4,943 matches
-
aflat pe teritoriul rămas Rusiei, el fiind practic pe frontieră. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bulgărica a făcut parte din componența României, în Plasa Traian a județului Cahul. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de găgăuzi, români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.404 locuitori din sat, 2.119 erau bulgari (91.10%), 134 găgăuzi (5.57%), 69 români (2.87%), 64 ruși
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
Plasa Traian a județului Cahul. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de găgăuzi, români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.404 locuitori din sat, 2.119 erau bulgari (91.10%), 134 găgăuzi (5.57%), 69 români (2.87%), 64 ruși (2.66%), 7 evrei, 6 greci, 3 ucraineni și 3 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
preluat conducerea în sat. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Pandaclia a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.365 locuitori din sat, 4.273 erau bulgari (97.89%), 31 ruși (0.71%), 29 români (0.66%), 9 ucraineni și
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.365 locuitori din sat, 4.273 erau bulgari (97.89%), 31 ruși (0.71%), 29 români (0.66%), 9 ucraineni și 1 găgăuz. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aceștia distribuind clandestin țăranilor pliante și arme cu scopul
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
administrativă a coloniilor bulgare. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Ciișia a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 6.222 locuitori din sat, 6.090 erau bulgari (97.88%), 41 români (0.66%), 26 ruși (0.42%), 5 găgăuzi și
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 6.222 locuitori din sat, 6.090 erau bulgari (97.88%), 41 români (0.66%), 26 ruși (0.42%), 5 găgăuzi și 5 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În 1861, o parte a locuitorilor din Împuțita s-au mutat în Taurida, la fel ca și o parte dintre bulgarii basarabeni din Anadol, Caragacii Vechi și Giurgiulești . Potrivit publicistului Mihail Grekov, numărul de familii strămutate din Împuțita este de 234 . În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. În 1878 a
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Împuțita a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.892 locuitori din sat, 1.444 erau bulgari (76.32%), 409 români (21.62%), 27 ruși (1.43%), 9 găgăuzi și
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.892 locuitori din sat, 1.444 erau bulgari (76.32%), 409 români (21.62%), 27 ruși (1.43%), 9 găgăuzi și 3 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.109 locuitori ai satului, 2.056 erau bulgari (97.49%), 29 români (1.41%), 22 ruși (1.07
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
din cei 1.892 locuitori din sat, 1.444 erau bulgari (76.32%), 409 români (21.62%), 27 ruși (1.43%), 9 găgăuzi și 3 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.109 locuitori ai satului, 2.056 erau bulgari (97.49%), 29 români (1.41%), 22 ruși (1.07%) și 2 evrei (0.03%). În perioada interbelică, începând din 1920-1921, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS. O parte dintre locuitori a participat
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
preluat conducerea în sat. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Golița a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi în Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.388 locuitori din sat, 3.319 erau bulgari (97.96%), 25 români (0.74%), 19 ruși (0.56%) și 3 ucraineni. Ca
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.388 locuitori din sat, 3.319 erau bulgari (97.96%), 25 români (0.74%), 19 ruși (0.56%) și 3 ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
raionul Bolgrad din Ucraina - d. 11 octombrie 1911, Iași) a fost un istoric și om de știință bulgar, unul dintre primii profesor de istorie la Universitatea din Sofia și rector al universității. Agura s-a născut într-o familie de bulgari basarabeni din satul Cișmeaua-Văruită (Basarabia), pe atunci parte a Imperiului Țarist. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și
Dimitar Agura () [Corola-website/Science/318260_a_319589]
-
devenit lector de istorie la nou-înființatul așezământ în 1889. El a fost rector al Universității din Sofia în trei rânduri (1889-1890, 1892-1895, 1907-1908). El a fost a doua persoană care a îndeplinit funcția de rector al universității, după colegul său bulgar basarabean Aleksandar Teodorov-Balan. În 1900, Agura a devenit membru titular al Academiei Bulgare de Științe. În 1901, el s-a aflat printre fondatorii Societății Istorice Bulgare; a îndeplinit funcția de președinte al acestei societăți până la moartea sa. a murit în
Dimitar Agura () [Corola-website/Science/318260_a_319589]
-
și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Traian a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi în Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.754 locuitori din sat, 4.668 erau bulgari (98.19%), 24 ruși (0.50%), 15 români (0.32%), 12 evrei și 3
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.754 locuitori din sat, 4.668 erau bulgari (98.19%), 24 ruși (0.50%), 15 români (0.32%), 12 evrei și 3 greci. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hasan-Batâr a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români, ruși și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.185 locuitori din sat, 4.039 erau bulgari (96.51%), 60 ruși (1.43%), 32 români (0.76%), 9 greci
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români, ruși și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.185 locuitori din sat, 4.039 erau bulgari (96.51%), 60 ruși (1.43%), 32 români (0.76%), 9 greci și 4 evrei. În sat a funcționat un spital de stat . În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS. A
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Băneasa a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de ruși și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.507 locuitori din sat, 1.231 erau bulgari (81.69%), 175 ruși (11.61%), 94 români (6.24%), 6 găgăuzi și
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de ruși și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.507 locuitori din sat, 1.231 erau bulgari (81.69%), 175 ruși (11.61%), 94 români (6.24%), 6 găgăuzi și 1 polonez. La 1 ianuarie 1940, din cei 1.725 locuitori ai satului, 1.406 erau bulgari (81.51%), 161 ruși (9.33%) și 158 români (9
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
din cei 1.507 locuitori din sat, 1.231 erau bulgari (81.69%), 175 ruși (11.61%), 94 români (6.24%), 6 găgăuzi și 1 polonez. La 1 ianuarie 1940, din cei 1.725 locuitori ai satului, 1.406 erau bulgari (81.51%), 161 ruși (9.33%) și 158 români (9.16%). În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
Bulgarii basarabeni (în , transliterat "besarabski bălgari") sunt un grup etnic minoritar bulgar din regiunea istorică Basarabia, care locuiesc astăzi pe teritoriile actualelor state Ucraina (Regiunea Odesa) și Republica Moldova. În Ucraina, numărul bulgarilor basarabeni este estimat la peste 129.000 în Bugeac
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
Bulgarii basarabeni (în , transliterat "besarabski bălgari") sunt un grup etnic minoritar bulgar din regiunea istorică Basarabia, care locuiesc astăzi pe teritoriile actualelor state Ucraina (Regiunea Odesa) și Republica Moldova. În Ucraina, numărul bulgarilor basarabeni este estimat la peste 129.000 în Bugeac (în Regiunea Odesa din partea de sud a țării) și 75.000 în celelalte părți (în principale în alte părți din sudul Ucrainei), în conformitate cu datele furnizate de Recensământul ucrainean (2001), care a
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
000 în Bugeac (în Regiunea Odesa din partea de sud a țării) și 75.000 în celelalte părți (în principale în alte părți din sudul Ucrainei), în conformitate cu datele furnizate de Recensământul ucrainean (2001), care a numărat un total de 204.600 bulgari în Ucraina. Etnicii bulgari sunt majoritari în raionul Bolgrad (45.600 din cei 75.000 locuitori, adică 60.8%), dar ei locuiesc de asemenea și în alte raioane ale Bugeacului: Arciz - 20.200 din 51.700 (39.07%), Tarutino - 17
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
Regiunea Odesa din partea de sud a țării) și 75.000 în celelalte părți (în principale în alte părți din sudul Ucrainei), în conformitate cu datele furnizate de Recensământul ucrainean (2001), care a numărat un total de 204.600 bulgari în Ucraina. Etnicii bulgari sunt majoritari în raionul Bolgrad (45.600 din cei 75.000 locuitori, adică 60.8%), dar ei locuiesc de asemenea și în alte raioane ale Bugeacului: Arciz - 20.200 din 51.700 (39.07%), Tarutino - 17.000 din 45.200
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]