KorAP: Find »[drukola/base=arhiepiscop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...173 174 175 ...177 >

4,424 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

viziunii colaboratorilor principali asupra ei366. Tot el a alcătuit sumarul pentru fiecare număr 367, afișele de publicitate 368 și a adus noi colaboratori prin atragerea preoților din arhidieceză, dar și din alte dieceze din țară. După trei ani de apariție, arhiepiscopul Netzhammmer nota în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din cel de-al treilea an de apariție al revistei noastre românești, Revista Catolică. În fond, este de mirare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o publicație consistentă și de calitate, lucru ce a dus la recunoașterea ei în societate (fapt ce a asigurat finanțarea din resurse proprii). O contribuție aparte la apariția Revistei Catolice a avut-o Kiril Karalevskij de la Roma (un apropiat al arhiepiscopului Netzhammer). Acesta a trimis la București articole proprii, dar și documente importante referitoare la catolicii de la Est și Sud de Carpați 370, folosite de canonicul Aunner în conceperea articolelor sale. Karalevskij a colaborat foarte bine în problemele de istorie ale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România, impunând un model care a fost preluat apoi și de reprezentanții Școlii Române de la Roma. Inițiativa preoților cărturari de la București i-a motivat pe cei din diceza de Iași, însă izbucnirea Primului Război Mondial, urmată de plecarea din țară a arhiepiscopului Netzhammer în 1924, a făcut ca proiectul unei colaborări științifice între cele două dieceze să nu se materializeze 383. Ultimul număr al Revistei Catolice a fost realizat cu mare greutate și a apărut în anul 1916. Cele mai multe probleme le-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
număr al revistei Buletin parohial s-a tipărit în luna decembrie a anului 1933. În articolul program s-a enunțat scopul apariției acestei publicații, motivele care au dus la editarea ei, structura și conținutul revistei. Articolul a fost semnat de arhiepiscopul de București, Alexandru Teodor Cisar. Prin acest gen de publicație religioasă s-a dorit răspândirea și popularizarea programului liturgic, precizarea felului liturghiilor și locul unde se desfășurau în capitală, chiar și limba în care erau oficiate. Toate aceste informații erau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
eparhioților noștri, fiind convinși că va aduce reale foloase, fără a cauza cuiva neplăceri, deoarece este organ absolut bisericesc în serviciul direct al cauzei religioase și al culturii sufletului ..."411. Semnificativ a fost faptul că acest articol era semnat de arhiepiscopul Alexandru Teodor Cisar și nu de responsabilul sau redactorul revistei, acest fapt dând o mai mare greutate și autoritate publicației. Primul număr al Buletinului parohial a apărut în decembrie 1933. A fost o publicație cu o frecvență asemănătoare tuturor publicațiilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Catolice sau Bisericii Evanghelice Confesiunea de la Augsburg. Bukarester Katholisches Sonntagsblatt O revistă catolică în limba germană a fost Bukarester katholisches sonntagsblatt, publicată la București între anii 1913-1942423. Gazeta a apărut în urma discuțiilor și a consultărilor dintre monseniorul Carol Auner și arhiepiscopul Raymond Netzhammer (care a avut inițiativa înființării, ca și în cazul Revistei catolice) pe tema apărării oportunității și necesității înființării unei reviste catolice în limba germană la București 424. Publicația a avut ca obiectiv principal problemele spirituale ale comunității germane

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Revistei catolice) pe tema apărării oportunității și necesității înființării unei reviste catolice în limba germană la București 424. Publicația a avut ca obiectiv principal problemele spirituale ale comunității germane catolice din capitală. Apariția acestei publicații în limba germană corespundea viziunii arhiepiscopului Netzhammer privitor "la păstorirea în limba maternă a credincioșilor". Bukarester katholisches sonntagsblatt 425 a fost o publicație destinată parohiilor în care existau credincioși germani. Proiectul prevedea ca revista să aibă o apariție săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
urmă, în privința deciziei sale"456. Pe parcursul anului 1925 au fost prezentate diverse evenimente legate de viața diecezei, de comunitatea catolică din România și cea din străinătate, precum: publicarea Bulei Papale de numire a lui Alexandru Th. Cisar în funcția de arhiepiscop de București 457, începutul construcției Palatului Episcopal 458, instaurarea Monseniorul Auner în funcția de promotor apostolic la data de 30 ianuarie 1927459. Pe parcursul anilor 20, în paginile revistei au apărut o serie de articole referitoare la lupta ideologică și culturală

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dezvoltat, diversificându-se și specializându-se. În 1921 a apărut o revistă dedicată tinerilor catolici: Der Jugenfreund (Amicul tinerimii) ca "Organ al Asociației noastre a tinerilor" ("Organ der Katholischen Juglingsvereine der Erzidiozese Bukarest"). Această publicație a fost editată la recomandarea arhiepiscopului de București, Raymund Netzhammer 462. Primul număr al revistei Jugenfreund a apărut în ianuarie 1921 și a fost coordonat de Matthaus Seikel. Publicația era tipărită lunar 463, însă uneori apărea și o dată la două luni464. Matthaus Seikel a fost cel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezenta revista 465. Ea avea un format mic și cuprindea în paginile sale poezii, comentarii teologice, știri interne și externe, corespondență și diverse articole referitoare la viziunea Bisericii Catolice asupra evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ea avea un format mic și cuprindea în paginile sale poezii, comentarii teologice, știri interne și externe, corespondență și diverse articole referitoare la viziunea Bisericii Catolice asupra evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
corespondență și diverse articole referitoare la viziunea Bisericii Catolice asupra evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca și revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de-al șaselea centenar al lui Dante 475. S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire, Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală de la începutul secolului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost transferat în 1883), unde l-a avut ca superior pe misionarul Basilio Laureri, iar din 1886 pe profesorul preot Dr. Demetrie Radu485. La 26 decembrie 1885 a primit subdiaconatul, iar la 6 ianuarie 1889 a fost sfințit preot de către arhiepiscopul Paoli. Până în 1893 a activat în parohia și la Școala catolică din Câmpulung 486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1918 va rămâne în memoria acelora care au luat parte"489. După reîntoarcerea la București, C. Auner a fost desemnat să se ocupe cu reorganizarea corului mixt al Catedralei condus de L. Müller și de preotul Bronislav Falevski. În urma revocării arhiepiscopului Netzhammer în 1924, preoții din dieceză l-au ales pe C. Auner în funcția de vicar capitular. În 1927 acesta a fost numit protonotar apostolic. În urma exercitării acestor funcții, a fost distins cu unele decorații, cum ar fi: Coroana de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diecezele de București și Iași495, studiile sale rămân o sursă des utilizată în cercetarea istoriei catolicismului din România; acest fapt se datorează folosirii cu predilecție a documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
profesor și cărturar). În anul 1904 i s-a oferit funcția de rector al Colegiului Pontifical Grec "Sf. Atanasie" din Roma509. În anul 1905 (mai exact la 6 septembrie), a fost numit în cea mai importantă funcție din cariera sa: arhiepiscop de București. În acest an au fost organizate mai multe activități ceremoniale menite să pună în exercițiu pe noul conducător al eparhiei; era de fapt un ritual, urmat în cazul numirii oricărui episcop al Bisericii Catolice: hirotonirea sa ca episcop

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
era de fapt un ritual, urmat în cazul numirii oricărui episcop al Bisericii Catolice: hirotonirea sa ca episcop a fost oficiată de cardinalul Gotti; a urmat apoi audiența 510 de bun rămas la Papa Pius X, care l-a numit arhiepiscop de București, întronarea la catedrala "Sf. Iosif" din București și audiența de acreditare la regele Carol I al României 511. După îndeplinirea tuturor ceremoniilor simbolice care au decurs din numirea sa ca arhiepiscop de București, R. Netzhammer și-a început

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Papa Pius X, care l-a numit arhiepiscop de București, întronarea la catedrala "Sf. Iosif" din București și audiența de acreditare la regele Carol I al României 511. După îndeplinirea tuturor ceremoniilor simbolice care au decurs din numirea sa ca arhiepiscop de București, R. Netzhammer și-a început efectiv exercitarea funcției de conducere a diecezei unde fusese numit. În primul an al pastorației sale a realizat numeroase activități, precum: inaugurarea unei filiale a ordinului maicilor Sf. Vincențiu 512, mutarea Seminarului Teologic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
României în război, până la plecarea episcopului din țară (1924). Tot în această primă perioadă (până la intrarea României în război), au mai existat și alte momente importante în activitatea episcopului: activități culturale, pastorale și diplomatice. În data de 14 septembrie 1907, arhiepiscopul a trimis o scrisoare pastorală cu ocazia împlinirii a 1.500 de ani de la moartea Sf. Ioan Gură de Aur (14. 09. 407), patriarh al Constantinopolului, venerat ca sfânt de către credincioșii ortodocși și catolici; a primit din partea Regelui Carol I

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
germană). Netzhammer a fost cel care a pus bazele acestor reviste 516. Dintre măsurile importante, mai putem aminti și organizarea Asociației populare catolice, precum și reorganizarea comunității catolice din București. Pe 16 ianuarie 1915, Consiliul de Miniștri l-a ales pe arhiepiscop în comitetul "familia luptătorilor"517. În perioada amintită, Netzhammer a scris mai multe lucrări și articole științifice publicate în reviste de cultură din țară și din străinătate, în limba germană și română 518. După intrarea României în război, s-au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
străinătate, în limba germană și română 518. După intrarea României în război, s-au produs numeroase evenimente neplăcute pentru o parte a populației și a clericilor catolici, datorate naționalității lor germane sau austriece. Au fost arestați mai mulți preoți, iar arhiepiscopul și secretarul său (preotul Lucius) au fost desemnați să administreze bisericile și parohiile acestora. Școlile și institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de statul român ca bunuri ale "dușmanului"519, atitudine față de care episcopul Netzhammer

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
consacrarea episcopului de Iași Alexandru Theodor Cisar, participarea la ședința de constituire a Comitetului pentru invalizi, orfani și văduve de război, întâlnirea cu regele Ferdinand 523 și cu diferiți miniștri (precum Averescu, Mironescu, Take Ionescu, Ionel I.C. Brătianu), vizita la arhiepiscopul ortodox Gurie,la mitropolitul Basarabiei (Chișinău), mai multe vizite și întâlniri în străinătate, la Roma (audiența la Papa Pius XI), pelerinaj la Lourdes, întâlnire cu cardinalul Dubois la Paris, vizita la cancelarul federal dr. Seipel la Viena, cumpărarea unui teren

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a cerut demisia, mergând în audiență la Roma și întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă foarte dificilă: cea a Primului Război Mondial 527. Activitatea lui Raymund Netzhammer nu a fost analizată doar din perspectiva principalei sale misiuni aceea de arhiepiscop catolic de București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă foarte dificilă: cea a Primului Război Mondial 527. Activitatea lui Raymund Netzhammer nu a fost analizată doar din perspectiva principalei sale misiuni aceea de arhiepiscop catolic de București (1905- 1924)528, ci și prin prisma operei sale de cărturar erudit 529. Autor a numeroase studii, articole și lucrări, el a fost cel care a ajutat la crearea și dezvoltarea unei prese catolice în capitala țării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]