4,513 matches
-
psihismului prenatal a devenit din ce în ce mai credibilă pentru comunitatea științifică actuală datorită unor contribuții novatoare repurtate de unele discipline avangardiste. Utilă, în contextul analizei de față, este evocarea limpezirilor pe care le-a provocat biologia moleculară și epigenetica, în problema îndelung controversată a raportului dintre ereditate (nature) și mediu, educație (nurture). B. Lipton (2001), nume cu blazon al domeniilor amintite, reechilibrează scorul în inepuizabila dispută, argumentând și rolul mediului în formarea și evoluția personalității, care în coproducție cu zestrea genetică condiționează decisiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tipuri de actori ce influențează deciziile care Îl privesc, În principal, pe al cincilea. Pe lângă multitudinea actorilor, ceea ce dă deciziilor europene imaginea de pluralism este faptul că nu toate politicile sunt decise și manageriate prin aceeași metodă. Un alt aspect controversat al relației cu grupurile de interese private Îl constituie gradul mare de secretizare a negocierilor. La nivelul UE, nu există interesul de a mobiliza opinia publică cu privire la deciziile care trebuie luate, pentru că aducerea spre dezbatere publică a unor teme fierbinți
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că drepturile omului sunt la baza dreptului umanitar, chiar dacă îi recunosc acestuia din urma primatul istoric. Adepții tezei "autonomiste" consideră că drepturile omului și dreptul umanitar sunt domenii distincte și că integrarea lor ar fi inutilă 20. Un alt aspect controversat este legat de raportul dintre dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional general. Se încearcă să se acrediteze ideea că dreptul internațional al drepturilor omului reprezintă un ansamblu normativ distinct și de același nivel cu dreptul internațional. O viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
combate practicile contrare acestor obligații. Dreptul internațional al drepturilor omului este o ramură care își caută, în continuare, configurarea normativă și de sistem, dinamica sa fiind extrem de rapidă, reflectând preocupările și tendințele existente în planul relațiilor internaționale. O problemă extrem de controversată legată de trăsăturile sale specifice este aceea dacă individul a devenit, alături de stat, subiect al dreptului internațional. Această idee, evidențiată de la sfârșitul secolului trecut de Heffter, Fiore, Westlake, Bonfils, Cavaglieri, Kelsen, Verdross, J. Basdevant, Duguit, de Laprodelle, Scelle, Mandelstam, Alvarez
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una dintre teorii se confrunt] cu probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând, pe afirmația potrivit c]reia exist] un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele credințe care au în centru preocup]ri legate de rostul existenței umane. Aceast] list] este cel puțin plauzibil], dar viziunea lui Finnis devine din ce in ce mai discutabil] pe m]sur] ce sunt specificate credințele de bâz] ale rațiunii practice. Cea mai controversat] dintre aceste credințe este necesitatea „respectului pentru fiecare valoare fundamental] din fiecare acțiune”. Aceast] cerinț] servește un dublu rol (plus unul de inspirație catolic]): contribuie nu numai la îndep]rtarea tuturor formelor de rațiune bazate pe consecințe, ci și la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant discuția despre etic] este: „Ce trebuie s] fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si anume faptul c] în orice situație de luare de decizii trebuie s] punem în balant] toate datoriile prima facie. Ins] un astfel de tip de abordare nu reușește deloc s] capteze ceea ce noi credem c] este relevant. În cazul controversat legat de avort, am putea fi de p]rere c] este impropriu s] decidem asupra sorții f]tului numai pe baza faptului c] lumea ar fi un loc mai bun cu sau f]r] existența acestuia. Am putea fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între câștigul unei p]rți și pierderea altei p]rți ca urmare a unei acțiuni realizate. Ambele aspecte ale comparației au fost dezb]tute de-a lungul timpului, ins] cel de-al doilea s-a dovedit a fi mult mai controversat. Exist], în principiu, un inconvenient, acela al lipsei unei unit]ți de m]sur] pentru utilitate, care s] permit] stabilirea valorilor acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a învinge orice team] și capacitatea de a înfrunta lucruri demne cu adev]rât de team]. În opinia lui Socrate, curajul se îmbin] cu înțelepciunea, motiv pentru care nu poate servi unor scopuri malefice. Socrate susține, de asemenea, ideea controversat] potrivit c]reia curajul servește și intereselor personale ale individului. Dup] cum afirm] John Mackie în cartea sa, Ethics: Inventing Right and Wrong (Etică: inventarea binelui și a r]ului), în contextul în care o persoan] își formeaz] dispoziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Consecințialismul”). Chestiunea care ne intereseaz] aici nu este deosebirea dintre curaj și îndr]zneal]. Curajul presupune o acțiune orientat] spre înf]ptuirea un ideal moral, în timp ce îndr]zneala unui iscusit hoț de bijuterii nu urm]rește un asemenea scop. Problemă controversat] legat] de curaj și de idealuri nobile este cea care ne determin] s] ne întreb]m dac] vorbim de curaj în situația în care scopurile urm]rite sunt necinstite. vi. Exclusivismul (continuare) Revenind la discuția despre exclusivism, ne întreb]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de tortur] sau terorism, s]r]cie sau putere, argumentele sunt discutate adesea în termenii drepturilor omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le asigur] de la sine. Dar mai sunt multe aspecte contestabile și controversate. În primul rând, trebuie acceptat faptul c] „exploatarea” nu este un concept autoexecutant. Conținutul unor expresii precum „folosește-l pe cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe argumente pro, dar și contra. În cele ce urmeaz], voi explica unele perspective substanțiale pe care oamenii le-au îmbr]țișat în aceast] dezbatere. Doresc, oricum, s] subliniez de la inceput faptul c] aproape toate perspectivele substantive sunt dificile și controversate. Sper c] lungă introducere a oferit unele sugestii despre acest lucru. Așa cum sugereaz] nihiliștii morali, ar putea exista probleme în ceea ce privește ideea principal] a practicii morale. S] ne amintim c], potrivit irealiștilor, atunci când consider]m c] este bine s]-i ajut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu afirm] acest lucru. Cunoașterea de c]tre noi a principiilor nu este direct], ci indirect]; ajungem la ea prin ceea ce cunoaștem mai bine, si anume, natura cazului particular din fața noastr]. Am spus deja c] intuiționiștii susțineau dou] concepții generale controversate. Prima este aceea c] exist] adev]ruri morale care pot fi cunoscute și ce-a de-a doua reprezint] o explicație pentru modul în care ajungem s] le cunoaștem (prin intuiție?). Pentru a înțelege cum ajungem s] le cunoaștem, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos, rezult], în viziunea lui Kohlberg, c] teoria moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste critici sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
buzele tuturor în viața de zi cu zi, identitatea este unul din conceptele aproape omniprezente în literatura de specialitate de astăzi. Sub "umbrela" sa, putem cuprinde zeci de definiții și poate tot atâtea diferențe. Identitatea este un subiect sensibil și controversat, dar întotdeauna actual, indiferent de vârstă, sex, profesie, etnie sau rasă. Sensibilitatea subiectului e dată de asocierea cu teme ce întotdeauna au captat interesul în dezbaterea politică, științifică sau publică, precum rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. Pe palierul colectivului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dar putem. Răspunsul stă așa cum o să vedem în capitolul 4 în apel la altă logică, diferită de cea formală, pe care o vom numi logica socialului. Așadar distanțându-ne de acest punct de vedere, considerăm că identitatea este un concept controversat, la fel ca oricare altul din științele sociale 6, dar că o precizare clară a sensurilor în care este utilizat poate să lămurească, și nu să adâncească problema. Evident că identitățile sunt disputate pentru că nu sunt undeva așa cum sugera și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai simple: ce se dă, se consumă, fără prea mari pretenții. Ca-n regimul cozilor: se dă ulei... Cînd un analist de talia lui Adrian Cioroianu lasă impresia prin ora lui de istorie t.v. că dorește să clarifice momente "controversate" ale comunismului românesc (deși, nu știm cum, dar după deceniul fericitei desprinderi de comunism, dialogurile cu baronii încă viață ai fostei nomenclaturi ne plasează, vrînd-nevrînd, în coșmar), cînd, deci, teleastul istoric ne îmbie astfel, atunci teleatenția noastră se justifică oarecum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
capac... festiv monstruosul Cozma e scos de la răcoare în chiar data comemorării. Producîndu-ne nu numai nouă, opiniei publice, consternare, dar și unui premier atît de credibil ca Tăriceanu, mirat parcă de actele pe care o justiție, atît de dubioasă și controversată, le produce sub autoritatea sa mult prea civilizată. Cît de reconfortantă e în această atmosferă de generalizat vinovată confuzie reîntîlnirea cu limpede eminescianul Ipotești! (Nu fără se-nțelege sentimentul stînjenitor că, iată, deși numim, arătăm cu degetul spre forțele remanente
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
s-a impus definitiv odată cu cercetările de antropologie și de psihosociologie ale colaboratorului său, Carl-Gustav Jung, precum și cu observațiile empirice de la celebrele seminarii de psihologie aplicată ale lui Jacques Lacan. Conceptul de imaginar a iradiat apoi, spectaculos și mai puțin controversat, în întreg domeniul științelor socio-umane, în special datorită școlilor franceze de istoriografie (direcția la nouvelle histoire) și de filosofie sau aflate sub influența acestora. Recuperarea și integrarea lui în vocabularul științific - demersuri care s-au bazat în principal pe teorii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]