38,100 matches
-
amatorism, mai înduioșată de vagi puseuri de umor, am citit pînă la ultima pagină povestea frumoasei Catinca, cea născută într-o mahala a Botoșanilor și ajunsă, grație nurilor și ambiției, soția unui bărbat de vază, la Paris. Îl scutesc pe cititor de un rezumat al romanului. Cine-a citit o carte din această categorie (a romanțului ieftin), se cheamă că le-a citit pe toate. Iubire, trădare, speranțe înșelate, răsturnări spectaculoase, iar iubire, iar trădare, tot așa pînă la deznodămîntul fericit
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
iar trădare, tot așa pînă la deznodămîntul fericit și obligatoriu cît mai ilogic (conform unei cît de minimale logici a narațiunii pe care să fi izbutit a o pricepe pe parcurs). Nu lipsește nici Introducerea în care povestitorul își asigură cititorii că aceasta este o poveste adevărată, că eroina a existat în realitate, ea fiind "ființa cea mai uluitoare" pe care a dat-o vreodată Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la Botoșani s-au
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Botoșani este una exemplară, din care femeile au de învățat cum să-și urmeze pînă la capăt ambițiile și visele, iar bărbații de priceput că nu-i de glumit cu tenacitatea unei femei. Simpla împărțire pe care o operează între cititorii ei, bărbați și femei, e naivă. Cînd citim, ideal este să putem trece dincolo de asemenea contingențe, chiar dacă ele ne vor influența într-o anumită măsură totdeauna percepțiile. Cărți precum Adorabila româncă nu fac însă decît să ne încurajeze aceste contingențe
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Andreea Deciu Începută la sfîrșitul anului 1997, colecția "A Treia Europă" a Editurii Polirom a acumulat deja un număr mare de cărți importante, care prezintă cititorului un spațiu cultural familiar ca aer și totuși exotic, apropiat dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
mi se părea că îi aud și că-i văd, că disting particularitățile vocii lor, că înțeleg resorturile mai adînci ale unei întrebări, tristețea sau bucuria pe care le va fi lăsat un răspuns. Deși mai curînd cred că oricare cititor ar reacționa la fel la lectura acestei cărți: se va simți inclus în atmosfera ei, va deveni unul dintre acești prieteni, se va trezi întrerupîndu-i, mental, pe unul sau altul, ca să dea curs propriilor sale gînduri. Meritul uriaș al cărții
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
capitole e prefațat de unul dintre partenerii la dialog, Adriana Babeți, Doru Branea, Daciana Branea, Marius Lazurca, Sorin Tomuța și Cornel Ungureanu. Din prefețe se construiește încă un Michael Heim, dublîndu-l pe cel care vorbește și poate fi auzit de cititor, dar în sens confirmator, încît ai sentimentul că îl redescoperi pe protagonist, uneori parcă mai minunat și mai grozav decît pînă atunci. Firește, există mult idilic în acest volum. Michael Heim e un Făt-Frumos (unul dintre autori chiar folosește sintagma
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
fiecăruia". Și adăuga în final: "Profit de această ocazie să aduc salutul meu scriitorilor țării, să le exprim încrederea pe care o am în ei, dragostea ce le-o port și nădejdea mea că, împreună cu librarii, cu editorii și cu cititorii, vor putea înfăptui o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
un sfanț rupte gata". Și încă: "Cilibi Moise este așa de rău bolnav la pungă încît nu se găsește nici un medic să-l poată vindeca". Sau la secțiunea "povețele lui Cilibi Moise" (alte cugetări din experiența sa bogată) își previne cititorii: "Să-ți fie frică de D-zeu și de acel ce nu se teme de D-zeu". Și: Decît cu un mojic în lojă, mai bine cu un filosof la arest". Sau: "Să nu te rogi la D-zeu să
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
la Saint-Denis (Réunion), spațiu paradisiac, scăldat de Oceanul Indian, înmiresmat de orhidee, vanilie și vetiver, încălzit de soarele tropical și de vulcanul Fournaise, frecvent în activitate, unde a fost organizat unul din colocviile despre ospitalitate. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere cititorilor români acest eseu - din care publicăm mari fragmente - despre ambivalența și ambiguitatea pragului, temă atît de tulburătoare în anul 2000 care marchează prag de secol și de mileniu. Ospitalitatea poate fi privită ca structură a dorinței: dorință de a primi
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
telenovelism flamboaiant (Manuela !), Almodovar izbutește un film de mare rafinament, în care viața și arta parcă se întrepătrund, se condiționează, se confundă... Specialiștii i-au găsit un nume acestui amestec de melodramă veselă și de comedie tristă : almodramă. Iată, pentru cititorii României literare, primele pagini ale unei almodrame care trebuie neapărat văzută: Totul despre mama mea. (E.V.) 0 - Spital. Interior. Ziuă. A. Sală de reanimare. Nu se aude decît sunetul unui monitor, un fluierat intermitent și zgomotul aparatului de respirație artificială
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
privind reluările. Dar oricîte i-ar fi pus în cîrcă CT Popescu lui Hagi, el nu l-a numit nicăieri "ucigaș", cum afirmă cel de-al doilea într-o scrisoare de adio adresată suporterilor. încercare lui Hagi de a dribla cititorii, atribuindu-i lui CT Popescu un cuvînt pe care acesta nu l-a scris, ea poate fi considerată un fel de simulare, cu atît mai tristă cu cît a fost înclusă într-o scrisoare de adio. Dar această scrisoare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
un stricător de imagine a României. Păstrînd proporțiile, pentru ca dl Popescu să-l poată infama, cum a făcut-o, pe Gheorghe Hagi, ar fi trebuie ca, mai întîi, ziarul pe care îl conduce să-și scoată în stradă, măcar o dată, cititorii în proporții de masă, pentru a-și declara fericirea că au citit un editorial al dlui Popescu. Din păcate pentru el, redactorul-șef al ADEVĂRULUI îl tratează pe Hagi cu aceeași lejeră impresie că poate da cu el de pămînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
ani postcomuniști. Atunci, ziariști experimentați și nu neapărat inculți încercau să se adapteze noii lumi, mimând cu convingere idioțenia, prostia, grobianismul și vulgaritatea. Astăzi, lucrurile stau, au intrat în matcă. Astăzi, marea majoritate a "reporterilor" sunt la fel de idioți ca și cititorul căruia i se adresează. Astăzi, pentru a deveni ziarist nu te mai întreabă nimeni dacă știi citi și scrie. Astăzi, e suficient s-o concurezi la dimensiuni pe Claudia Schiffer și să pășești spre interlocutor cu aerul de vampă intelectuală
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
că părintele Cezar Vasiliu a conștientizat admirabil necesitatea impunerii unei informații de istorie bisericească și a ieșit în întâmpinarea ideii cu asupră de măsură. Fericită relație trebuie că s-a stabilit între un împătimit al științei de religie și ascultătorii/cititori ai celor bisericești. Ca orice lucrare de o asemenea importanță, prin anvergura ei, care a solicitat o scriitură diferențiată și cu o stilistică adecvată, preotul procedează la o expunere rațională, chibzuită, pe departamente care, deși beneficiază de genul proxim, posedă
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
A reface biografii, a indica fapte, studii și activități misionare ale unor sfinți ș toate explicate lapidar, dar fiind reprezentative, cu o sintaxă normală pe care o cere limba română actuală ș propune un spirit disociativ, cunoscător atent al nevăzutului cititor. Or toate asemenea cerințe le îndeplinește cu prisosință părintele Cezar Vasiliu. Scrie în fișa Sf. Ioan Cassian că el a primit o educație aleasă, având propensiune pentru scrierile lui Virgiliu, Horațiu și Cicero. Că intrând într-una din mănăstirile dobrogene
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de la distanță, cu o anme putere de receptare, în folosul sporirii unui lexic de profil și al comunicării către apropiați. Ca orice fișă, nu de dicționar, ci de orientare lucrativă și imediată, fiecare componentă a cărții urmează o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie să urmeze socratic etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului s-a bazat pe o bibliografie de trimitere. Ea este ofertată la sfârșitul medalionului, cu toate cerințele academice de rigoare. Din
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de a lua de bune zisele analiștilor politici care după primul tur au decretat că noul primar al Bucureștiului va fi dl Oprescu. Cum se poate ieși din încurcătură într-o asemenea situație? Căci "bizonul" cum își numea dl Cristoiu cititorii, pe vremea când conducea ziare care se vindeau, adică omul de rând care așteaptă să fie luminat de ziarul pe care îl cumpără, rămâne nedumerit dacă una îi spune ziarul și alta vede el că se întâmplă. Astfel că fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
optim din care se puteau vedea alegerile locale din țară a fost jungla Amazonului. De acolo, însă, când țara murea și învia cutremurată de alegerile locale, cu tot cu minunea dlui Băsescu, aceștia au produs niște reportaje publicitare, exact adică ce așteptau cititorii de la ei, pentru a se limpezi după alegeri. Dar să revenim la editorialiștii rămași în țară. Mai puțin comparația mai sus citată, Cristian Tudor Popescu a scris unul dintre cele mai pătrunzătoare comentarii ale sale. În CURENTUL, Tia Șerbănescu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
Manolescu, pe Fănuș Neagu de Z. Ornea, în afara faptului că ne sunt contemporani și că figurează în manuale ca nume de referință. O parte din interviuri au fost luate mai demult, unele în urmă cu douăzeci de ani, astfel că cititorul tânăr de azi poate afla din carte impresiile lui Fănuș Neagu, din 1980, despre un periplu european, părerile din 1983 ale lui Nicolae Manolescu despre G. Călinescu, prețuit fără echivoc, sau opțiunile poetice ale Anei Blandiana care, în 1984, glosa
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor repetiție, recurgînd în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi al clișeelor fotbalistice ar trebui să cuprindă mai întîi denumirile metonimice pentru
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori cu alunecări în vulgar: arbitrul "își scuipă bojocii în fluier". Gama
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
Textele lui Pessoa sunt în esență o apologie a inteligenței făcută prin recursul la paradox ca eliberare a conștiinței față de orice doctrină și o apologie sui-generis a adevărului a cărui naștere e un proces maieutic, ca la Platon. este pentru cititorul român pentru care, până nu de mult, adevărul era unic și doctrinar, o lectură pasionantă. Fernando Pessoa, Terapia eliberării, Editura Științifică, București, 2000, prefață de Jose Agusto Seabra, 184 pag., preț 70.000 lei.
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
Rebreanu mort la 1 septembrie 1944. N. Carandino a scris în Dreptatea din 4 septembrie: În ochii noștri, personalitatea lui păstrează nimbul de trădare pe care i l-a așezat dușmanul. Va fi de azi înainte o veșnică durere pentru cititorii lui Rebreanu amintirea epocii de mare răscruce cînd Apostol Bologa în loc să se spînzure a intrat la Gestapo". La fel de critic au scris despre acest tragic, totuși, eveniment și Arghezi,Vladimir Streinu, Ion Caraion și Miron Radu Paraschivescu, în Ecoul. Acesta din
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
pe care Eminescu le-a adresat, între anii 1879 și 1883, Veronicăi Micle. Cu aceeași ocazie, ies la iveală și 15 scrisori ale Veronicăi Micle către Eminescu. Revista noastră publică, în premieră, cîteva dintre scrisori. Din nota de la pagina 12, cititorii vor afla care sînt circumstanțele și protagoniștii acestei excepționale descoperiri. Ținta editorialului meu este alta și anume de a sugera o primă și sumară reevaluare a acestui veritabil roman epistolar. Trebuie admis din capul locului că un număr atît de
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
descântec? Că într-o peșteră din Carpați (una din multele, de vreme ce "într-una din peșteri" tocmai intrase "un om curagios"), sau ca, undeva în cercul geografic al acestui lanț de munți ce seamănă în noapte cu o vastă peșteră, imaginației cititorului i se propune să întrezărească ("Vezi") un edificiu religios pe cale de a deveni ruine. Pacinații sunt Pecenegii, un popor nomad din nebuloasa turcească, instalat pe teritoriul României spre anul 900, unde vor fi înfrânți de Uzi (turci și ei) în
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]