5,189 matches
-
53 bis. de spectatori, unii chiar în picioare pe scaune admirau și ascultau; fiindcă conu Alecu cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum le numea el. O farsă făcută conului Alecu a rămas celebră și a înveselit cafeneaua ani de zile. Cum am spus, conul Alecu iubea trivialitatea, deși se îngâmfa grozav ca fecior de boier. Unul din obiceiurile lui era să răspundă celui care îl întreba pe ce miză vrea să joace: „Jucăm pe un c...“. Într-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Într-o zi i se face o farsă. Șeful cofetar, domnul Ilie, era un artist. Întrebat dacă poate fabrica din ciocolată o prăjitură care să semene cu... miza propusă de conul Alecu, răspunse afirmativ. În adevăr, conul Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar și propune adversarului său să joace pe miza cunoscută. Celălalt răspunde: — Bine, coane Alecule, primesc, dar să știi, cine îl câștigă să-l mănânce chiar aci. — Să-l mănânce, mă, răspunde conul Alecu, crezând că e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pierzând, acesta strigă: — Să vie c... al conului Alecu. Și chelnerul aduce pe o farfurioară o prăjitură atât de bine imitând... miza, încât conul Alecu, deși era un om inteligent, se înșală. Furios, ia farfuria cu prăjitură, o aruncă în mijlocul cafenelei și pleacă urlând: — Sunteți niște mitocani! Am făcut rău că v-am dat nas! Etc. etc. Bucureștiul nu avea pe vremea aceea nici un club. Erau câteva case de joc și atât. Era un fel de club în casele Török216, unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
case de joc și atât. Era un fel de club în casele Török216, unde se întâlneau și își făceau partida un număr de bătrâni profesori, oameni politici, funcționari, precum profesorul Zalomit, Al. Orăscu, Petrache Teulescu etc., ceilalți se duceau la cafenea. O cafenea foarte căutată de studenți, funcționari, tineret în genere era cafe neaua Fieschi din Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
joc și atât. Era un fel de club în casele Török216, unde se întâlneau și își făceau partida un număr de bătrâni profesori, oameni politici, funcționari, precum profesorul Zalomit, Al. Orăscu, Petrache Teulescu etc., ceilalți se duceau la cafenea. O cafenea foarte căutată de studenți, funcționari, tineret în genere era cafe neaua Fieschi din Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
funcționari, tineret în genere era cafe neaua Fieschi din Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari, într o căsuță, o cafenea micuță cu un biliard și două mese pentru consumație. Cafeneaua era ținută de un evreu și purta numele „La Iancu“. Iancu avea și o fată nostimioară care servea. Elevii mergeau la Iancu pentru ca să facă curte fetei. 132 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari, într o căsuță, o cafenea micuță cu un biliard și două mese pentru consumație. Cafeneaua era ținută de un evreu și purta numele „La Iancu“. Iancu avea și o fată nostimioară care servea. Elevii mergeau la Iancu pentru ca să facă curte fetei. 132 bucureștii de altădată 216. Clubul Român, fondat în 1855, sub președinția prințului Dimitrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
etaj, deasupra cofetăriei Fialkovsky. 217. La parterul Hotelului Fieschi, amintit mai sus. Spre a-și face publicul o idee de grija ce au pus întotdeauna învățătorii de pe vremuri la educația morală a tinerimii, voi adăuga cum că în curtea acestei cafenele era instalată și o casă de prostituție ținută de o femeie, foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum că în curtea acestei cafenele era instalată și o casă de prostituție ținută de o femeie, foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea de sus era cafeneaua Briol din Pasa giul Român, mai târziu cafeneaua Cazes 218. La Briol se juca biliardul, fiindcă era o cafenea după modelul francez și avea 7 biliarde. Aci se juca și cărți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o casă de prostituție ținută de o femeie, foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea de sus era cafeneaua Briol din Pasa giul Român, mai târziu cafeneaua Cazes 218. La Briol se juca biliardul, fiindcă era o cafenea după modelul francez și avea 7 biliarde. Aci se juca și cărți. Biliargiii cei tari ai epocii erau Constantin Câmpineanu, fratele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea de sus era cafeneaua Briol din Pasa giul Român, mai târziu cafeneaua Cazes 218. La Briol se juca biliardul, fiindcă era o cafenea după modelul francez și avea 7 biliarde. Aci se juca și cărți. Biliargiii cei tari ai epocii erau Constantin Câmpineanu, fratele lui Ion Câmpineanu și căpitanul Vărzaru. Acesta era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea de sus era cafeneaua Briol din Pasa giul Român, mai târziu cafeneaua Cazes 218. La Briol se juca biliardul, fiindcă era o cafenea după modelul francez și avea 7 biliarde. Aci se juca și cărți. Biliargiii cei tari ai epocii erau Constantin Câmpineanu, fratele lui Ion Câmpineanu și căpitanul Vărzaru. Acesta era cel mai tare. Dar sosi de la Paris un domn Papadopolu, student
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un domn Papadopolu, student întârziat, care juca și mai bine. Era foarte tare, făcea serii de câte 100 și 150 de puncte. Acesta a fost profesorul lui Henri Cazes care, după câteva luni, l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Era foarte tare, făcea serii de câte 100 și 150 de puncte. Acesta a fost profesorul lui Henri Cazes care, după câteva luni, l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu un etaj, destul de mare, având o grădină vastă. Aci era cafenea și restaurant și mare joc de cărți. Era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu un etaj, destul de mare, având o grădină vastă. Aci era cafenea și restaurant și mare joc de cărți. Era locul de întâlnire de preferință al agricultorilor. Arendași, proprietari, greci în mare parte, se adunau aci și jucau cărțile pe sume mari. Stosul era jocul la modă și diferențele erau foarte însemnate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Localul era ținut de un grec anume Colaro, care, mai târziu, a ridicat Hotelul și restaurantul Colaro pe strada Smârdan.220 Pe vremea aceea, și câțiva ani mai târziu, în locul actualului Hotel Colaro era altă casă mai mică și o cafenea curățică ținută de un german anume Labes 221. Cafeneaua Labes era mult frecventată de tineret. Cafeneaua Ströbel din strada Lipscani 222 era instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu, a ridicat Hotelul și restaurantul Colaro pe strada Smârdan.220 Pe vremea aceea, și câțiva ani mai târziu, în locul actualului Hotel Colaro era altă casă mai mică și o cafenea curățică ținută de un german anume Labes 221. Cafeneaua Labes era mult frecventată de tineret. Cafeneaua Ströbel din strada Lipscani 222 era instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de un german, avea două biliarde și restaurant. Era foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colaro pe strada Smârdan.220 Pe vremea aceea, și câțiva ani mai târziu, în locul actualului Hotel Colaro era altă casă mai mică și o cafenea curățică ținută de un german anume Labes 221. Cafeneaua Labes era mult frecventată de tineret. Cafeneaua Ströbel din strada Lipscani 222 era instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de un german, avea două biliarde și restaurant. Era foarte căutată de societatea mijlocie. O mare cafenea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cafeneaua Ströbel din strada Lipscani 222 era instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de un german, avea două biliarde și restaurant. Era foarte căutată de societatea mijlocie. O mare cafenea în fața Hotelului Simion. O altă mare cafenea la Hotel Concordia-nouă, unde era întâlnirea mai ales a evreilor. bucureștiul în 1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de un german, avea două biliarde și restaurant. Era foarte căutată de societatea mijlocie. O mare cafenea în fața Hotelului Simion. O altă mare cafenea la Hotel Concordia-nouă, unde era întâlnirea mai ales a evreilor. bucureștiul în 1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie orientală, pe strada Smârdan, nr. 35; birtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie orientală, pe strada Smârdan, nr. 35; birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Smârdan, nr. 35; birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost adus pentru întâia oară în acest local, am fost îngrozit. De cum am scoborât treptele acestei taverne, văd
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al meu din clasa 4-a liceală. Mă informez și mi se spune că nu e mort, dar numai beatmort. Acest coleg a ajuns mai târziu magistrat și a murit recent ca membru al înaltei magistraturi. Mai erau și alte cafenele cunoscute. Cafeneaua „La Podul de Fier“ lângă Podul Mihai-Vodă, acea din Piața Amzei 224, acea de la Hotel du Boulevard 225, de la Hotel Union etc. E de observat că cele mai multe erau ținute de germani și câteva de greci. În această profesiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]