5,417 matches
-
huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu pumnii, cu obiecte dure, alții smulg firul telefonului (ca să reteze orice apel la ajutor), alții deschid larg ușa (ca să năvălească forțele huliganice acolite, plantate În pragul apartamentului), alții, sub balcon, aprind un foc. Un câine și o pisică sunt capturați și aruncați În flăcări. Sunt aruncate În flăcări și o serie de obiecte (Îmbrăcăminte etc.) ale victimei. În timp ce victima este mai departe lovită, alți huligani, Înarmați cu răngi, Încep să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ora când scriem aceste rânduri apartamentul nr. 3 din strada Trapezului nr. 2, bloc M-6, scara 1 arată ca după un cutremur. Geamurile sunt sparte, la fel și mobilele, la fel un perete, ușa poartă urme de foc. Sub balcon se văd Încă vestigiile celuilalt foc, cu resturi de obiecte și oase de animale carbonizate. Teea Iancu a fugit de acasă, doarme pe la prieteni și pe la rude, temându-se de repetarea agresiunii. Comentariile - cum se spune În astfel de cazuri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ce ne-a dat-o Cel din cer, Tu ne spulberi deznădejdea, Tu și Garda ta de Fier. Legionarii alergau din toate părțile și se adăugau la coloană. Lumea cealaltă ieșise pe stradă și sta îngrămădită, aplaudând de pe trotuare. Din balcoanele caselor se aruncau flori. Bătrânul Ionică, înalt și masiv ca un brad, mergea cântând. A început să-și stâpânească o lacrimă ivită la colțul ochiului, când i-am spus că el trebuie să țină locul fiului său în rândurile noastre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acolo. Am încercat să-mi dreg glasul, dar a răsunat normal. Am luat briceagul și am bătut cu el în măsuță. Suna normal. După experiența pe care o avusesem cu desonorizarea, eram în gardă tot timpul. Am deschis fereastra de la balcon. M-am liniștit când am auzit zgomotul mașinilor și ciripitul păsărelelor. Ce bine! O fi evoluând lumea asta, nu zic nu, dar eu nu o pot concepe fără sunete. Am tăiat ambalajul cutiei cu briceagul. Foarte, foarte atent. Conținutul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
atâta despachetat, așa că m-am dus la bucătărie și am luat o cutie de Coca-Cola din frigider. M-am așezat pe marginea patului și am băut-o pe-ndelete. Apoi mi-am tăiat o unghie. Între timp s-a apropiat de balcon o păsărică cu pieptul negru și a ciugulit firimiturile de pâine de pe masă. Nu puteam spune că nu era o dimineață liniștită. Mi-am amintit de cutie. Am scos obiectul înfășurat în ziare și l-am pus ușor pe măsuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luat clamele și am împrăștiat câteva în jurul craniului de pe televizor. Ciudată combinație! La fel ar fi arătat, cred, și o pernă asociată cu un vas cu gheață sau o călimară pusă lângă un mănunchi de salată verde. Am ieșit pe balcon ca să pot privi de la o distanță mai mare aranjamentul de pe televizor. Nu știu ce să zic, dar parcă n-aveau nimic în comun clamele cu craniul. Sau cine știe? Poate exista undeva o legătură intimă și secretă de care nu-mi dădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înregistrat pe el. Am deschis ușa de la frigider, am luat o cutie de bere și salata de cartofi și am început să mănânc. Mi-a trecut o clipă prin minte să o șterg folosindu-mă de scara de avarii din balcon. Dar eram foarte obosit și mi se părea prea mare bătaie de cap. N-aș fi rezolvat nimic în felul ăsta. Nici nu știam ce-ar fi fost de rezolvat. Trebuia să aflu mai întâi despre ce era vorba. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a încrucișat brațele. Erau mai mari decât niște coapse normale. Privirile și le-a ațintit pe spinarea mea, undeva deasupra rinichilor. Mă ardeau pur și simplu. Ar fi trebuit s-o întind atunci când am mai putut. Doar avusesem scara din balcon la îndemână. N-aveam cum să le fac față ăstora. Pitic nici nu s-a sinchisit să mă privească. Nu cred că i-a trecut prin cap să mă salute. A scos un pachet de țigări și o brichetă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-și piardă și “barba” . Ce ne îngrijorează mai tare ar fi Titi Iacob prezent la “revoluție” bolnav febril . Iată cum vede el lumea în ziua chilipirului istoric : Mi s-a părut curios faptul că unele ferestre de la etajul trei din balconul magazinului Modern , LA PARTER ERAU DESCHISE” și cuiburi de mitralieră,(pag. 142) . Despre același Titi Iacob : “În 14 decembrie avea cuvântarea scrisă , a ascuns-o într-un ciorap și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
au arestat?! Păi, dacă nu mă arestau eram mort până acum, atât de gras eram. Dacă mi se desfăcea un șiret la pantof nu mă puteam apleca. Dădeam un leu la vreun copil să mi-l lege. Eram odată în balcon, stăteam lejer îmbrăcat, eram în niște chiloți. Au trecut niște puști și unul dintre ei s-a oprit: "Nene!" "Ce vrei mă, puștiule?" "Ți-am văzut cucu'!" "Mă, băiatule, salută-l din partea mea, că nu l-am văzut de multă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe scenă și se ocupa de garderoba artistelor. Am uitat să vă povestesc că toată ceata ofițerească, venind la teatru, a adus și fanfara militară, pe care au urcat-o tot sus la galerie. În sală la parter și la balcoanele de lux nimic nu întrevedea surpriza. La primul sunet de gong, care anunța apropierea începerii spectacolului și înainte ca muzica lui Tănase să atace uvertura, tata a făcut un semn fanfarei militare, și aceasta a atacat marșul lui Flechtenmacher „Trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta a atacat marșul lui Flechtenmacher „Trecerea Dunării la 1877". Pornite de sus, într-o sală cu o acustică grozavă, acordurile au căzut ca un tunet asupra spectatorilor, care au sărit ca arși în picioare și cu privirile spre înalturile balcoanelor de rangul II. Informat urgent de ceea ce se petrece, chiar de Iancu Braunștein, care se afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un pește, Costică Tănase, care era numai pe jumătate grimat, extrem de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un pește, Costică Tănase, care era numai pe jumătate grimat, extrem de emoționat de această formidabilă surpriză, a ieșit în fața cortinei și, cu privirile îndreptate spre înaltul balcoanelor, s-a adresat cam așa: - „Adânc mișcat de gestul vostru, care mi-a mers direct la inimă, am dat ordin lui Iancu Braunștein, impresarul meu, ca la viitorul spectacol să ofere două sute de gratuități fotolii și rezervate, celor care m-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe un străin, acasă la părinți, unde intruziunea celorlalți se impune ca o insuportabilă prezență acustică. Camera sa și uneori chiar scara sau balconul casei constituie un refugiu, un spațiu de repliere în sine, în care se ascunde pentru a scăpa de agresivitatea camerei de zi dată de prezența celorlalți. Din această perspectivă, autorul Castelului opune spațiului domestic, resimțit ca neospitalier, camera de hotel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din cauza predispoziției la răceală, recent dobândite din pricina constituției mele, scriu în mijlocul gălăgiei unei partide [de cărți]. În fața mea, mama, la dreapta, la capătul mesei, tata. Adineauri am profitat de faptul că tata ducea o sticlă cu apă chiar la ușa balconului pentru a-i spune încet mamei fără să mă opresc din scris: "Du-te și te culcă"; ea nu aștepta decât asta, dar iată, nu e ușor"499. Această sufragerie, cămin central de reunire a membrilor familiei, este locul vizitelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără priviri, fără intruziuni. Pentru cel care gândește că "nu ești niciodată destul de singur atunci când scrii"518, existența în mijlocul unei încăpătoare pivnițe izolate ar fi locul utopic ideal. Aș vrea să acord o atenție deosebită acestor locuri liminare precum pragul, balconul, fereastra, scara. Să fugi de închidere, înseamnă să privești pe fereastră către o altă viață. Dar ea este mai ales, ca loc de trecere al exteriorului, ceea ce aduce tulburarea, distragerea, disiparea, divertismentul. De fapt, ferestrele nu oferă în general decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram în picioare în balconul camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat 520. Loc al unei posibile evadări, ea nu poate fi decât un pasaj suicidar. Și ideea de a se arunca pe fereastră îi străbate numeroase
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a folosit toată forța, să treacă bara de sprijin printre bucățile de lemn și de sticlă care au zburat în țăndări" (Jurnal, 25 decembrie 1911)521. Își imaginează, pe 14 februarie 1914, că se va omorî, că va merge pe balcon "unde sunt reținut de către toți cei care se reped ca să mă rețină, sar peste bara de sprijin în timp ce mâinile care mă țin sunt obligate să cedeze unele dup altele"522. Aceasta înseamnă că aruncatul pe fereastră apare ca unică soluție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt reținut de către toți cei care se reped ca să mă rețină, sar peste bara de sprijin în timp ce mâinile care mă țin sunt obligate să cedeze unele dup altele"522. Aceasta înseamnă că aruncatul pe fereastră apare ca unică soluție 523. Balconul este mai seducător. ("E plăcut seara pe balconul nostru")524. Spațiu intermediar, el permite corpului să se degajeze și să rămână, fără a fi în afară, în exteriorul interiorului. Ceea ce Kafka reprezintă admirabil în superba scenă din Dispărutul în care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca să mă rețină, sar peste bara de sprijin în timp ce mâinile care mă țin sunt obligate să cedeze unele dup altele"522. Aceasta înseamnă că aruncatul pe fereastră apare ca unică soluție 523. Balconul este mai seducător. ("E plăcut seara pe balconul nostru")524. Spațiu intermediar, el permite corpului să se degajeze și să rămână, fără a fi în afară, în exteriorul interiorului. Ceea ce Kafka reprezintă admirabil în superba scenă din Dispărutul în care Karl Rossmann și Robinson se găsesc pe balcon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
balconul nostru")524. Spațiu intermediar, el permite corpului să se degajeze și să rămână, fără a fi în afară, în exteriorul interiorului. Ceea ce Kafka reprezintă admirabil în superba scenă din Dispărutul în care Karl Rossmann și Robinson se găsesc pe balcon, în timp ce cuplul format de către Brunelda și Delamarche se dedau la activități misterioase după ce au tras perdeaua. Sunt astfel evocate în mod oblic toată ambiguitatea erotică, pulsiunile, libidoul familial generat de către o promiscuitate care întoarce stomacul pe dos de greață. Știm
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
primitivă între Brunelda și Delamarche. Brunelda vrea să facă o baie, să se dezbrace și se plânge de prezența altor bărbați care o privesc, precum Robinson care se plimbă în lenjerie de corp. Robinson și Karl sunt scoși afară pe balcon unde dorm și mănâncă. Cupa banchetului conține "o jumătate de cârnat negru tot, câteva țigări, o cutie de sardine deschisă și multe bomboane, strivite și lipite" imagine a unui amestec cleios și grețos. Goliciunea trupurilor, întrezărite, ghicite, promiscuitatea care conotează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pierdută. O situație care se repetă mereu în structura narativă a Dispărutului, în special în episodul conflictului de la hotel occidental. Această situație de bi-polarizare între victimă și persecutor, între nevinovat și vinovat, între bogat și sărac între spațiu strâmt (cabină, balcon, camere mizerabile care oferă un refugiu) și marile spații (salonul căpitanului, vila la țară a cărei vastitate este sursă de agorafobie și de sentiment de persecuție) este exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația ospitalieră. Eroul său descoperă refugii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Pe la ora șase călăii dădură semne de oboseală, Încetând măcelul. Pare-se că era prea greu ca să se omoare atâta lume cu ciomegele, așa că ni se ordonă să ne culcăm cu toții cu fața la pământ, ca imediat apoi să fie scoase pe balcon și pe ferestre mitraliere. Așteptam moartea care Însă Întârzia să vină. L-am acoperit pe fiul meu cu trupul meu, strângându-l În brațe”. David Bandel XE "Bandel, David" , un evreu de 50 de ani, a fost arestat la ora
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și a rămas o clădire istorică ce mă apasă, în sensul superior al cuvântului, a fost și a rămas foarte importantă. Când am intrat și am văzut că era plin de studenți și de profesori în sală, și sus la balcon, oameni mai învârstă, dar în special tineretul de sus, de la balcon, care, după cum a spus rectorul, o persoană foarte inteligentă și comunicativă, au venit pentru mine, am avut, iar, un sentiment de împlinire, am fost emoționat. Și mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]