6,690 matches
-
monitorizat și controlat de conducere (direct sau indirect, prin cercetări sociologice). În unele cazuri, nu este foarte clar dacă supervizarea pe care o fac superiorii este monitorizare sau spionaj în relație cu subordonații. Studiile asupra rețelelor desfășurate în organizații sunt centrate mai degrabă pe investigarea structurilor informale (a legăturilor informale care se dezvoltă între angajați). Prin urmare, este discutabil dacă anumite întrebări (de exemplu, Care dintre următorii colegi de muncă îți sunt prieteni? Care sunt colegii cu care obișnuiești să iei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Una dintre temele predilecte de studiu ale lui Granovetter este legată de mobilitatea ocupațională (Granovetter, 1974, 1985, 1988, 2005; Granovetter și Swedberg, 1992). În acest sens, Granovetter (1974) a oferit dovezi empirice pentru SWT prin datele obținute în urma unei cercetări centrate pe sursele de informare consultate de angajați înainte de obținerea unui loc de muncă. Conform rezultatelor raportate, jumătate dintre persoanele cuprinse în studiu au declarat că obținuseră de la cunoscuți informații legate de locul de muncă pe care îl aveau (deci prin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele pentru ca ulterior fiecare individ să beneficieze pe rând de pe urma acestor resurse
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele pentru ca ulterior fiecare individ să beneficieze pe rând de pe urma acestor resurse. De exemplu, locuitorii unei comune decid să construiască
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele pentru ca ulterior fiecare individ să beneficieze pe rând de pe urma acestor resurse. De exemplu, locuitorii unei comune decid să construiască o moară. Fiecare locuitor va face o anumită contribuție pentru construirea morii. Ulterior
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Fiecare locuitor va face o anumită contribuție pentru construirea morii. Ulterior, de moara respectivă indivizii vor beneficia pe rând, dat fiind faptul că, de exemplu, nu toți locuitorii pot să își macine porumbul în același timp. Schimbul generalizat de grup centrat pe individ poate fi reprezentat ca în figura 4.6. În această reprezentare, avem un grup de patru actori (A, B, C, D), fiecare dintre ei controlând anumite resurse (i, j, r, q). Acest tip de schimb implică cel puțin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în figura 4.6 prin *1, *2, *3 și *4. De exemplu, *1 înseamnă că A va beneficia primul de pe urma resursei *. Apoi, *2 indică faptul că B va beneficia al doilea de pe urma resursei * etc. În cazul schimburilor generalizate de grup centrate pe grup, beneficiile obținute de pe urma punerii în comun a resurselor sunt consumate, în același timp, de toți participanții. Pentru a ilustra acest tip de schimb, să presupunem că într-o casă (un imobil) având o singură bucătărie locuiesc mai multe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
presupunem că într-o casă (un imobil) având o singură bucătărie locuiesc mai multe persoane. Să mai presupunem că aceste persoane se pun de acord să păstreze curățenia în bucătărie. O astfel de sarcină presupune un schimb generalizat de grup centrat pe grup. Fiecare persoană trebuie să investească o anumită muncă pentru a menține bucătăria curată. În schimbul acestei munci depuse, fiecare se va bucura de o bucătărie curată. Dacă acțiunile fiecărei nu sunt atent monitorizate și puternic sancționate, este rațional pentru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fiecărei nu sunt atent monitorizate și puternic sancționate, este rațional pentru fiecare persoană care locuiește în casa respectivă să se sustragă de la această sarcină (acțiune de blatist), bazându-se pe faptul că altcineva o va realiza. Schimbul generalizat de grup centrat pe grup poate fi reprezentat ca în figura 4.7. În această reprezentare, avem un grup de patru actori (A, B, C, D), fiecare dintre ei controlând anumite resurse (i, j, r, q). Acest tip de schimb implică cel puțin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dintre cei patru va beneficia simultan de pe urma resursei *, fapt reprezentat în figura 4.7 prin săgețile continue orientate spre fiecare dintre actori și cărora le-a fost atașat simbolul *. În fiecare dintre cele două forme de schimb generalizat de grup (centrat pe individ și centrat pe grup) sunt implicate atât resurse puse în comun, cât și o distribuție a beneficiilor. Dacă presupunem că fiecare individ va primi o parte egală din totalul beneficiilor obținute în urma punerii în comun a resurselor, este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
beneficia simultan de pe urma resursei *, fapt reprezentat în figura 4.7 prin săgețile continue orientate spre fiecare dintre actori și cărora le-a fost atașat simbolul *. În fiecare dintre cele două forme de schimb generalizat de grup (centrat pe individ și centrat pe grup) sunt implicate atât resurse puse în comun, cât și o distribuție a beneficiilor. Dacă presupunem că fiecare individ va primi o parte egală din totalul beneficiilor obținute în urma punerii în comun a resurselor, este rațional ca fiecare persoană
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1.5. Caracteristici structurale ale rețelelor de schimb Până în acest moment, printre altele, am introdus două definiri ale rețelelor de schimb (Cook et al., 1983; Markovsky, 1987) și am propus o tipologie a schimburilor sociale. De asemenea, în contextul studiilor centrate pe rețelele sociale, am discutat despre designurile experimentale și despre principalele critici aduse schimburilor investigate în situații experimentale. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre caracteristicile structurale ale rețelelor de schimb. Astfel, îmi voi centra atenția pe conexiunile de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
asemenea, în contextul studiilor centrate pe rețelele sociale, am discutat despre designurile experimentale și despre principalele critici aduse schimburilor investigate în situații experimentale. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre caracteristicile structurale ale rețelelor de schimb. Astfel, îmi voi centra atenția pe conexiunile de schimb sau condițiile de conectare a oportunităților de schimb pe care un actor le are într-o rețea. Adică, regulile pe care ocupantul unei poziții trebuie să le respecte într-o structură de schimb. Într-o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
programele de studiu al schimburilor negociate este definită, printre altele de: (a) cine încheie acorduri cu cine; (b) natura acordurilor încheiate (câștigul este egal sau inegal); (c) alocarea resurselor (cine câștigă mai mult și de ce). În acest context, pentru modelele centrate pe schimburile negociate, studiul formării încrederii și al acțiunilor contingente nu este considerat necesar și prin urmare este ignorat. În contextul discuției despre riscul de defectare implicat de structurile sociale de schimb pot fi păstrate cel puțin două idei centrale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pot avea caracteristici similare unor grafuri precum cele de tip lume mică sau cele aleatorii. În acest sens pot fi oferite ca 192 REȚELELE SOCIALE exemple studiile asupra rețelelor de coautorat (Moody, 2004), asupra comunităților din industria cinematografică sau cercetările centrate pe fenomenele de interlocking directorates din organizațiile de afaceri. Rețelele sociale au fost analizate nu doar în condiții naturale, ci și în condiții experimentale. Astfel, teme relevante pentru viața socială (dezvoltarea încrederii, combaterea înșelăciunii, asigurarea cooperării) au fost analizate prin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ganglion sentinelă în oncologie a condus la redescoperirea limfoscintigrafiei. Rolul disecției regionale a ganglionului sentinelă - regional lymph node disection - RLND în tratamentul celor mai multe tumori solide rămâne enigmatic și controversat. Datele existente, care s-au acumulat in ultimul secol, s-au centrat în special pe două aspecte de bază. Primul aspect îl reprezintă implicarea în extensia anatomică a disecției chirurgicale și descoperirile acestora, care au ajutat cunoașterea mecanismelor și căilor de diseminare a celulelor tumorale. În al doilea rând, alt aspect îl
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Uneori ne este greu privim unitar aceste forme instituționale diverse ca mod de funcționare și gestionare a resurselor infodocumentare. Credem că separările dintre ele există, în primul rând, datorită mentalităților învechite și lipsei de comunicare, fiindcă, în esență toate își centrează activitatea pe informație și document, pe deservirea utilizatorilor, pe păstrarea documentelor și transmiterea cunoștințelor spre generațiile viitoare. Barierele dintre biblioteci, centre de documentare și arhive nu sunt insurmontabile, iar în contextul globalizării ne vom obișnui să le acceptăm „fără frontiere
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aflat în interiorul careului central preia, conduce mingea și șutează la poartă din afara careului folosind procedeele repetate la exercițiul anterior, șutul la poartă fiind precedat de fentă. 3. Doi jucători acționează pe părțile laterale conducând mingea 15-20m, pe rând, după care centrează la semiînălțime pentru jucătorul aflat în zona centrală în afara careului de 16 m. Acesta este obligat să execute cât mai multe șuturi la poartă din vole. După un anumit număr de repetări (10-15) în funcție de spațiul avut la dispoziție se schimbă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
lui A care-și schimbă poziția inițială A în poziția A1, traversează centrul terenului pentru a pasa pe neașteptate lui D. Acesta preia în poziția D1 și după ce a simulat o fentă de depășire conduce mingea spre fundul terenului de unde centrează (D2) pentru jucătorii A, în poziția A3 și C, în poziția C2. 8. Exercițiu tehnico-tactic în trei jucători (A,B,C): pe părțile laterale se execută combinații în doi jucători urmată de o transmitere a mingii jucătorului C care vine
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe părțile laterale se execută combinații în doi jucători urmată de o transmitere a mingii jucătorului C care vine în întâmpinarea mingii după care o transmite în diagonală la marginea careului în lateral, unde este preluată de jucătorul A care centrează spre jucătorii B și C. 9. Exercițiu tehnico-tactic în trei jucători (A,B,C): jucătorul A aflat în conducerea mingii îi transmite mingea jucătorului B, care schimbă direcția de atac transmițându-i mingea în diagonală jucătorului C, care, tot printr-
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
jucătorul A aflat în conducerea mingii îi transmite mingea jucătorului B, care schimbă direcția de atac transmițându-i mingea în diagonală jucătorului C, care, tot printr-o diagonală îl lansează pe jucătorul A, care preia, conduce mingea și apoi o centrează în fața porții unde se află B și C. 10. Exercițiu 3:3, în care apărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi, apoi activi, iar atacanții (A,B,D) încearcă să își mențină posesia mingii. După un anumit număr de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să intercepteze. A conduce mingea paralel cu linia laterală a terenului, după care centrează în fața porții. 14. Joc 4:4 pe un spațiu limitat 20X20 m în care la început apărătorii sunt semiactivi, iar apoi activi, urmărindu se intrarea în posesia mingii, păstrarea posesiei, iar după ce s-a pierdut posesia se încearcă recuperarea mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
m, pasează cu primul jucător din șir, reprimește, lovește mingea cu bolta înainte peste jucătorii din șir, sprintează, preia, conduce și trage la poartă de la 16 m. 24. Șase jucători sunt plasați într-o jumătate de teren. Cei din colțuri centrează alternativ spre jucătorul cel mai îndepărtat din interiorul careului, acesta respinge direct cu capul sau cu piciorul partenerului său, care se demarcă printr-o țâșnire pe o porțiune de 5-6 m . Mingea în continuare este transmisă printr-o pasă lungă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (C.N.E.A.A.), Agenția Română de Acreditare a Calității Învățământului Superior (A.R.A.C.I.S). Abordarea pedagogică a evaluării situează evaluarea la nivelul proceselor (procesului de învățământ); ea reprezintă o activitate centrată pe problematica gestiunii didactice a învățării. Din această perspectivă evaluarea este axată pe situația de învățare, fiind denumită evaluare internă, evaluare de proces sau evaluare școlară. Acest tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]