5,219 matches
-
recenzia e așa de lungă și de dramatică, încât n-am putut să nu te sun.”. Eu la început am râs, OK, ce puteam să mai spun? Colegul acesta era din România, din Transilvania. Mi-a dat totuși un detaliu bizar, un lucru pe care nu-l pricepea în toată afacerea asta: „Sunt în notele de subsol niște numere pe care nu le înțeleg”. Mă gândesc puțin găsesc soluția enigmei: erau numerele de ordine ale lucrărilor din bibliografia mea, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
spus voi, contează ce-am spus eu. Am ventilat ideile astea atâția ani. Că n-am scris cartea, e adevarăt, n-am scris-o, dar n-am scris nici o altă carte.” Ei erau, cum zic, într-o situație așa de bizară, încât comitetul de promovare n-a putut... să mă promoveze, cerându-mi să scriu altă carte pentru asta. Rectorul și comisia au făcut însă un alt dosar și, când s-a terminat toată afacerea asta, m-au promovat în aceeași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
faci treabă bună și în altă limbă, și în alt fel”. Desigur, nimeni nu mi-a spus direct așa ceva. Dar a existat insinuarea că săvârșisem un fel de trădare: „Ai ieșit din Sionul nostru”, parcă mi se reproșa. S.A.: Ce bizar! E ca un fel de înaltă trădare, ca o crimă de stat, deci. Pe scurt: dacă studiile iudaice în forma lor canonică reprezintă legitimarea teologică a statului Israel, tu, dacă vorbești altfel, înseamnă că ataci fundamentele statului. M.I.: Într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Dar cred că pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" era prea târziu. Nu știu de ce s-a oprit; el a înțeles ceva, dar înțelegerea nu a fost așa de profundă ca să se oprească și să-și spună: „S-a întâmplat ceva bizar în lumea evreiască! Oamenii ăia, despre care gândeam că sunt numai istorici, au devenit cosmici printr-un miracol” (Eliade XE "Eliade, Mircea" vorbea tot timpul de miracol). Știu și eu, cu Eliade XE "Eliade, Mircea" poate să fie o problemă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
e asasinat ziua în amiaza mare... S.A.: ...proastă reclamă pentru universitate, care trăiește din taxe de studii, donații... M.I.: Da, da, dar să nu vină nimeni la Paris? Să refuze orice proiect de comemorare? Să refuze chiar discutarea cazului? Destul de bizar. Iar în afacerea asta cade și Eliade XE "Eliade, Mircea" . Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , desigur, n-are de-a face cu dimensiunea evreiască. Cu Eliade XE "Eliade, Mircea" e mult mai complex. Nu trebuie să-ți spun ție că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
conceptualiza, nu știu exact ce influență a putut avea conexiunea evreiască. Oricum, nu cred că asta a fost influența de bază. Dar este ceva mult mai profund care se întâmplă la Chicago, și în America în general. Eu mă simt bizar când văd că studenții lui Eliade XE "Eliade, Mircea" nu-l citează. Nu-i întreb de ce nu-l citează. Dar rămân pe gânduri. S.A.: Are asta de-a face cu faptul că cei care se formează mai nou în disciplinele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eliade XE "Eliade, Mircea" a existat. Deci ignoranța se adaugă și ea controverselor metodologice despre care am vorbit, precum și „afacerii” și altor motive. Am văzut că în România persistă o inflație a explicației pe baza complotului sau conspirației evreiești. Ceva bizar. S.A.: Bun, să admitem pentru o clipă teza ignoranței. Dacă vrea cineva să vadă ignoranța la ea acasă, America e un loc potrivit pentru a începe căutarea. Totuși omul din Oklahoma poate merge imediat să caute ceva despre simbol pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
posibilitatea. Dar să spunem că, nu știu cum, s-a strecurat printre ei fără să-i observe: nu i-a văzut, sau n-a vorbit cu ei, sau nici n-a știut despre ei și practicile lor. Dar în orice caz e bizar că în aceeași regiune destul de precis circumscrisă apar două fenomene interesante similare. Dacă nu este nici o legătură? Cred că din punct de vedere al istoriei religiilor e ceva extrem de interesant. S.A.: Și atunci cum facem pentru a înțelege situația? Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cred că se poate ignora vreuna din posibilități. Pentru mine nu e așa de important din punct de vedere istoric dacă el a văzut. Discipolii săi cred că a văzut. Dacă a văzut, atunci, din punct de vedere statistic, e bizar. Eu analizez acum retrospectiv toată tradiția cabalistică din perspectiva stâlpului, ceea ce, la drept vorbind, nimeni n-a mai făcut. Nimeni n-a scris o monografie pe tema asta crucială. De ce? Pentru că nu interesează. Interesează dacă Dumnezeu a făcut lumea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
muta; * paronimia a investi a învesti; omonimia cuvântului o; polisemia cuvântului a mări; * paronimia a visa a viza; omonimia cuvântului a; polisemia cuvântului a marca; * paronimia a se ivi a se iți; omonimia cuvântului ai; polisemia cuvântului a lăsa; * paronimia bizar binar; omonimia cuvântului au; polisemia cuvântului a (se) învârti; * paronimia investire învestire; omonimia cuvântului un; polisemia cuvântului a (se) întuneca; * paronimia a releva a revela; omonimia cuvântului unde; polisemia cuvântului a lumina; * paronimia cras caras; omonimia cuvântului cer; polisemia cuvântului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cu salbă de nouă lei." (h) "Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc / Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă." (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Indicați: * sinonimele cuvintelor ciudat, îndemânatic; antonimele cuvintelor egoist, diurn; * sinonimele cuvintelor copilăresc, bizar; antonimele cuvintelor hărnicie, generos; * sinonimele cuvintelor straniu, pueril; antonimele cuvintelor ceresc, egal; * sinonimele cuvintelor stea, binevoitor; antonimele cuvintelor vorbăreț, a opri; * sinonimele cuvintelor astru, amabil; antonimele cuvintelor statornic, mobil; * sinonimele cuvintelor a opri, cerere; antonimele cuvintelor părtinitor, pozitiv; * sinonimele cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jurnalistică adunați până astăzi, că într-o astfel de profesie nu există, decât în condiții ideale, pauze de respirație. Alergarea și slalomul printre evenimente nu se termină niciodată, ziaristul este obligat să privească în urmă doar pentru a evita salturile bizare și dezechilibrate în cotidian, altfel spus, într-o lume cum este cea care desparte o emisiune de o altă emisiune sau o ședință de sumar de altă ședință de sumar, totul se petrece cu o atât de mare repeziciune, încât
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
presei. Acestea fiind zise, apariția unei cărți cu interviuri din emisiunile „100%“, realizate pentru Realitatea TV, ar trebui să justifice teama de un demers publicistic care va putea fi lesne bănuit de orgoliu și numit, la repezeală, inutil sau chiar bizar pe alocuri. Cine ar vrea să revadă, fie și sub formă tipărită, dialogurile adeseori contextuale dintre un jurnalist și un om politic? La ce folosește lectura unor asemenea pagini? Acum este momentul să mă retrag din dezbatere. În cartea de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
are acum nouă ani, s-ar putea să o răsfoiască peste o vreme, când România va arăta altfel, iar unele dintre întâmplările și gândurile consemnate aici vor părea departe, chiar foarte îndepărtate. Vor fi doar piesele rătăcite ale unui puzzle bizar, dintr-o perioadă în care trăiam vremuri tulburi. La ce i-ar folosi să știe cum s-a scris o mică parte din istoria schimbării României? V.S. Pentru cei care le-au trăit, vremurile au fost întotdeauna tulburi. Prezentul capătă
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
salutându-și vizitatorii cu o mișcare energică, trecu prin fața acestor oameni care se înclinau cu un fel de murmur în care am înțeles: der Kronprinz. Urmează ofițerii. Am senzația că suntem subiect de gravură, de ilustrație populară. Este o impresie bizară care se strecoară în mintea mea. Cu această întâlnire se încheie vizita noastră. Ieșim din Palat, automobilele sunt în curte. Ne urcăm. Garda dă onorul, scurt sunet de goarnă. Iată-ne din nou traversând Berlinul, care are un ciudat aer
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
într-o după-amiază de iunie, condusă de moștenitorul Prusiei la Sans-Souci, la Frederic cel Mare. Dumnezeule! Ce vreme minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
onestitatea gândului, Sanda-Maria Ardeleanu Corespondența Dragă Sanda, Intrând pe situl tău internet, am citit un mesaj postat de un fost student al Universității din Suceava, actual profesor de franceză, dezamăgit de convingerile tale politice. Sincer vorbind, mi s-a părut bizară această interpelare... și nu mă pot abține să nu-ți scriu câteva rânduri. Nu sunt de acord cu aprecierile dumisale, dezacordul îmi vine mai curând în franceză... De quel droit interviendrait-on dans les convictions personnelles de nos prochains ? Comme dirait
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de a risca pentru cei pe care și i-a asumat și a jurat că-i va păstori bine. Cu o pălărie foarte mare care cade peste ochi... Personaj inedit pe scena politică, aduce nota ”de bulevard” din viața civilă, bizar, neseriozitatea chirurgului-golan cu mii de operații pe abdomen reușite. Limbajul maschează o grosolănie ordinară, contrastând cu bibliotecile care îi impiedică discursul public oficial, greoi și contradictoriu. Cocon de securist, produs al vechii fabrici de activiști, el ”vrea să fie președinte
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
asociat“ sau prin poștă: Iași, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limită de expediere a mesajelor: 26 februarie. Pe când Eminescu nu era încă Eminescu Doris Mironescu Eminescologia nu este neapărat o non-știință, dar are o istorie bizară. Teoretic, ea ar trebui să se ocupe, într-o manieră colaborativă, unitară, cu studiul operei minesciene, continuând un efort de o sută de ani, pasând torța, cum se mai spune. În realitate, ea încă nu se înțelege pe sine. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
zărit nimic de aproape, bineînțeles, dar forfota, eleganța, mândria națională a acestor francezi erau absolut fantastice. Iar de ploaia torențială nu-i păsa nimănui. În ultima zi am dus documentul Europass Mobilité, formatorii nu știau ce reprezintă, le-am povestit. Bizar mi s-a părut că numai noi, româncele, Îl aveam. Până seara au aflat cum să-l completeze... Am clasificat colegii: româncelesuper informate, unguroaicele - relativ reținute, bieloruselenesigure, grecii și spaniolii - expansivi și prietenoși. Când m-am Întors În România, zâmbeam
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
promite, printre altele, la vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere, probabil, cel pe care noi l-am numi un actor de caracter, în special unul ce reprezintă caractere bizare, extravagante. Dowden (în ediția lui Hamlet pe care a publicat-o, în nota de la II, 2, 340) se gîndește la caractere precum Jacques și Mercutio. Dacă, în cazul cuvîntului "humorous", ne-am putea gîndi la nestatornicie 22 sau la unilateralitate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apoi bagă scrisorica-n plic. Recomandatul, încântat, ia plicul bine lipit și pleacă. La un birt modest, unde se oprește, un prost de băiat răstoarnă salata și ciorba. Plicul e acum inutilizabil, iar pe dosul scrisorelei omul vede o înșiruire bizară de litere: „ragăm nu“. Aiurit, o întoarce și citește cuvintele prin care amicul îl recomandă: „un măgar“, „un moftangiu“, „cu deosebire zevzec“... Amândoi amicii sunt indignați: unul, pentru că a fost insultat de prietenul care-ar fi trebuit să-l laude
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
poezie“, a spus Cărtărescu. „Dacă un roman este bun, este pentru că are un strop de poezie în el“, crede scriitorul, care citește fizică cuantică sau biologie tot fiindcă în fiecare este poezie. E pasionat de insecte, acești „extratereștri“ cu alcătuire bizară. „Dumnezeu e cel mai mare poet“, spune Cărtărescu. „Trăiesc într-un exil interior“ Dar dacă s-ar autoexila? „Povestea aceasta a exilului sau a autoexilului trebuie să treacă prin mintea oricărui autor român. Numai acei români care au fost exilați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
și chestionarele infinite despre filme, dar și despre el, spectatorul, despre familia & background-ul său etc. Și asta e foarte drăguț. E chiar prea drăguț ca să mai fie adevărat. Pentru că, dacă nu s-a sesizat ironia, TIFF este cel mai bizar amestec de autism și voaierism ever (dar thk Gd, gustul directorului festivalului e un spectacol destul de încântător, iar atunci când enervează, scoate din minți de-a binelea). E ca și cum Chirilov ar da o petrecere cu tot ce-i place lui să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
apoi dezafectată în anul 1919, capela Sfântul Baqui a fost în cele din urmă vândută în anul 1920. Astăzi proprietate privată, edificiul este amenințat de ruină. Frescele murale ale capelei Sfântului Baqui înfățișează scene din viața legendarului legionar, alături de niște bizari îngerași negri care decorează bolta pictată. La fel de stranie este și constatarea faptului că sfântul Baqui este omniprezent în Jouques (statui, tablouri, fresce, etc.) deși aparent, prezența nu îi este justificată de nicio funcție simbolică precisă. O a doua versiune explică
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]