73,900 matches
-
activității și de programul european unde aceștia pot fi eligibili. Dând eficiență celor mai sus prezentate și în contextul economico-financiar, geopolitic intern și internațional, sub presiunile exercitate de criza economică postpandemică și de conflictul militar care se desfășoară în Ucraina, apreciind că există riscul ca și alți operatori economici, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, să își restrângă și/sau să își suspende activitatea, determinând imposibilitatea ca în anii
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258702]
-
de procedură penală. De asemenea, critică faptul că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală împiedică, în anumite situații, contestarea încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva soluțiilor de clasare. ... 5. Judecătoria Zărnești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că lipsa căilor de atac împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează plângerea formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată este o opțiune a legiuitorului. De asemenea, consideră
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 100 alin. (4): (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; ... b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; ... c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; ... d) proba este imposibil de obținut; ... e) cererea a fost formulată de o persoană
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea unei probe care trebuia supusă analizei unui judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe ierarhic superioare. ... 10. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. ... 11. Judecătoria Suceava apreciază
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. ... 11. Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. Chiar dacă datele rezultate
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
de supraveghere autorizate într-o cauză sunt folosite și într-o altă cauză, judecătorul de cameră preliminară analizează legalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor raportat la cauza cu care este învestit. În cazul în care s-ar aprecia că probele au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor legale, judecătorul din cauza în care au fost transferate datele ar exclude probele rezultate, fără a aduce atingere în vreun fel modului de soluționare a camerei preliminare din dosarul din care acestea
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
a reglementat în detaliu procedura referitoare la supravegherea tehnică, instituind proceduri de natură să confere suficiente garanții împotriva arbitrarului organelor de urmărire penală. ... 26. În ceea ce privește modul concret în care au fost aplicate dispozițiile criticate în cauză, Curtea apreciază că nu poate examina acest aspect, întrucât excedează competenței sale, fiind de competența instanțelor judecătorești chemate să interpreteze și să aplice întregul ansamblu normativ incident în cauză, cu luarea în considerare deopotrivă a dispozițiilor legale și a deciziilor pronunțate de
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
acestea rămânând supuse acțiunii legii vechi. ... 11. Se concluzionează că prevederile legale sunt lipsite de rigoare și previzibilitate, impietează asupra aplicării unitare a legii și aduc atingere securității juridice. ... 12. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție în măsura în care se consideră că procedura de evaluare a respectării standardelor de calitate sau de etică profesională trebuia să fie reglementată prin lege
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Medana-Alina Spanache și Alexandru-Nicolae Țană cu ocazia soluționării unei cauze penale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu realizează o simplă și legală interpretare a dispoziției criticate, ci adaugă în mod nepermis
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o manieră vădită și nepermisă sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici, aspect reglementat printr-o lege organică. ... 8. Apreciază că Banca Națională a României nu constituie o autoritate publică în sensul titlului III din Constituția României, deoarece actele normative care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea acesteia sunt legi ordinare, nu legi organice. Banca Națională a României realizează doar o
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În continuare, instanța judecătorească invocă Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016 și Decizia nr. 790 din 15 decembrie 2016. ... 14. În acest context, instanța judecătorească apreciază că interpretarea cu efect obligatoriu pentru instanțele judecătorești, stabilită prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care impune considerarea funcționarului bancar
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 265 din 6 mai 2014), în cauză nefiind aduse atingeri ale dispozițiilor constituționale. ... 15. În final, apreciază că o interpretare a dispozițiilor constituționale în sensul indicat de către inculpați ar conduce la concluzia că prin orice hotărâre a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-ar adăuga, în mod nepermis, la lege, cu consecința arogării de
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Constituție, deoarece, exceptând Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010, celelalte acte normative de salarizare anuală emise ulterior nu sunt legi organice. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că cele învederate de autorul excepției nu sunt de natură a demonstra neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile reglementate de art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
2015. Curtea precizează că, deși în actul de sesizare se face referire la dispozițiile art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2012, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012. De asemenea, Curtea apreciază că, în ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 2 din Legea nr. 283/2011, autorul are în vedere, în realitate, dispozițiile art. II art. 2 și art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 126, Curtea a apreciat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate care vizează aceste texte de lege, arătând că procedura reglementată de aceste articole este una administrativă prealabilă, a cărei legitimitate constituțională a fost, în mod constant, acceptată în jurisprudența sa. În acest sens, a
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57. ... 21. Astfel, Curtea a apreciat că dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că aceste norme juridice clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor și
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. ... 22. Curtea a arătat că textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate și a apreciat că au un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
acte normative abrogate și a apreciat că au un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei nr. 624 din 7 octombrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
considerentele și soluția Deciziei nr. 624 din 7 octombrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea apreciază că, raportat la obiectul de reglementare al textelor de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aceste prevederi constituționale nu sunt incidente. Astfel, prin Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că instanța de judecată a invocat, din oficiu, excepția pentru a se conforma unei decizii de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, context în care, însă, aceasta apreciază că normele deduse controlului de constituționalitate nu sunt contrare prevederilor Legii fundamentale în raport cu care s-a ridicat excepția. Prin urmare, nu sunt arătate motivele care susțin pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate, așadar, nu este o veritabilă excepție de
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
lipsa banilor nu poate fi primit, în condițiile obligării corelative a cetățeanului la plata necondiționată către bugetul statului a asigurării de sănătate“. ... 6. Față de această împrejurare, ținând seama de considerentele antereferite cuprinse în decizia de casare, instanța de judecată apreciază că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 prin raportare la dispozițiile art. 16, 22 și 44 din Constituția României. ... 7. În contextul formulării excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
Tot în acest context, sunt reținute considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, precitate, care fac referire la încălcarea dreptului asiguratului la ocrotirea sănătății prin refuzul de a-i fi decontate serviciile medicale peste valoarea din contract. ... 9. Totodată, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate nu par să contravină dispozițiilor art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată, în contextul în care, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, conținutul și limitele dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66. ... 6. Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită Curții Constituționale interpretarea unui text de lege. Consideră că orice excepție de neconstituționalitate care
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. De altfel, instanța apreciază că, în reglementarea cu privire la competența Direcției Naționale Anticorupție supusă controlului de constituționalitate, funcția de director este una previzibilă, fiind redată la modul general în care aceasta apare în organigrama oricărei instituții, fără numeroasele fluctuații specifice fiecărei societăți - spre
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
nivelul instanțelor judecătorești, luând în considerare că experții în implementare din proiect au fost încadrați în baza unor contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, iar raporturile de muncă ale acestora urmează să înceteze la data de 1 octombrie 2022, apreciind că o lipsă de continuitate a activității personalului anterior menționat, până la adoptarea statutului acestuia, este de natură să producă consecințe negative atât asupra activității instanțelor, cât și din perspectiva sustenabilității rezultatelor proiectului implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, având
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 127 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259550]