5,695 matches
-
funebră, în Curierul românesc, 1848, nr. 22). Câți dintre junii cititori ai articolului, la apariția lui în gazetă, mai cunoșteau oare - exempli gratia - sensul lui bumbașirlâc (execuție polițienească), locma (sumă mare de bani), havaet (taxă la ocuparea unei funcții), peasnă (cântare bisericească), blagorodie (noblețe), suitarlâc (bufonerie), inglindiseală (petrecere), heretismos (felicitare), pliroforie (informație) ș.a.m.d.? Se puteau, în schimb, „pliroforisi“ de la cei vârstnici... În vara lui 1834, în călătoria lor spre Iași, Mihail Sturza și soția sa se opreau, pentru a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
context, scriitorilor le revenea o misiune istorică. Ana Maria Cătănuș identifică strategiile prin care partidul și-a construit baza pentru susținerea programului ideologic: sistemul retribuțiilor (premii, avantaje materiale, excursii în străinătate) și avântul mișcării artistice de amatori prin organizarea festivalului "Cântarea României". În opinia autoarei, mișcarea artistică de amatori a fost "semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite". Creația literar-artistică a devenit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu una, cu două, scriu în continuare cărți, se întâlnesc în uzine și recită versuri prin satele țării, unde toamna, putem să recunoaștem, se mai bea și câte un vin roșu, se închină și în sănătatea dumneavoastră, participăm la Festivalul "Cântarea României" și apărem la televizor dacă mai avem loc de Adrian Păunescu care a pus stăpânire pe tot ecranul și nu mai încăpem din cauza prezenței lui acolo"64. La începutul anului 1982, un alt scandal a zguduit în egală măsură
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe scriitorii care produceau așa-numita literatură/poezie patriotică, limitând însă accesul la publicare celor care nu înțelegeau să se conformeze directivelor. Pe de altă parte, a încurajat producțiile amatorilor, care-și găseau un loc propice de exprimare în cadrul festivalului "Cântarea României"17. Prin această atitudine, regimul trimitea semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite. Folosirea creației literar-artistice ca mijloc de propagandă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ibidem. 16 Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982, p. 202. 17 În Raportul Congresului al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, se prevedea ca în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" să se organizeze concursuri pe genuri literare (poezie, proză, dramaturgie, reportaj) la care vor participa atât scriitori consacrați, cât și amatori. Ibidem, p. 209. 18 Vezi Sorina Sorescu, "Scris-cititul printre rânduri, între mitizare și demitizare. Studiu de caz: romanele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
El ar fi avut viziunile și ar fi primit cuvântul lui Ahură Măzdâ în timp de transă 10. Pe de altă parte, probabil cântecul juca un rol important în cult dacă interpretăm numele Paradisului, garo deinănâ, ca însemnând "casă de cântări". Se știe că unii șamani acced la extaz cântând îndelung; să adăugăm totuși că nu trebuie considerat drept "șamanic" orice sistem cultual în cadrul căruia se cântă. În afară de aceasta, s-au putut evidenția elementele parașamanice ale scenariului elaborat împrejurul Podului Cinvat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 283. Vezi, totuși, Andre Neher, L'essence du prophetisme, pp. 247 sq., asupra semnificației "existențiale" a simbolismului conjugal în gândirea religioasă ebraică. Traducerea experienței mistice în termeni de unire conjugală va fi preluată în interpretările ebraice și creștine ale Cântării Cântărilor, și mai ales în teologia mistică a Contra-Reformei, în mistica vaisnava, în schimb, unirea mistică între suflet și Dumnezeu este ilustrată de iubirea adulteră dintre Radha și Krishna. 118. Isaia: "o rămășiță din Israel" se va întoarce Dincolo de similitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
283. Vezi, totuși, Andre Neher, L'essence du prophetisme, pp. 247 sq., asupra semnificației "existențiale" a simbolismului conjugal în gândirea religioasă ebraică. Traducerea experienței mistice în termeni de unire conjugală va fi preluată în interpretările ebraice și creștine ale Cântării Cântărilor, și mai ales în teologia mistică a Contra-Reformei, în mistica vaisnava, în schimb, unirea mistică între suflet și Dumnezeu este ilustrată de iubirea adulteră dintre Radha și Krishna. 118. Isaia: "o rămășiță din Israel" se va întoarce Dincolo de similitudinea vocației
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de planete" sau "Un arbore, ca o trompetă/ ne așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici (1946) sau chiar spre o lirică angajată, agitatorie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
planete" sau "Un arbore, ca o trompetă/ ne așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici (1946) sau chiar spre o lirică angajată, agitatorie, în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai târziu. Poezia devine curgere, alunecare, imaginile se încheagă sub ochii cititorului, există aici o metamorfozare continuă în genul în care se înlănțuie imaginile fantasmatice sau cele ale visului (Alchimie). Atunci când poemul capătă ceva din tonalitatea incantatorie a versetelor din Cântarea Cântărilor, aura de mister în care figura invocată se învăluie, este potențată de recurgerea la un "tu" indefinit, așa cum se întâmplă în poemul amintit. Iubirea/iubita este recipientul magic în care sufletul se preschimbă. și într-un astfel de caz
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
târziu. Poezia devine curgere, alunecare, imaginile se încheagă sub ochii cititorului, există aici o metamorfozare continuă în genul în care se înlănțuie imaginile fantasmatice sau cele ale visului (Alchimie). Atunci când poemul capătă ceva din tonalitatea incantatorie a versetelor din Cântarea Cântărilor, aura de mister în care figura invocată se învăluie, este potențată de recurgerea la un "tu" indefinit, așa cum se întâmplă în poemul amintit. Iubirea/iubita este recipientul magic în care sufletul se preschimbă. și într-un astfel de caz jocul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cînd cineva se referă la corbi, dominant e sentimentul de teamă. Venirea lor dă emoția producerii unui eveniment implacabil. Asupra unor autori, între care Pincio și Tradem, corbii au un efect paralizant: „Pe valuri friguroase vin bocete amare,/ Asemeni ne-nduratei cîntări de nmormîntare/ Pe cer perindă norii și corbii trec țipînd,/ în fața firei moarte [scrie primul] rămîi fără de gînd”13). „Și pe cînd trec/ în a crepusculului oră,/ Spre groapa unde doarme-o soră,/ Și-n suflet plînsul îl înec;// în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
admirație) e: „Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate,/ în iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate;/ Te ador, Satan, fiindcă tu ești zîmbet, rază și coloare,/ Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cîntare, floare,-/ Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale,-/ Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale.../ O! singur zeu, fiindcă rău - iar răul singur este forță -/ Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Adrian Marino, EPL, 1966, p. 26. De observat că la Macedonski, la fel ca și la alți scriitori din secolul lui, pluralul lui „atom’’ e „atome”: „Sunt [morții n. m.] din atome nevăzute/ Țesuți” („Cu morții”, op. cit., p. 22) 9. Cîntare Omului, ESPLA, 1956, p. 65. 10. Opere, p. 46. Singurul precedent pentru „Muzica sonoriza orice atom” pare a fi această frază de Al. Macedonski: „Și în acel moment, poate că nu se afla atomă să nu cînte”. („Cartea de poezie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuțise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri, rătăciri și chinuri, remușcări și căințe, cîntarea, înecată de dor, se îndepărta, se stingea, suspinînd pînă la capăt, pierdută, o prea tîrzie și zadarnică chemare.” (Op. cit., p. 52) „Primul dans modern” (Remi Hess), valsul a fost introdus în saloanele romînești „cam pe la 1820”(Teodor T. Burada, „Dicționar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a libertății. Copiii mei se uită azi curioși când le spun că faptul că ascultam Black Sabbath, Led Zeppelin, Deep Purple sau AC/DC era o formă de nesupunere civică, de reacție la canonul conformist și spălator de creiere al "Cântării României" - stupidă potemkiadă muzical-artistică făcută de propagandiștii regimului și impusă cu forța tinerei generații. Nu exista concert rock la "Sala Sporturilor" din Iași la care să nu ocupăm, imediat ce se stingeau luminile, spațiul central al arenei, care era interzis, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Tândală”. (1854). Aceasta dovedește o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a cărei președinte Heliade Rădulescu era, a demersului lui Titu Maiorescu de a reforma din temelii scrisul românesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a cărei președinte Heliade Rădulescu era, a demersului lui Titu Maiorescu de a reforma din temelii scrisul românesc, și de care cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori În fața substantivului și dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel, poetul Îl așază În fața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]