellement des éternités. (Désir) (Miclău, 1978 : 183) M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche : Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care înfloresc aievea veșnicii. (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) [...] leș instants me sembleront de gros bourgeons, où fleurissent réellement des éternités. (Désir) (Miclău, 1978 : 183) M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche : Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Lucruri mici, lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
où le traducteur décide de préserver leș tirets șont isolés : on peut leș retrouver quand cet emploi n'est pas perçu comme choquant pour le lectorat cible, car îl est considéré comme plus proche des normes françaises de ponctuation : M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cet emploi n'est pas perçu comme choquant pour le lectorat cible, car îl est considéré comme plus proche des normes françaises de ponctuation : M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Flori peste fire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rimes dans son texte-traduction, même și elles șont parfois " cachées " dans l'architecture du texte, comme dans le cas des poèmes des premiers recueils de Blaga: Nici o cărare nu mai e lungă, nici o chemare nu mă alunga. Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Îl n'y a plus de long sentier, ni d'appel pour me chasser. (Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea. (Semne) (Blaga, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
préoccupation de la traductrice pour la forme sonore.1523 L'effort de la traductrice de reconstruire leș sonorités en français mène parfois à des variantes très poétiques, réussies : Nicio cărare nu mai e lungă, nicio chemare nu mă alunga. Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Îl n'y a plus d'appel pour m'étourdir, ni de chemin qu'il me tarde de parcourir. (Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vers je ne sais quelle fin. Comme un cierge qui vacille un arbre s'est éteint. Un vol s'est étendu vers je ne sais quelle fin. Comme un bougeoir qui vacille un arbre s'est éteint. În fântână mi-aplec gând și cuvânt. Ceru-și deschide un ochi în pământ. (Blaga, 2010 : 146) Sur la fontaine j'ai incliné mes paroles et mes pensées. Le ciel a ouvert un œil dans la terre. (Stolojan, 1992 : 69) Je penche sur la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pace lumea că de scrum [...]. De gros flocons de neige tendres/couvrent mon univers comme des cendres [...]. " (Tămâie și fulgi) (Miclău, 1978 : 231) ; " Vino, sfârșit, așterne cenușă peste lucruri. " " Viens, ô fin, recouvre de cendre leș choses. Un om se-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " scrumul abătut pieziș din alte zări " " [leș] cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân/Saint Georges vieux) (Miclău, 1978 : 439) ; " scrum de clorofila " " cendre de chlorophylle " (Portret/Portrait
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le culturème dans le titre même : À la mémoire du paysan peintre (Miclău, 1978 : 263) ; En souvenir du paysan peintre (Pop-Curșeu, 2003 : 53) ; En souvenir du paysan peintre d'icônes (Loubière, 2003 : 25). → Le titre du poème Un om s-apleacă peste margine est métaphorique : le moi lyrique se demande s'il s'agit du bord de la mer ou du bord d'une pauvre pensée. Leș traductions de ce titre oscillent entre le côté abstrait (Sanda Stolojan supprime même le complément de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1975 : 6) ; Le verbe " a umblă " (" se déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine " (" bord ") est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d'une pauvre pensée ? je ne sais. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d'une pauvre pensée ? je ne sais. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) ; Le nom " pivniță " (" cave ") est traduit par " oubliette " ou " cellier " : " pivnițele pământului " " leș oubliettes de la terre " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șchioapa de la pământ " (littéralement : " se soulever de la terre d'un empan ") constitue une difficulté de traduction : " Pe coate încă o dată/mă mai ridic o șchioapa de la pământ [...]. " " Allongé sur la terre/je me révèle sur leș coudes [...]. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " À terre, accoudé, je me soulève encore d'un empan [...]. " (Un homme se penche par-dessus le bord) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 135) ; " Accoudé une fois encore/à râs de terre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]