5,493 matches
-
îndeplinirea de acțiuni juste. Premiile sunt recomandate nu atât pentru a servi la competiție, cât mai ales pentru a mări interesul și a ușura învățătura. În școlile mânăstirești, ambianța educativă va fi relizată, astfel încât copiii să trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru Augustin, instruirea înseamnă efort propriu și nu pasivitate, presupune comuniune sufletească și deci armonie productivă. Îndemnul pe care Sfântul Augustin îl adresează învățătorului este ca să trăiască în comuniune cu elevii săi, să constituie împreună cu ei o adevărată comunitate de interese și de aspirații. El îl privește pe educator ca pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru Augustin, instruirea înseamnă efort propriu și nu pasivitate, presupune comuniune sufletească și deci armonie productivă. Îndemnul pe care Sfântul Augustin îl adresează învățătorului este ca să trăiască în comuniune cu elevii săi, să constituie împreună cu ei o adevărată comunitate de interese și de aspirații. El îl privește pe educator ca pe o întruchipare a înțelepciunii și a echilibrului, un exemplu demn de urmat de către elevii săi. În lucrările Confesiuni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor, conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de religie poate avea consecințe imprevizibile. De aceea, sunt necesare tactul și, mai ales, răbdarea din partea profesorului de religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară confuzie morală, o cădere existențială
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau situație cotidiană, socială are la bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea domeniului Relațiilor Internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin, tocmai în spiritul grijii și al relaționării). Un pas mai departe în inventarea unui concept alternativ de putere este realizat prin postularea puterii proactive, adică a puterii de a da putere, preluată și ea din experiențele
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Pentru început, vom prezenta câteva perspective de abordare a familiei, funcțiile acesteia, insistând pe principala ei funcție, cea pedagogico educativă. 3.1 Perspective de abordare a familiei Din toate timpurile familia a fost considerată fundamentul întregii vieți, cea mai importantă comuniune de persoane, bazată pe dragoste, sprijin moral, încredere reciprocă, respect și interese comune. Familia trebuie înțeleasă în special ca un grup uman de bază, dar și ca realitate determinată de relațiile dintre părinți și copii, precum și de legături determinate de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
poți recupera inserția ta între ființele eliberate de însingurarea silnică și apăsătoare impusă de lecție, de manual, de album sau ierbar: ghiocel presat - / tot mai apăsătoare-i / singuratatea. Fără a reface conexiunea cu ființele aievea, reintegrîndu-te într-o experiență a comuniunii, nu vei fi decît un ghiocel uscat, presat de însingurarea scolastică. Cu sau fără știință, autoarea asimilează teme și consonanțe întîlnite deja în haiku-ul românesc pe care le prelucrează deocamdată într-o manieră mai curînd suavă: primii dințișori - / și
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
s-a întrupat într-un om credincios. Conștientizând faptul că faptele și gândurile sale pozitive erau cruciale nu numai pentru lupta dintre bine și rău din această lume, dar mai ales pentru cunoașterea Sufletului său nemuritor și pentru ajungerea în comuniune directă cu Dumnezeu, omul a decis să ducă o viață de călugăr, ajutându-i pe cei din jur să meargă pe calea cea dreaptă. (Povestitorul către călugăr) Și pentru că întreaga sa viață călugărul a făcut numai fapte bune și s-
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
ducă o viață de călugăr, ajutându-i pe cei din jur să meargă pe calea cea dreaptă. (Povestitorul către călugăr) Și pentru că întreaga sa viață călugărul a făcut numai fapte bune și s-a aflat într-o permanentă meditație și comuniune spirituală cu Dumnezeu, Acesta a hotărât, drept răsplată, să facă o excepție de la regulă și să-i aducă sufletul în Eden fără să mai fie nevoit să mai trăiască cea de a șaptea viață pentru a ajunge la cea de
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
șaptea treaptă a cunoașterii. Astfel, pentru că așa a vrut Dumnezeu, sufletul călugărului a ajuns la Nirvana. Simți cum sufletul său pleacă din corpul său spre o altă lume, spre un Univers absolut, conștientizând faptul că sufletul său nemuritor este în comuniune cu alte suflete nemuritoare, făcând parte dintr-un întreg, Sufletul lui Dumnezeu! Și într-adevăr atunci sufletul a regăsit fericirea și liniștea primordială a Edenului!
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
Totodată, comunicarea este un mijloc de a stabili și de a menține diverse tipuri de relații sociale. Termenul, în a cărui evoluție se găsește și forma cuminecare, înseamnă “a fi împreună cu”, “a împărtăși și a te împărtăși”, “a realiza o comuniune de gânduri”. În epoca modernă, se accentuează foarte mult ideea că actul comunicării este mult mai complex decât s-ar crede, limbajul verbal fiind completat de cel nonverbal și paraverbal. Se acceptă marea diversitate a codurilor utilizate (sunet, cuvânt, imagine
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Arta este în esența sa semnul clar al creativității omului; este și mediul de comuniune cu creatorul. Nașterea sa este un produs minunat al disponibilității omului de a participa la actul „creației” prin intermediul ei. Înainte de secolul al X‑lea nu a fost nicio încercare în arta occidentală de reprezentare distinctă, ca figură umană completă, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu ; deci nu era cartea, ci era Cuvântul. Înțelegem de aici că la izvoarele experienței religioase a lui Israel, ca și a bisericii, stă revelația, adică experiența de comuniune între Dumnezeu și poporul său, vechi și nou. Revelația stă la baza bibliei, așa cum realitatea evenimentului stă la baza știrii care o face cunoscută. Așadar realitatea precede știrea, iar istoria precede istoriografia; prin urmare, un popor nu‑și începe istoria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și să crească în har. Firea omului și harul nu sunt în opoziție, ci exprimă în această abordare dinamică, dătătoare de viață, relațiile dintre Creator și creația sa. Cu toate că sunt total diferiți ca esență, Creatorul și creația trăiesc într‑o comuniune care nu numai că ignoră antagonismul încărcat de consecințe dintre libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ei insuportabilă? Cât privește pătimirea lui Cristos, Eusebiu o descrie sub aspectul naturii umane întrebuințată de Logos: Cuvântul care verifică totul a voit să arate că umanitatea de care s‑a servit pentru salvarea oamenilor este superioară morții, și în comuniune cu propria viață și nemurire. De aceea a orânduit astfel eve‑ nimentele: pentru un moment, a abandonat trupul și a predat morții ceea ce era muritor, pentru a arăta că trupul este muritor prin natură, dar după aceea, a sustras morții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
primă pe deplin o persoană divină în mod definitiv. Sigur că icoana nu arată decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu într‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
arată decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu într‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contemplarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu într‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contemplarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este adevăratul chip al omului, acela la care el este chemat să devină; este chipul său pentru eterni tate, pentru că omul plin de Duh Sfânt este chemat să devină asemănător frumuseții înseși a lui Cristos, nu în fuziune, dar în comuniunea cea mai profundă. 7.2. Icoana‑artă sau obiect sacru? Nu s‑a urmărit niciodată ca icoanele să ajungă piese de muzeu ori să fie privite ca opere de artă. Ele au fost pictate ca să devină parte a unei biserici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular. Acest sens întrucâtva extins al funcției
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]