17,527 matches
-
și din cauza unor dimensiuni cu totul improprii efectelor pe care le‑a urmărit permanent. 82 Ricetto - spațiu adiacent unei construcții de amplasare. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 103 Sculptor și pictor, Michelangelo este în egală măsură și arhitect nu numai prin efortul permanent de înnoire a formelor arhitecturale, dar și prin preo‑ cuparea de a afla din punct de vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pasarelă acoperită între palat și atelier pentru a‑l putea vedea pe artist lucrând, fapt care îl deranja pe Michelangelo, el fiind mai irascibil; nu accepta să fie deranjat în timpul creației. Inevitabilul se produce: pe de o parte, din cauza intrigilor arhitectului Bra‑ mante, conducătorul șantierului bazilicii sfântul Petru, pe de altă parte speriat de cei care îl sfătuiau că este inoportun să‑ți construiești mormântul încă din timpul vieții, papa a refuzat brusc să‑l mai primească pe artist sau să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
l‑a somat în multe rânduri pe artist încer‑ când să grăbească ritmul picturii și așa vertiginos pentru forțele unui singur om. Finalul s‑a produs inopinant: papa a ordonat demontarea schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe artist arhitect, sculptor și pictor al palatelor apostolice. Scopul principal al papei, legat de planurile mai vechi ale predecesorului său, constă în completarea decorării capelei Sixtine. După ideile papei Clement mai trebuiau realizate încă două lucrări: Căderea înge‑ rilor rebeli și Judecata
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al Cuvântului lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mod fericit ideea de omni‑ potență.Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit Michelangelo Buonarroti este unul dintre cei mai mari artiști pe care i‑a cunoscut omenirea; el este în același timp sculptor, așa cum se considera sin‑ gur, dar și pictor, arhitect și poet. Sufletul pasionat participă efectiv și afectiv la evenimentele mari ale timpului care îl impresionează, iar impresiile sale se traduc în opere de artă, în versuri și în aprecieri filosofice. A avut o admirație nemăsurată pentru frumusețea corpului omenesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să le continue și nici voința să le abandoneze. Michelangelo a avut caracteristicile omului universal; s‑a dovedit a fi sculptorul titanic al bărbăției și frumuseții umane, așa cum a demonstrat prin operele: David, Moise, Pietà, Judecata Universală, Geneza; a fost arhitectul celei mai înalte și îndrăznețe cupole a lumii din bazilica sfântul Petru din Roma; el a fost și cea mai profundă voce poetică a vremii sale. Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
invită la meditație și fac să vibreze de cele mai multe ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă pe care o încearcă poetul în fața servirii patriei, aflată sub dominație străină. Nu trebuie uitat înflăcăratul patriotism al lui Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
personală, arta lui Raffaelo a fost prețuită pentru capacitatea sa de a reconcilia aceste două aspecte și de a le remodela într‑un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
această parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de-a face cu acest aspect lărgit al problemei, ceea ce depășește scopul studiului de față. Capitolul IV Limite și încadrări Există două tipuri fundamentale de orientare a sinelui în spațiul nelimitat. Pentru a le denumi, vom folosi termenii introduși de arhitectul Kevin Lynch. Modul cel mai elementar este ceea ce Lynch numește stabilirea unui punct de referință, un centru față de care pot fi raportate alte locuri din mediul înconjurător. Ceva mai sofisticată este definiția locului ca îngrădire, pe acesta Lynch numindu-l
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
puternic încordată care contrapune ambivalența rotunjimii extensiei. Este drept că elipsa deține o simetrie stabilizatoare proprie. Derivarea sa din cerc este cu adevărat convingătoare doar atunci când distanța dintre două focare rămâne mică și forma sa tinde către circularitate. Pictorul sau arhitectul pot selecționa o anumită formă dintr-o serie de elipse, fiecare cu propriul caracter și propria expresie. Pe măsură ce elipsa devine mai lungă și mai plată, ea dobândește calitățile unui dreptunghi. Chiar mai mult decât tondoul, ovalul este o formă vioaie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Aceasta înseamnă că respectivele clădiri se comportă ca tondouri și ca alte forme circulare pe care le-am discutat în capitolul V. Odată ce depășim această diferență generală dintre recipiente și căi de comunicare, descoperim totuși că în fiecare caz particular arhitectul trebuie să decidă asupra ponderii acordate aspectului liniar al apropierii, ca și retragerii față de concentrarea din jurul miezului clădirii. Planul bisericii tradiționale derivă din două modele arhetipale: tipul central, care întruchipează o centricitate deplină, și canalul liniar al bazilicii, care este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aflați pe pardoseală? O perspectivă a privitorului contribuie ca vector influent în interacțiunea forțelor care echilibrează compoziția, acest vector putând fi destul de puternic pentru a situa centrul perceptibil al interiorului mai jos, posibil la nivelul ochilor vizitatorului. Atunci trebuie oare arhitectul să determine centrul de echilibru al proiectului său pentru volumul tridimensional ca atare sau raportat la perspectiva utilizatorului clădirii? Sau trebuie să ia în considerare ambele puncte de vedere și să le dea egală importanță? Puține clădiri se compun atât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
echilibru al ansamblului, deși indispensabil unei verificări a ordinii finale a proiectului, este mai puțin evident decât centrii unităților subordonate pe care le conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma, o combinație geometrică simplă între o sferă și un cilindru, se prezintă ca model pentru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
simplă între o sferă și un cilindru, se prezintă ca model pentru a ilustra reflecția asupra locului celor două sisteme compoziționale în cadrul procesului de creație. Bineînțeles că în practică o clădire este un obiect atât de complex, încât în mintea arhitectului conceperea sa poate porni de la oricare aspect al său - forma sa de ansamblu sau a uneia dintre componen tele-cheie, partiul planului sau diagrama spațială a funcțiunilor pe care trebuie să le 190 | Forța centrului vizual îndeplinească clădirea. O schemă teoretică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
primul proiect al lui Le Corbusier rampa tăia clădirea radical, în două blocuri opuse de ateliere. Un accent atât de puternic acordat excentricității vectoriale ridica problema modului în care se putea salvgarda unitatea centrică a complexului. Mai tehnic, aceasta punea arhitectului problema de a împăca nevoile structurii verticale, casa scării și a liftului pentru materiale, cu spațiul destinat rampei care traversează clădirea. Dificultatea permanent întâlnită de echipa de arhitecți în încercarea lor de a armoniza liftul cu rampa este foarte lămuritoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care se putea salvgarda unitatea centrică a complexului. Mai tehnic, aceasta punea arhitectului problema de a împăca nevoile structurii verticale, casa scării și a liftului pentru materiale, cu spațiul destinat rampei care traversează clădirea. Dificultatea permanent întâlnită de echipa de arhitecți în încercarea lor de a armoniza liftul cu rampa este foarte lămuritoare. Dincolo de problema tehnică de a face astfel încât cele două mijloace de transport să nu se incomodeze unul pe celălalt, observăm strădania arhitectului de a obține echilibrul adecvat între
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Dificultatea permanent întâlnită de echipa de arhitecți în încercarea lor de a armoniza liftul cu rampa este foarte lămuritoare. Dincolo de problema tehnică de a face astfel încât cele două mijloace de transport să nu se incomodeze unul pe celălalt, observăm strădania arhitectului de a obține echilibrul adecvat între independența școlii de artă și interacțiunea ei socială cu restul universității. În proiectul final, aripile laterale ale atelierelor se integrează cu mijlocul vertical central pentru a crea un fel de roată zimțată. Rampa care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe care le-am descoperit în percepția vizuală, dispunem la urma urmelor de un indiciu indirect că formele noastre centrice și excentrice pot avea bază fizică. Prin urmare, am fost încântat să descopăr în planul unui plafon realizat de marele arhitect Pier Luigi Nervi exact modelul nostru. Desenul derivă din statica unui sistem de nervuri „urmând liniile izostatice ale momentelor principale de încovoiere”, ceea ce în limbajul nespecialiștilor s-ar traduce prin aceea că nervurile prezintă sisteme centrice generate în jurul punctelor în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în care coloanele susțin tavanul și rezistă la greutatea acestuia. Vectorii radiali emiși de acești centri sunt intersectați și completați de orizontale și verticale care leagă centrii înșiși. Este de înțeles că vectorii de conexiune alcătuiesc o rețea regulată, deoarece arhitectul și-a dispus coloanele în șiruri simple care se întâlnesc în unghiuri drepte. Alte exemple arhitecturale ne-au pus la îndemână rețele similare, bazate pe necesitățile staticii fizice și ale ordinii vizuale. Schița lui Nervi este deosebit de grăitoare, deoarece indică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întretaie. În această situație, important nu e să faci o statuie - cea a lui Bacovia, deși foarte reușită, este izolată într-un spațiu imens -, ci un ansamblu arhitectural care să se distingă, la realizarea căruia să colaboreze mulți sculptori și arhitecți, mulți proiectanți. Am văzut moderna sală a sporturilor și mi-am dat seama că în ciment se pot face niște lucrări extraordinare. Deși deocamdată interesul nu este la 21 înălțimea cerințelor, am propus factorilor diriguitori ai județului realizarea unui simpozion
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și este misiunea regizorului să potențeze textului și să valorizeze disponibilitățile actorului. Pentru că în ultimă instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a ajutat foate mult în a așeza spectacolul pe o structură arhitectonică. Toate celelalte elemente care fac frumoasă o construcție, elementul pivot fiind actorul, trebuiesc distribuite cu foarte multă subtilitate și cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
întretaie. În această situație, important nu e să faci o statuie - cea a lui Bacovia, deși foarte reușită, este izolată într-un spațiu imens -, ci un ansamblu arhitectural care să se distingă, la realizarea căruia să colaboreze mulți sculptori și arhitecți, mulți proiectanți. Am văzut moderna sală a sporturilor și mi-am dat seama că în ciment se pot face niște lucrări extraordinare. Deși deocamdată interesul nu este la 21 înălțimea cerințelor, am propus factorilor diriguitori ai județului realizarea unui simpozion
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și este misiunea regizorului să potențeze textului și să valorizeze disponibilitățile actorului. Pentru că în ultimă instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a ajutat foate mult în a așeza spectacolul pe o structură arhitectonică. Toate celelalte elemente care fac frumoasă o construcție, elementul pivot fiind actorul, trebuiesc distribuite cu foarte multă subtilitate și cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]