40,921 matches
-
v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa înfățișare și cu noul său sens, a revenit în franceză, peste mult timp (prima atestare este din 1935). Româna l-a împrumutat din franceză și engleză. Tanti și mătușă au același etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
forma tendre, apoi a pătruns în engleză, unde de la tend „a întinde; a sluji pe cineva“ s-a format derivatul tender cu sensurile „slujitor“ și „navă care e la dispoziția altcuiva“. Tender a revenit în franceză, în secolul 19 (prima atestare, în 1837). Din franceză, poate și din germ. Tender, l-am împrumutat și noi. Umor este un cuvânt relativ recent, apare în română în secolul 19; este împrumutat din fr. humour. Istoria lui completă ne arată că, în franceză, este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
adăugat la început articolul al-, acesta a devenit al-ambiq. Din arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză, cuvântul alambic a ajuns la noi. Prima atestare este sub forma lambic (la D. Cantemir, în Istoria ieroglifică), care este luată, probabil, din ngr. lampíkos (cf. și it. lambicco). Anșoa, numele unui peștișor ce trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Altantic, are la originea îndepărtată cuvântul grecesc aphýe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un verb care face parte din categoria termenilor tehnici de navigație; sensul său este „a lega o ambarcație de țărm sau de altă navă, cu ajutorul unui cablu“. În română, termenul a fost împrumutat relativ recent din fr. amarrer; prima sa atestare este în DEX. În franceză însă, a fost împrumutat, în secolul 13, din olandeză, unde aanmar(r)en însemna „a lega“. Buchinist este, în română, un franțuzism de dată recentă; apare abia în DEX2. Fr. bouquiniste, care apare la 1752
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
1459), din olandeza medie: boeckin „carte mică“ era un derivat de la boek „carte“. Bulevard este explicat în DEX prin „arteră urbană de mare circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori“. Cuvântul românesc a fost împrumutat, în secolul 19 (prima atestare, la N. Bălcescu), din fr. boulevard care, în secolul 16, avea forma bolevens și însemna „întăritură de bârne“, apoi „zid de apărare“, la fel ca în olandeză, de unde a fost împrumutat. Cuvântul olandez bolwerc, care se află la originea lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
inferior contraamiralului. La noi, a venit din fr. commodore, iar în franceză provine din engleză. În engleză a fost împrumutat din ol. kommandeur (în olandeză, cuvânt de origine franceză: commandeur). Crab, împrumutat de noi din franceză în secolul 19 (prima atestare, la I. Ghica), este la origine un cuvânt vechi olandez, care a ajuns în franceză, în forma crabe, prin dialectul picard din nord vestul Franței. Cuvântul olandez krabbe este un împrumut din lat. cancer „crab, crevete“. Dig „chei, faleză“ provine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
numele unei plante comestibile, mult folosite în meniurile tropicale. Este printre primele cuvinte împrumutate (apare în spaniolă la 1495, la trei ani după ce Cristofor Columb a ajuns în Antile). În franceză, apare la mijlocul secolului 16 (1555), iar la noi prima atestare este într-un dicționar din 1862. Cuvinte aztece Aztecii, populație indigenă din Mexic, vorbesc o limbă numită náhuatl, aztecă sau mexicană, care era principala limbă a Imperiului Aztec. La venirea spaniolilor, era un fel de „limbă generală“, vorbită în Mexic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Tomată, denumirea unei legume cunoscute la noi mai ales sub numele de roșie, apare în spaniolă la 1532, înainte de sp. cacao și sp. chocolate. În franceză, termenul tomate începe să fie frecvent folosit abia din secolul 18, deși prima sa atestare este din 1598. Între aceste două date, în franceză se întrebuințau construcțiile pomme d’amour sau pomme dorée. În română, cuvântul tomată apare prima oară la 1884, într-un articol din revista Familia, care apărea la Oradea; de aceea, se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
abia la 1718, fiindcă înainte se folosea alt termen, și acesta tot quechua: paco. Este ciudat că, în franceză, alpaga este atestat puțin mai devreme (sub forma alpaca, 1716) (DL: 1579; DL: alpaga 1834; alpaca 1739; alpace 1579) decât prima atestare spaniolă; probabil că termenul circula în spaniolă înainte de a fi notat în scris. În prezent, forma recomandată în franceză este alpaga. La noi, a fost înregistrat prima dată în DA (1913). Coca, unul dintre neologismele recente la noi (apare abia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în franceză (DL: 1651; DR: 1798; tapiocha 1651). Noi l-am împrumutat din franceză (atestat la 1910). Tapir „animal mamifer cu trompă scurtă“ apare la noi în revista Curierul românesc, în 1834. L-am luat din franceză, unde are prima atestare la 1558, fiind împrumutat din portugheză; la originea sa îndepărtată, este un cuvânt tupí (tapira). Cuvinte algonkine Cea mai extinsă familie de limbi din America de Nord, familia algonkină, cuprinde șaptesprezece limbi, dar are în prezent un număr redus de vorbitori (circa
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ridicate, pe care se poate aluneca ușor“ are la origine cuvântul algonkin otoban „sanie cu patine metalice lungi“, împrumutat de engleza și de franceza canadiene (toboggan), apoi de franceza din Hexagon (1890). În română, a fost împrumutat din franceză; prima atestare, la George Mihail Zamfirescu (1935). Cuvinte eschimose Limba eschimosă este vorbită în extremitatea nordică a trei continente, America, Asia și Europa. Numele de eschimo dat acestei limbi provine din limba indienilor cree, vecinii de la sud ai eschimoșilor (eskimantik „mâncător de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rom. haină? Iglu „adăpost din blocuri de gheață sau din zăpadă, construit de eschimoși în regiunile polare“ este luat de franceză în forma igloo sau iglou (1865) din limba inuit, unde înseamnă „casă“. Din franceză îl avem și noi; prima atestare este în DEX. „Viețuirea“ cuvintelor Despre cum au trăit sau trăiesc cuvintele, deci despre „viețuirea“ sau viața cuvintelor se pot scrie cărți întregi. O caracterizare succintă a stilului lor de viață ar putea fi formulată astfel: cuvintele nu trăiesc singure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nici el multor limbi romanice (it. castore, v. fr. chastour), dar a fost împrumutat ulterior de acestea din latina medievală (fr., sp., port. castor). În română, castor este un neologism împrumutat din franceză (poate și din latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu, care vorbește de unele „dobitoace sălbatice: castorh, crocodil“. Breb este un termen popular în română, înregistrat prima oară în Lexiconul de la Buda (1825); cuvântul este de origine slavă. În slavă, este indo-european, înrudit cu lat. fiber
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe care nu se poate pune niciun temei“, zeamă lungă „vorbărie lungă, lipsită de interes“, tot de-o zeamă „deopotrivă“, ou cu zeamă „ou fiert puțin, cu gălbenușul necoagulat“. Destul de vechi este și ciorbă, cuvânt împrumutat din turcă, cu prima atestare în secolul 18 (într un document de la 1786, publicat de N. Iorga); de aceea, are și el mai multe sensuri: pe lângă cel propriu, bine cunoscut, înseamnă și „vorbărie“, iar regional „lapoviță“ sau „noroi“. Apare, de asemenea, într-o serie de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ngr. phriganiá. Este un termen relativ recent (a fost înregistrat abia în Dicționarul Academiei, 1911) și nu este general (nu circula, în copilăria mea, în graiul din Bihor). Mai vechi este franzelă „pâine albă în formă lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave, dacă ținem seama de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
circulă în Transilvania. La originea sa este ngr. plachí, dar este posibil să fi intervenit și bg. plakia. Pandișpan „prăjitură pufoasă din făină, ouă și zahăr“ este un cuvânt care a fost împrumutat în română din ngr. pandespáni; prima sa atestare este din secolul 19, la Barbu Paris Mumu leanu. Cuvântul există și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite pandespane, pandeșpane. La originea îndepărtată a acestui termen, se află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ou, zahăr și migdale“, cuvânt a cărui formă inițială în română a fost picromigdală, este un împrumut din ngr. pikromýgdalo(n), compus din pikrós „amar“ + mýgdalon „migdală“. Cuvântul grecesc mýgdalon a pătruns la noi în forma migdală prin slavă. Prima atestare a termenului este de la sfârșitul secolului 19, în cunoscutul Dicționar român-francez al lui F. Damé. Cuvântul bezea care denumește tot o „prăjitură făcută din albuș de ou“ nu vine în română din fr. baiser, cum greșit spun dicționarele românești, pentru că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dată în DEX. Are la origine fr. brioche, un derivat de la verbul brier (formă dialectală a verbului broyer „a frământa o pastă cu un sucitor“). Se poate lua și un profiterol, care este o „prăjitură cu înghețată și frișcă“; prima atestare a cuvântului românesc este la Ion Vinea, deci în perioada interbelică. Provine din fr. profiterole, un diminutiv al fr. profit care însemna inițial „mic profit“ (în secolul 16) și apoi „pastă coaptă în cenușă“. Sensul din română este recent și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sens. În franceză provine de la numele Louis de Béchamel, marchiz de Nointel, intendent al lui Ludovic XIV, renumit cunoscător în domeniul artei culinare. Se spune că el ar fi inventat acest sos (sauce béchamel), la sfârșitul secolului 17. omletă Prima atestare a cuvântului omletă a fost într-un dicționar român-german de acum o sută de ani. Etimonul său direct este fr. omelette, cuvânt care apare la F. Rabelais, în secolul 16. Românii mâncau ouă bătute, prăjite în ulei, cu mult înainte de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
germană, nu avem însă numai nume de dulciuri, ci și multe nume de mezeluri. În afară de bine cunoscutul parizer, îl amintesc pe lebărvurst „mezel preparat din ficat de porc“ < germ. Leberwurst. Cuvântul a fost adaptat în română după pronunțare, prima sa atestare fiind la Brăescu. În graiul meu natal din Bihor, același mezel se numește maioș < magh. májas (în MDA este glosat greșit „caltaboș“). Limba română a împrumutat din germană și nume de legume, de fructe sau de plante aromatice. Cartof (cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare în Dicționarul român-francez al lui Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de mâncăruri de sărbători Pe lângă mâncărurile de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înregistrat prima dată la Al. Vlahuță. Obiceiul de a folosi „jartiere“ este însă mai vechi la români, chiar dacă erau denumite cu alte cuvinte. În Moldova, se folosea, mai ales la plural, termenul calțavetă, cuvânt împrumutat din gr. kaltsovéta; prima sa atestare, la I. Negruzzi: Prințesa Aurelia pierduse în focul jocului o calțavetă. În DA, se dă și expresia a lega calțaveta „a arăta supunere mare unei femei pe care o iubești“, expresie ce apare la Zanne, în Proverbele românilor. Cuvântul jaretieră
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
croială specială a unor obiecte de îmbrăcăminte, la care mâneca pornește de la răscroiala gulerului“ și „palton sau pardesiu cu o asemenea croială“. Cum se întâmplă frecvent, la noi cuvântul vine din fr. raglan. În dicționarele franceze, se arată că prima atestare a acestui cuvânt este din 1858, a apărut așadar în perioada Războiului Crimeii, când mareșalul Raglan, comandantul trupelor britanice, a lansat moda unei mantale fără cusături la umeri. Despre spențer, se spune, în aceeași sursă, că este o „haină scurtă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cego, cat. cec. În italiană, s-a păstrat în unele dialecte centrale, precum și în textele medievale (mai ales normande și provensale) din Franța (v. fr. cieu, prov. sec). Începând din secolul 2 d. H., cu același sens apare orbus (prima atestare, la Apuleius), cuvânt care înainte însemna „orfan (de tată)“. Cel lipsit de părinți a fost treptat identificat cu cel lipsit de vedere, denumit prin caecus. Este vorba de o metaforă care a apărut ca eufemism, probabil în limbajul celor din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]