4,810 matches
-
București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București, 2000. Antologii: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Valentin Chifor, Elogiu și creație, T, 1976, 5; Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii la „Figurine de ceară”, ST, 1978, 10; Anton Cosma, „Figurine de ceară”, VTRA, 1978,11; Sorin Titel, Anticipație și parodie, RL, 1980, 22; Mircea Popa, Valențele romanului ironic, TR, 1983, 52; Valeriu Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21; Zaharia Sângeorzan, Privirea romancierului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii la „Figurine de ceară”, ST, 1978, 10; Anton Cosma, „Figurine de ceară”, VTRA, 1978,11; Sorin Titel, Anticipație și parodie, RL, 1980, 22; Mircea Popa, Valențele romanului ironic, TR, 1983, 52; Valeriu Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21; Zaharia Sângeorzan, Privirea romancierului, CRC, 1984, 31; Voicu Bugariu, Un roman ironic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
florilor / ș-a garoafelor, / sora Soarelui, / spuma laptelui”. Sora caută să se opună dorinței fratelui și să amâne împlinirea ei, cerându-i lucruri pe care ea le crede irealizabile: un pod de fier (în alte variante, de aramă sau de ceară) peste mare, la capătul acestuia o mănăstire cu scară până la cer ș.a. Soarele reușește să treacă de încercări. Acțiunea împrumută, în continuare, elemente biblice, cum ar fi cele despre rai și iad. Soarele este trimis de sora lui la moș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
stil" (style). Sensul propriu al acestui termen derivă, în mare parte, de la stilus, cuvânt care, în limba latină, desemna un obiect cu vârful ascuțit, folosit în Antichitate pentru gravarea plăcilor din lemn, plumb sau aramă acoperite cu un strat de ceară (S. Chelcea, 2000/2003, 41). "Fiecare avea modul său de a mânui acest obiect (Gh. Achiței, 1988, 81)". Istoricii artei recurg deseori la această noțiune, cu origini în opera filosofului german Georg W.F. Hegel (1770-1831), pentru a desemna ansamblul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Uleiurile și vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantină, social-politică și religioasă, din secolele VII-IX (602-867), a avut ecou în Europa de sud-est și la Dunărea de Jos. Populația autohtonă (romanică) de la Dunăre și Carpați era antrenată cu produsele sale în relațiile de schimb-grânele, animalele, pieile, mierea și ceara făceau obiectul comerțului din această zonă. Din afară pătrundea în nordul Dunării o serie de produse (mărfuri) bizantine: ceramică superioară (amfore), podoabe de aur și argint, țesături fine, arme, obiecte bisericești. În secolul al X-lea, pe artera economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românesc, care a fost favorizat de apariția unor centre urbane la Dunărea de Jos. În această zonă circulau tot felul de bogății printr-un comerț activ: aur, țesături, vin și fructe de la Bizanț, argint și cai din Cehia și Ungaria, ceară, miere și robi din Rusia. Din izvoare (cf. Cronica lui Nestor) rezultă că la Dunărea de Jos, în a doua jumătate a secolului al X-lea, era practicat un intens comerț, ca și în trecut. În partea de apus a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Marea Neagră și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Infirmiera, o poezie de război despre o tânără care, după ce logodnicul său "își dăduse viața pentru Franța", face un legământ solemn "de-a se păstra în trup și-n suflet de-a pururi nepătată, ca-o dalbă lumânare din ceară preacurată". Și după ce-și jeli pierduta fericire Pe pieptul de erou căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
arhitecturi a materiei, enunțând, prin unica voce a protagonistului, mijloacele la îndemână pentru a pătrunde în Halucinaria. Totul e să înveți să privești structurile realității imediate: "Câțiva ani mai târziu văzui într-o carte de anatomie fotografia unui mulaj de ceară a interiorului urechii. Toate canalurile, sinusurile și găurile erau din materie plină, formând imaginea lor pozitivă. Fotografia aceasta mă impresionă peste măsură, aproape până la leșin. Într-o clipă îmi dădui seama că lumea ar putea exista într-o realitate mai
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a instaura un gen aparte, Eugène Ionesco și Gellu Naum au scris câteva cărți în spiritul insolitei întâlniri, iar Tudor Arghezi și Ana Blandiana au extins suprafața de contact între literatura română "majoră" și cea pentru copii. Păpușa, madonă de ceară Lumea în miniatură e prezentă în multe dintre textele lui Ionesco, inclusiv în piesele de teatru, însă primele ei reprezentări apar în volumul său de debut din 1931, Elegii pentru ființe mici. Considerat inițial un eșec într-o cronică de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
vată" în care teatrul înlocuiește viața, și păpușile mor, asemeni copiilor, iar spectacolul funerar, un joc mecanic al unor "ființe mici", anunță vag alienarea, dezarticularea și absurdul din teatrul de mai târziu: "A murit, de congestie pulmonară/ Păpușa, madonă de ceară./ Păpușile la căpătâi s-au strâns,/ Cu ochii ficși, sclipind a plâns./ Biserica de mucava pentru pitici/ Plânge cu dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit/ Pe drumul de hârtie convoiul a pornit/ Cai de lemn și dric
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
frecventă în practica școlară (elevul este privit ca o pagină albă sau ca un pahar gol ce urmează a fi umplut; cunoașterea ar fi un conținut de învățare care ar veni să se imprime în mintea elevului, ca într-o ceară moale). Învățarea este înțeleasă după o schemă de comunicare emițător-cititor-receptor, schemă mai degrabă rustică, derivată din teoria informației a lui Claude Shannon și reactivată de uzul didactic al schemei funcțiilor limbajului a lui Roman Jakobson . "Pedagogia amprentei" este, de asemenea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
CEARA, Ilie A. (15.II.1923, Xirolivad, Grecia), prozator. Este fiul Mariei (n. Luca) și al lui Apostol Ceara, țărani. Familia părinților săi, emigrând în România, a fost colonizată în Cadrilater, la Cavarna, în județul Caliacra, unde C. urmează școala primară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
CEARA, Ilie A. (15.II.1923, Xirolivad, Grecia), prozator. Este fiul Mariei (n. Luca) și al lui Apostol Ceara, țărani. Familia părinților săi, emigrând în România, a fost colonizată în Cadrilater, la Cavarna, în județul Caliacra, unde C. urmează școala primară și liceul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a luptat în Est și în Vest, apoi a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
ochii, și-a recăpătat întreaga putere și a început din nou să dea iama cu ceilalți copii pe ulițele satului. Fusese smuls din ghearele morții de piaza bună din stele, cum spuneau cei ce-l văzuseră galben ca turta de ceară în brațele mamei sale. -Da, părinte Lucio, e chiar adevărat, stelele nu strălucesc întâmplător pe cer, au și ele o noimă; nu ni se înfățișează ca să ne minunăm ce bine arată sau ca să stârnească fantezia poeților. Creatorul a dispus lucrurile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de decolorare depinde de concentrația soluțiilor. Decolorarea florilor: Pentru decolorare se folosesc trandafiri roșii, nu-mă-uita, bujori, stânjenei.( Nu se folosesc garoafe roșii sau mușcate). Pentru o decolorare uniformă, petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe suprafața acestora care împiedică acțiunea decolorantă a SO2 asupra coloranților din flori. Pentru decolorare floarea se ține într-un flacon mare cu SO2 gazos. Florile se decolorează aproape în alb. Acest proces este datorat unei combinații incolore de adiție
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au scris pe vânt, miresele de zăpadă au vălul stelar, răsăritul lor este sonor și ele iradiază în gong, aripile nălucite se sparg în soare. În sonetele și pastelurile marine, muzica este barbiană: dionisiacă, înflăcărată, solară, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îngenuncherea Ardealului. În 1973, "Imnele" devin ale bucuriei, ele sunt "lumină din lumină", cum ne spune poetul, trecând printr-un proces de înseninare. Universul se transcendentează și totul devine cântec: apar păduri mari de crini, universul este un cuib de ceară, scorburi de miere milenară vin și învăluie lumea de aici. Graiul este cel al patriei, poetul se întoarce spre "Cerurile mume", spre vechea vatră, spre truda piramidelor. Și în acest context el, poetul, rămâne "floare fără chip", mireasmă devoratoare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
judecată în fața absolutului. Simte nevoia unui abis justițiar. Divina comedie este divina aventură "Rai altoit pe iad tânjind spre purgatoriu/ Ce însemnăm în jocul de forțe ce-și bat joc?/ Trăim râzând și naștem, pe dealul iluzoriu,/ diverse lumi de ceară de geniu și noroc." Ideea ne amintește de "Memento mori" al lui Eminescu. Ca și altădată, poetul se îndoiește de posibilitatea cunoașterii absolute, însă trăirile le realizează la temperaturi înalte. Lirica se angajează într-o dezbatere teribilă a condiției umane
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
batem capul cu ceai, supă la plic, ouă fierte? M-au frământat și pe mine aceste întrebări, am căutat și eu o ieșire alternativă din această dilemă, dar nu există altă cale. Munca în gospodărie este exact ca epilarea cu ceară; în primii ani de viață rămâne un concept cu totul străin de persoana ta; la o anumită vârstă conștientizezi că există, îți creezi un model mental pentru această procedură și te miri că o adultă întreagă la minte se supune
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]