7,814 matches
-
tort, pag. 80‐83 RUGĂMINTEA DIN URMĂ ( Fragment ) Ești schilav tot! Un cerșetor Te‐ ntorci acum acasă, și ce fecior frumos erai? Dar oricum ești, ce‐ ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău și casa voastră‐n vale, și biata mamă‐ ți va ieși Plângând în cale. 109 Iar mamei‐ Doamne, cum aș vrea Credința s‐ o înșele! Să‐i spui că m‐ai lăsat rănit La Turnu‐ Măgurele, Dar voi sosi cât de curând, Ascultă‐mi rugămintea Că mama
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
spre ea duios... Îngenuncheată înainte‐i, Cerea cu mutele‐i gândiri, O rază bună de‐ ndurare și pază de nenorociri ... Cu limba tristelor suspine, Cu glasul cel mai cald și drag, Cerșetorea noroc și grijă Pentru copilul ei pribeag ... Azi biata mamă, când pricepe Că visul meu e stins pe veci, Privește‐adesea spre icoană, Cu ochi necredincioși și reci ... CA SĂ MĂ FACI SĂ SPER Ca să mă faci să sper Mângâie‐ mă, când trist suspin Cu‐ al buzelor surâs divin - și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de‐a pururi te prosternă! Simbol duios al patriei, eternă, Te leagănă de dincolo de moarte! CÂNTECUL MAMEI Cu mâna albă de domniță Sau aspră mână muncitoare, Purtând o floare la cosiță Ori diademă lucitoare, De legeni leagăn de mătasă Or biata albie săracă, O, mamă, inima‐ mi duioasă În sfinte raze te îmbracă! Ești tu, mereu, aceeași mamă; Un zâmbet cald în suferință O fluturare de năframă La‐ ntâiul ceas de biruință. și de‐ ai rămas la țărm, uitată și singură
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
zămislit vreun cântec să se‐audă; Mereu alerg, dar n‐ am nici un liman. Tot ce‐ am compus, în urma mea dispare, Semințele sădite, de‐ un timp nu mai răsar, De parcă mi se taie și din zare Ca să rămân de‐acum un biet hoinar. De‐ați vrea și numele să‐mi dați uitării, Eu n‐am să‐nchei cu nimeni legământ, Rămân ca stânca de pe malul mării Izbită doar de valuri și de vânt. Din “Pagini medicale bârlădene” nr. 124‐ 125/2008). LA
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
răstigniții mici ai sorții Pe rând, în minte, mi s‐abat... și stau pierdut... În jur de mine Se schimb‐ al oamenilor val... . . . . . . . . . . . . . . . Ce‐ o fi făcând acum o mamă Acolo‐ n satul din Ardeal?... UN OM SĂRAC șI‐O BIATĂ BABĂ soție și mamă Rămas bun, biete mâini de trudă, Atâta vreme‐ mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acuma Întâia dată‐ncrucișate. Ostaș al sfintei munci depline, De‐ acum pământul te așteaptă, La judecata cea din urmă Tu vei găsi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
minte, mi s‐abat... și stau pierdut... În jur de mine Se schimb‐ al oamenilor val... . . . . . . . . . . . . . . . Ce‐ o fi făcând acum o mamă Acolo‐ n satul din Ardeal?... UN OM SĂRAC șI‐O BIATĂ BABĂ soție și mamă Rămas bun, biete mâini de trudă, Atâta vreme‐ mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acuma Întâia dată‐ncrucișate. Ostaș al sfintei munci depline, De‐ acum pământul te așteaptă, La judecata cea din urmă Tu vei găsi socoată dreaptă! Cinstită slugă credincioasă, Vor odihni
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sară... La cap un muc de lumânare Învie‐ ncet și dă să moară, Asemeni visurilor tale În sufletul de‐odinioară! Numai o babă milostivă Îți străjuie la căpătâie, și pe cărbunii din jertfelnic Așază boabe de tămâie. De pe blidar un biet opaiț Își joacă para tulburată Pe fața strânsă sub bărbie C‐o legătură‐ mprumutată. Încet s‐apropie de tine și‐ ți pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe‐a plânge, biata babă... Îi fură
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
De pe blidar un biet opaiț Își joacă para tulburată Pe fața strânsă sub bărbie C‐o legătură‐ mprumutată. Încet s‐apropie de tine și‐ ți pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe‐a plânge, biata babă... Îi fură tânguirea vântul Ce bate‐ n drumul lui fereastra: Vai de norocul tău, vecine, De ce‐ ai mai fost pe lumea asta?... S‐ abat în mintea ei bătrână Frânturi din rostul tău pe lume, Cum doi băieți ți‐ s
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi așterneam hăinuța jos, îmi întindeam marfa pe ea și‐ mi așteptam mușterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la țară, mă întrebau cine le‐a zugrăvit, le spuneam că eu ... și cumpărau, bieții oameni, ziceau că‐ s icoane cu noroc, de la copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă după cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveți, și când i‐am pus mamei în mână, s‐a uitat la
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
umezit privirea De iubire și de drag . Sărutându‐i mâna dreaptă, Ea m‐a strâns la piept duioasă; și spunându‐ i câte toate, Am intrat apoi în casă. În lăuntru‐casei mele , Din ce brumă‐ am adunat Dă prilej ca biata mamă Să se creadă‐ntr‐ un palat. Nu‐ndrăznește nici să intre Cu opincile‐n picioare, și cu multă grijă calcă Doar pe‐alături de covoare! Eu îi spun să nu ia seama și să calce drept, în lege, Că‐ i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
drag pe lume! Caerul mi‐i pe sfârșite... Mâine, poate‐ și curmă firul, și‐ ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul ... Jale mi‐ i de voi mămucă, și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe‐ o margine de groapă, Bietul taică‐tău m‐ așteaptă ... Tu odorul mamei‐n urmă Să te‐ aduni cu frații‐acasă și să‐mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin, să‐ i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și‐un pogon din Luncă, Maică
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un pui de lumânare ... » A tăcut apoi bătrâna, și‐ a plâns mult cu lacrimi grele, Ce curgându‐ i râu în poală Se‐ mpleteau cu ale mele ... ( Din vol. «Romanțe», Ed. Muzica, București, 1984, pag. 17‐ 21). șASE PUI șI‐O BIATĂ MAMĂ Mai demult, o rândunică avea‐n cuibu‐ i șase pui și privea la ei, sărmana, ca la chipul soarelui ; De cu zori pornea săgeată, căutând pe deal și v ăi Hrană pentru puii săi. și‐n iubirea‐ i nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Într‐ o lacrimă tot dorul De‐ a fi iarăși lângă dânsa. și de ce iert, în tăcere, Anul stins care mă‐ndreaptă și spre noaptea ce mă cere, și spre mama ce așteaptă ... SE ROAGĂ CARTEA Aruncați‐mi o privire - ndurătoare! Biet volum, uitat de vreme și de lume, Fără scoarțe, fără titlu, fără nume... Sunt ruina unui secol care moare. Poate sunt o carte dulce și intimă Unde jelea unui suflet se răsfrânge, Poezie dureroasă care plânge O iubire ne‐nțeleasă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lucrări pe care, amatori i de haz și de frumos le citesc cu multă plăcere.” Nicolae Viploreanu Din „Cuvânt înainte” la volumul „Rime”, 27 IV.2007 UNEI MĂICUȚE Măicuță, măicuță, ascultă‐nchinarea, Pe care‐ o șoptește, cu glasul trudit, Un biet pelerin, din lume venit, Să‐ ți ceară umil, să‐i afli iertarea. Măicuță, măicuță, mi‐i dorul meu schit și inima, toacă, ce bate‐nserarea, Mi‐ i gândul tămâie, senină ca zarea, iubirea, mi‐i Crist, trădat și hulit. Măicuță
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
În timp ce-și dăscălea copilul, știa că acela era sfârșitul și nu se putu opri să nu verse o lacrimă nestăpânită. În sfârșit, se ridică și-i ordonă ferm să pornească în direcția lui Kanbei, ca și cum ar fi alungat biata făptură. — Iwanosuke, ar trebui să ceri și tu favoarea Seniorului Kanbei. — Fii cât se poate de liniștit, îl încurajă Kanbei, în timp ce lua copilul de mână. Îi ordonă unui vasal să-l ducă înapoi la tabără. Pentru prima oară în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și generalii care nu voiseră să privească făptura jalnică a lui Mitsuhide își întoarseră acum privirile într-acolo, cu o tresărire. Nobunaga își aruncase evantaiul în spate. Generalii văzură că îl ținea pe Mitsuhide de ceafă. De fiecare dată când bietul om se chinuia să ridice capul pentru a spune ceva, Nobunaga i-l smucea în jos, lovindu-l de balustrada verandei. — Ce ziceai? Ce spuneai, mai adineaori? Ceva despre rezultatele la care am ajuns după atâtea eforturi și că ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
era mocirlos ca o mlaștină. Copilul începu să se zbată ca un pește în mâl. Pereții șanțului erau făcuți din piatră, așa că, până și unui adult i-ar fi fost greu să se cațăre afară. Într-adevăr, uneori câte un biet bețiv cădea înăuntru și se îneca, în nopțile când ploaia umplea șanțul până sus. Cineva anunță imediat familia băiatului. Vecinii curioși de pe Strada Scursurilor începură să năvălească din case ca apa dând în clocot dintr-un cazan, iar părinții ieșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
templul principal și imediat avea să se dezlănțuie o goană a oamenilor spre posturile de apărare. Războinicii care se îmbulzeau în spate începuseră să-și piardă răbdarea la gândul de a trebui să folosească o stratagemă pentru a traversa acel biet șănțuleț și se apucară să împingă liniile din fața lor. — Atacați! Atacați! Ce mai așteptăm? — Luați zidurile cu asalt! Întrecându-se pe negândite să cucerească mai întâi intrarea, îi îmbrânceau în lături pe cei nehotărâți, doborându-i chiar la pământ. Câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
stăpânul nostru fie în viață, fie în moarte, n-ar face decât să ne stânjenească. Seniorul Mitsuharu este în Sakamoto, cu trei mii de soldați. Nu vreau decât să ajungem acolo în siguranță. Mă rog zeilor să-l ajute pe bietul nostru stăpân. Astfel se încurajau între ei vasalii fideli care mai rămăseseră. Deși regiunea era deluroasă, nu erau pante foarte abrupte. Se vedea luna, dar, din cauza ploii, pământul de sub copaci era noroios, iar drumul, plin de băltoace. În plus, Mitsuhide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ziua următoare. Când tocmai mă pregăteam de vizită, mă sună d-na Aursulesei spunându-mi cu o voce alarmată că Nică al domniei sale a suferit un infarct și că pleacă urgent la spital cu bolnavul... O! Doamne! ce nenorocire pe bieții oameni! Nu am cuvinte să mulțumesc pentru starea mea de sănătate, simțindu-mă bine din punct de vedere fizic și moral-intelectual. Chiar dacă mai am unele mici probleme, nu-mi doresc decât să rămân sănătos și tânăr la minte. Pe 7
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
îl înțeleg pe tata care, cu câteva luni înainte de a muri sărea agitat din patul de suferință, visându-se în încleștarea de la Mărășești din 1917. 1 aprilie 2007. Pot uita coșmarul retragerii dramatice de pe front? (iar obsesiv). Mă gândesc la bieții mei colegi de clasă dispăruți în diverse faze ale războiului și deplâng dispariția multora din foștii mei ostași, cei care mi-au fost martorii zbuciumului și ai grijii mele de a-i ocroti, de a-i proteja de unele pericole
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pragul în lumea de dincolo și abia atunci am aflat de la un nepot al meu că Ghiță nu m-a recunoscut din orgoliu, din vanitate, ci din simplul fapt că el era miop în ultimul grad în momentul reîntâlnirii noastre... Bietul om! și eu care... l-am judecat nedrept, încercând să-i menajez un orgoliu pe care el nu-l avea... De-aș fi știut adevărul, schimbul de cuvinte și aducerile aminte l-ar fi bucurat mult. Mă simt realmente vinovat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
târziu a apărut și alt sat, mai în josul așezării prime, care a luat denumirea distinctă de Priponeștii de Jos. Cu ocazia acestui taifas prelungit am aflat multe din cele întâmplate chiar din perioada mea de activitate, cât mai ales după. Bietul meu interlocutor a îndurat multe - tot pe nedrept, pentru că așa erau vremurile acelea - de la aceiași oameni care mă dușmăniseră și au reușit până la urmă să mă alunge din satul copilăriei mele, pentru că eram incomod pentru ei. Cum s-ar spune
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două biserici. Și unde mai pui că a ars și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu se poate spune că vodă și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fripte când mă zbăteam între ciocan și nicovală, să-l înțeleg și să-l ajut pe Doctorul Gruia. Doream atât de mult să poată scăpa de ghearele “bolșăvicilor”, cum le spunea taică-su’, Cercetașul Toaibă... --Nu sunt altceva decât un biet “gând de veghe”, dar, care la o adică sare din culcuș să te întrebe: “Încotro, vere? Nu ți se pare că ai luat-o pe arătură?” --Să facem pace, pezevenghi ce ești, și legământ că ne vom întinde mâna ori de câte ori
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]