6,391 matches
-
Început să apară soldați români În drum spre front, iar la 23 iunie au fost văzuți pentru prima oară soldați germani. Avioanele sovietice au bombardat orașul, pentru prima oară, la 24 iunie, dar fără a provoca nici o pagubă serioasă. Câteva bombe au căzut În jurul gării și În sectorul unde, cu o jumătate de an Înainte, Își avea sediul conducerea Mișcării legionare. Pentru prima oară s-au răspândit zvonuri că evreii semnalizează avioanelor sovietice pentru a ajuta la localizarea obiectivelor bombardamentului. La
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vârf din metal, a scos evrei din casele lor, printre care și adolescenți, lovindu-i În cap până s-au prăbușit. „Acum eu sunt Dumnezeu”, a spus el unei evreice bătrâne care s-a jurat pe Dumnezeu că nu are bombe În casă. A jefuit locuințe și cadavre, continuând să aresteze și să bată și la 30 iunie, când s-a pus capăt arestărilor. A lovit În cap o evreică, amenințând-o că-i va tăia degetul dacă nu-i va
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
-i, coji printre pături, Mai transpirau dorinți din pori Naintea marii dezmierdări Cu tot dichisul și alaiul Apoi m-ai înșelat cu ceaiul! Numărătoare pentru puștoaice și babalâci elefantul dă din trompă strada gării dă din pompă avionul dă din bombă însă nimeni nu sucombă Am găsit o "Chiuitură". Leliță, paraleliță Astăzi o să-mi pun la punct Arhebuza cu rotiță Și-o să-ți scriu defunct. Căci cred c-a sosit momentul Dulcei după-amieze Și să-ți tai părul cu patentul Ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 27 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE. Permanența Garnizoanei Iași raportează: 1. În ziua de 26 Iunie 1941, între orele 1030-1130, un grup de avioane sovietice E, în număr de 32, au lansat bombe și manifeste bolșevice asupra Iașilor. Din acestea 21 au fost doborâte de aviația de vânătoare. Avioanele inamice au venit în grup compact, zburând la înălțime de aproximativ 1000 metri. Au fost aruncate bombe incendiare și explozive de calibru mijlociu. Mare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
E, în număr de 32, au lansat bombe și manifeste bolșevice asupra Iașilor. Din acestea 21 au fost doborâte de aviația de vânătoare. Avioanele inamice au venit în grup compact, zburând la înălțime de aproximativ 1000 metri. Au fost aruncate bombe incendiare și explozive de calibru mijlociu. Mare parte dintre ele nu au făcut explozie. S'au înregistrat stricăciuni în Piața Unirii, la Fundația Ferdinand, în Târgul Cucului, la palatul Telefoanelor. Au fost incendiate o casă în str. I.C. Brătianu, una
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apropiindu-se de orașul Dorohoi, în zbor razant, la o înălțime de circa 30-40 metri, s'au îndreptat spre gara Dorohoi pe care au mitraliat-o omorând un soldat german. Al doilea avion a aruncat asupra vagoanelor din gară o bombă incendiară, deteriorând și incendiind un vagon cu făină. Focul a fost localizat imediat. Posturile A.A. fiind induse în eroare de semnul de recunoaștere fals, n-au deschis foc. Și tot din aceleași motive nu s'a dat nici alarma
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cuza și Târgu Cucului. S'a observat, în panica provocată cu acest prilej că evreii trăgeau din pomii de pe str. Carol, dela ferestrele locuințelor, de pe acoperișuri și din curți. La ora 4 au început să tragă cu grenade și cu bombe, astfel încât populația a avut impresia că este vorba de un atac aerian, când în realitate se intensificase ofensiva demonstranților, mai ales că organele de pază erau insuficiente. Pe la orele 530, manifestațiile au încetat, astfel că la ora 6 lumea care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
noi dezordini s'au produs chiar în cursul după amiezii. La ora 15 s'a început un bombardament puternic care a produs o panică de nedescris printre populația românească. Dela majoritatea clădirilor, proprietatea evreilor, a început să se arunce cu bombe și grenade. În același timp s'a deschis un foc viu de mitraliere asupra cantonamentelor germane și asupra soldaților români și germani de pe străzi. Atacurile erau îndreptate de astă dată asupra Liceului Internat și a Chesturei de Poliție. Față de această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
poate din cauza asta, nu e lipsită de semnificație. Este mai greu de înțeles, probabil, pentru cine nu a trăit perioada. De exemplu, unul dintre motivele pentru care eram atacat, interviul dat lui Gheorghe Grigurcu, apărut în „Familia“, care a provocat bombele partidnice. Astăzi, dacă citim acest text, pare imposibil sau în orice caz foarte greu de văzut ce anume deranja oficialitatea. Ceea ce deranja era, de fapt, o anumită normalitate a gândirii. Astăzi nu pare nimic deosebit, atunci era exploziv. E interesantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ca specialitate! Un zdrahon pe care n-o să-l uit niciodată, îl chema Pop!!! Mai târziu Aristița a fost detașată disciplinar la Dolhasca. Venea călare pe o motocicletă grea, mare... Dormea la noi. Uneori o aducea și pe soră-sa, bomba țâțoasă... de altfel foarte tăcută... Parcă s-ar fi jenat de propriu-i „relief“... Aveam două paturi largi, încăpătoare. Într-unul eu și nevastă-mea, în celălalt surorile. Noaptea mă trezeam să mai pun lemne în godin (la început nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Trăi-ț-ar familia matale, dar ce legătură are NATO cu noi? Cu ce ne afectează pe noi venirea la București a mahărilor ăstora? Dar milițianul comunitar se arătă destul de străin de cauză în ce privește capitala și samitul cu chistoale și bombe atomice. Era, se vede treaba, instruit pentru un eveniment distinct. L-am luat ușor, i-am zis că face o treabă bună și că populația se simte mai în siguranță cu el pe străzi. Că, după părerea mea, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
spolierea muzeelor de către mulțime, caii de rasă ai lui Saddam Husseim pe care oamenii ignoranți i-au înhămat la plug, și mi-am zis că lucrurile sunt foarte grave. În Afganistan n-a existat nici o minimă etică a războiului, cu bombe oarbe care au făcut victime nevinovate. E adevărat, unii spun că nu poți alătura „etică“ și „război“; ba da, chiar în Franța anumiți gânditori creștini au provocat o mare dezbatere în timpul celui de-al doilea război mondial. Dar în Afganistan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ne deschidă pe mine și pe Maria cel mai tare. Încep cu locul sfânt al Indiei unde, din „good karma“, nu am ajuns acum doi ani. Posibil ca atunci să nu-mi fi ieșit pasul cu slalomul printre atacurile cu bombă. Oameni buni, primul episod din Incredibilele Aventuri în India: Varanasi Special Lassi. Invitați speciali: Maria, Charlie, Yamuna, vaca sfântă și Gangele. Spor la decriptat! La incinerat pe Ghat* Zi-mi ceva care începe cu Zen*, se continuă cu fum, cenușă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
din lume și unul dintre cele mai puternice centre culturale ale Indiei. Asta pentru cultura generală. Pentru alții, Varanasi a fost cel mai bizar, mai bulversant și mai intens loc din India. Tot aici însă au loc frecvent atacuri cu bombe din cauza tensiunilor dintre hinduși și musulmani. Eram deja plecați de o săptămână când am auzit de un nou atac. Oamenii noștri erau însă intacți. *Special Lassi: Lassi-ul este o băutură răcoritoare făcută din iaurt, apă, sare sau zahăr și mirodenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și pentru America. Motivul este faptul că dolarul este moneda cea mai căutată, tranzacționată și tezaurizată, astfel că problemele Americii se externalizează extrem de rapid. Dolarul este un mijloc de dominație mai simplu, mai rapid și cu efecte mai puternice decât bomba atomică. Cine ar fi putut inventa o armă cu care să bombardezi toată planeta, în același timp, fără să produci victime? Inflația planetară este mecanismul prin care se redistribuie veniturile la nivel global. În acest context, a discuta acum, cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
realiza în favoarea celor care au valorile mai puternice, afirmate și întreținute prin cultură, educație și religie. De aceea revenirea la valori, în interiorul lumii occidentale, este un pas de făcut imediat și urgent, mai urgent decât construirea de garduri sau perfecționarea bombei atomice 112. Capitolul 7 Fericirea ca fenomen social O dezbatere despre fericire 1 este, trebuie să spunem din start, destul de dificilă, mai ales dacă abordarea aparține unui economist. Se întâmplă așa nu pentru că economiștii nu și-ar dori să fie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un model franco-german. Coabitarea acesteia cu fundația sibiană ar fi fost posibilă, sunt convins. Însă nefericita omonimie - cele două fundații având nume similare - a dat naștere la interpretări politice nedrepte și a generat pretexte pentru o retorică extremistă. Români sub bombe Mircea Vasilescu: Dintre întâmplările petrecute în timpul mandatului de ministru, care sunt cele de care îți vei aminti cu plăcere? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu am făcut o ierarhie, nu am o ordine. Primul exemplu de succes care îmi vine acum în minte
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
aeriană 7. Echipament de semnalizare pentru nave și aeronave 8. Autotunuri, tunuri, obuziere și tunuri-obuziere 9. Rachete și instalații de lansare rachete 10. Armament de infanterie, mitraliere și aruncătoare 11. Arme albe 12. Muniție de toate categoriile de armament 13. Bombe, torpile, rachete 14. Mijloace și materiale speciale pentru intervenții și control antiterorist, de împiedicare și neutralizare a acțiunilor agresive (bastoane, scuturi, căști de protecție, veste antiglonț, aparate cu raze X, detectoare, sisteme de supraveghere a aeroporturilor și alte produse specifice
HOTĂRÎRE Nr. 660 din 19 septembrie 1994 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111282_a_112611]
-
film: }estoasele pot zbura, co-producție iraniano-franceză în regia lui Bhaman Ghobadi. Tabără de refugiați kurzi la granița dintre Turcia și Irak, actanții fiind copii sau adolescenți. Fără mamă, fără tată (la propriu), schilodiți de la muncă deoarece aceasta constă în dezactivarea bombelor, pe care șeful lor, Satelitu', le vinde unor comercianți din apropiere sau le dau contra închirierii de arme. Pe acest fundal apar doi frați: Hyenkov, cel mare, înzestrat cu darul previziunii, dar fără brațe, Agrin, cea mică, obsedată să scape
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
sticle sau pahare de băutură în mână, te privesc relaxat, ca și cum i-ai fi surprins la un picnic de ziua recoltei. (Tristețea celui de-al cincilea se explică, probabil, prin faptul că n-are nimic de băut!) Bodega, birtul, ,terasa", ,bomba", braseria, mai nou ,pub"-ul, sunt variante ale paradisiacului ,locus amoenus", unde grijile dispar ca prin farmec, iar realitatea se transformă într-o sursă infinită de plăceri. Societatea românească a momentului e polarizată nu doar în funcție de interese politice, economice sau
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
luna de fiere). Adîncind cuțitul în rană, nu se dau în lături de la ipostaza unui ,antipatriotism" menit să ,scandalizeze": ,ah românia, taur alb, cum pătrunzi tu-n Europa/ sora lui cadmos, românia, tu vei salva lumea/ ești cea mai mare bombă pusă vreodată de teroriști/ ea nu se cuprinde pe sine, nu poate fi/ dezamorsată, românia, aici este buricul, teba/ neoromancerul veșnic, este ultima bolgie/ răhățelul care nu vrea să iasă, aurolacul în transă/ cum stă cu botu-n punga jegoasă, ceilalți
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
prin absurd și accente bine puse, ca în această Națională (nu numai obsesie a tinerilor): "după ce trenul s-a pus în mișcare/ un călător a scos un cuțit uriaș/ o jumătate de sabie cu două canale/ și două tăișuri o bombă și-un tanc la un loc/ oricum ceva care nu există/ sări-i-ar ochii din cap/ de unde a scos el o asemenea pagubă/ că nu era popă să aibă ocoluri prin stofă/ apoi a luat un măr(...)/ și l-
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
noastră cîteva caracteristici necunoscute altădată. Prima este anvergura lor. Lumea noastră apare globalizată și tot ce se întîmplă într-un loc are ecou pe toată planeta. Moartea tiranului de la Moscova a privit civilizația umană de pe toate continentele, la fel ca bomba de la Hiroșima sau revoluția din 1917. Nu există nici un război - nici el de o sută de ani - comparabil cu al doilea război mondial. Căderea comunismului e mai plină de consecințe planetare decît căderea Constantinopolului. A doua caracteristică este natura radicală
Pulsul istoriei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16656_a_17981]
-
noastră” (VIP 8, 2003, 16); “în după-amiaza Dragobetelor” (ib.) “varianta românească a Dragobetelor” (agenda.ro /2004); “potențialul comercial al Dragobetelor” (computergames.ro /forum /archive). După modelul sintagmei engleze Valentine’s day, e construit, mai mult parodic, un „Dragobete’s Day” (Bombă, 16.02.2001), tradus că Ziua Dragobetelui: „aflați, dar, si ce se face de Ziua Dragobetelui” (ib.). Oricum, Internetul rezervă căutătorului unele surprize: nevoia resimțită de unii de a exporta produsul național se reflectă în traduceri ezitante: „it was previously
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
șofer columbian a vrut să evite accidentarea unui porc și a omorît cu succes 16 oameni" (EZ 1350, 1996, 1); "O parte din soldați au ajuns la Otopeni gata împușcați" (EZ 1637, 1997, 1); "O moarte stupida: fraierul a tăiat bombă cu bomfaierul" (EZ 1951, 1998, 1).
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]