4,964 matches
-
din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce s-a �nt�mplat �n sociologie ?i �n raporturile ei cu exterioritatea social? a f?cut că devenirea ei s? urmeze o anumit? traiectorie. Dup? ce s-a institu?ionalizat ?i au ap?rut marile nume �n sociologie, traiectoria sociologiei ?i cea a socialului �n care aceasta a devenit nu au mai fost la fel ca �n cazul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noastre poate fi privit? că rezultanta calculelor retrospective ale probabilit??ilor. Istoria este un produs periculos al chimiei intelectului, spunea Paul Val�ry. Este important s? facem istoria unei discipline de cunoa?tere pentru a putea stabili corela?îi �ntre devenirea societ??îi ?i �n?elegerea-de-sine a acesteia, spunea Raymond Aron �n Introduction � la philosophie de l�histoire (Gallimard, Paris, 1938). �n Introducere �n sociologie (Editură Universit??îi �Alexandru Ioan Cuza� Ia?i, 1993) am ar?tat c? refacerea istoriei disciplinei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un fapt care a avut loc c�ndva, ca ?i de c?tre istoricul care face analiza de con?inut a povestirilor privind faptul respectiv. Alegerea, selec?ia nu este �ns? arbitrar?. (Proust), c? �liberul arbitru� ar opera �n reconstituirea devenirii disciplinei, sau c? ea s-ar reconstitui �dup? planul divinit??îi� pe care ?i istoricul �l urmeaz? că pe o fatalitate, ca pe un destin sau ca pe o misie (de �mplinit)� A? �ndr?zni s? repet deci � g�ndindu-m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i produsul celui care o cunoa?te ?i o prezint?, dar nu este o istorie pur subiectiv? fiindc? istoricul are �capacitate suprasubiectiv?�. Istoricul este cel care imprim? istoriei unitate (altfel, ceea ce se �nt�mpl? ar putea r?m�ne pentru devenirea laolalt? a lumii ceva la fel de str?în că �solul de pe Sirius�). �n ce sens istoria disciplinei este �una�? �n sensul c? pornim de la concret, iar apoi, prin metode comparative, facem �tabele sinoptice� ale seriilor de interac?iuni ?i recunoa?tem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei jum?ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei), J. Cazeneuve (�n Leș initiateurs de la sociologie. Ț. Herseni (�n Sociologie. Teoria general? a vie?îi sociale) face o adev?raț? munc? de notar inventariind idei diferite �n leg?tur? cu devenirea disciplinei: unii �i afl? originile �n Biblie, al?îi �n antichitatea greac? (A. Menzel), la Trasimachos (H. L. Stoltenberg), la �mării legislatori� (E. Bogardus), �n Rena?tere (H. Proesler), �n secolele XVII-XVIII (W. Sombart, G. Gurvitch ?.a.), �n secolul al XIX
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-o că subiec?i cunosc?tori ai socioumanului ce fac parte din realitatea pe care o studiaz? sociologia. Nici aceast? �observa?ie� nu ?tirbe?te din meritele întreprinderii lor, care implic? o metodologie constructivist? de cunoa?tere: faptul semnificativ pentru devenirea istoric? ?i cotidian? a sociologiei este considerat �n articulare cu �ntreaga ?es?tur? social? a contextului local ?i macrosocietal. A? numi lucrarea autorilor francezi o sintez? ipotetic? ce recupereaz? repere din care ne putem contura o clar? imagine de ansamblu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i cotidian? a sociologiei este considerat �n articulare cu �ntreaga ?es?tur? social? a contextului local ?i macrosocietal. A? numi lucrarea autorilor francezi o sintez? ipotetic? ce recupereaz? repere din care ne putem contura o clar? imagine de ansamblu asupra devenirii sociologiei, de?i rela?iile �ntre faptele, actele, evenimentele selectate pot s? nu fie verificabile. Nu exist? alte materiale accesibile pentru cunoa?terea trecutului dec�ț cele pe care ni le putem procura �n prezent. Or, �de �ndat? ce cultură
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile asupra acestora din urm?. Evenimente care alt?dat? erau ignorate fiindc? nu p?reau s? constituie antecedente �fundamentale� ale faptelor consecutive, pot fi considerate la un moment dat �antecedente fundamentale� ?i scoase din �negura uit?rîi�. �n acest sens devenirea istoric? nu poate, prin natura lucrurilor, s? fie pe deplin �n?eleas? de c?tre cei care �i s�nt actori. Copiii no?tri o vor sesiza �n al?i termeni dec�ț noi (A. Schaff, Istorie ?i adev?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i repere cronologice ?i geografice. A scrie ast?zi o istorie a sociologiei fundamentat? pe con?tiin?a importan?ei dep??irii �opozi?iilor clasice� � static-dinamic, local-na?ional-interna?ional etc. � mi se pare o întreprindere mai benefic? pentru cunoa?terea devenirii cunoa?terii sociologice dec�ț aceea care ar selecta c�teva �mari nume� sau c�teva no?iuni �cheie� ale sociologiei. Autorii prezentului volum consider? c? �impulsul ini?ial� a fost dat sociologiei de c?tre revolu?ia industrial? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anii din urm? cantit??i impresionante de informa?îi, dar poate c? n-au ?tiut s? le pun? �ntotdeauna �la locul lor�. Volumul tradus �i ajut?, cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou mai clar al devenirii sociologiei, �n care s? repereze nume mari, fapte, institu?îi etc. care au marcat-o. Putem urm?ri devenirea disciplinei �n momentele diferite ale (re)facerii ei ?i prin �tablourile sinoptice� al evenimentelor politice, faptelor ?i institu?iilor sociale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la locul lor�. Volumul tradus �i ajut?, cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou mai clar al devenirii sociologiei, �n care s? repereze nume mari, fapte, institu?îi etc. care au marcat-o. Putem urm?ri devenirea disciplinei �n momentele diferite ale (re)facerii ei ?i prin �tablourile sinoptice� al evenimentelor politice, faptelor ?i institu?iilor sociale ?i al operelor principale din sociologie ?i din disciplinele socioumane conexe, ca ?i prin bibliografiile organizate �ntr-un mod c�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prime?te din meritul lui, din tot ce ?i-a agonisit societatea� ( Cum se creeaz? o stare de spirit�, 1937, �n Al. Du?u, Dimensiunea uman? a istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ghideaz? activitatea individului mai mult dec�ț o poate face acesta asupra lor; c�ț despre progres, acesta este studiat de c?tre (dinamică social?( care urm?re?te evolu?ia istoric? aplic�nd legea celor trei st?ri la devenirea civiliza?iilor. Totu?i, progresul � a?a cum este �n?eles aici � nu pune �n discu?ie structura social? �n ceea ce are ea permanent. �ncep�nd cu aceast? dat?, �ntr-adev?r, Comte se distan?eaz? de scientismul care se atenueaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
plimb? alternativ privirea peste principalele societ??i moderne care par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
d�ric (1806-1882): Muncitorii europeni (1855), Reforma social? �n Fran?a (1864); Pacea social? dup? dezastru (1871) LE PLAY F. ?i al?îi: Melonga. O familie pioineian? �n secolul al XIX-lea (1857-1907) SCH�FFLE Albert (1831-1903): Construc?ia ?i devenirea corpurilor sociale (1878) III. Disputa pentru autoritate �ntre Fran?a ?i Germania (1890-1918) Na?terea sociologiei � că ?tiin?? specific? a socialului � poate fi identificat? cu u?urin??. �ntre 1890 ?i 1900, �n numeroase ??ri s�nt difuzate opere majore care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care apar?în promo?iei precedente, dar ?i pe Brunot ?i Janet � personalitatea să �nflore?te sub influen?a istoricului Fuștel de Coulanges ?i a filosofului Emile Boutroux, ceea ce-l impune �n ochii colegilor că pe un filosof �n plin? devenire, de mare viitor, dotat cu o capacitate de munc? pu?în obi?nuit?. Primit prin concurs ca profesor de filosofie �n 1882, Durkheim �ncepe parcursul obi?nuit al unui ț�n?r venit la un liceu dup? ce a trecut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avantaje din legea care dota facult??ile cu personalitate civil?. Darurile ?i dona?iile f?cute a?ez?mintelor publice se �nmul?esc. Astfel, contele de Chambrun nu se mul?ume?te s? prezideze destinele Muzeului social; mereu pasionat de devenirea �economiei sociale� � alt nume de �mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
determinanta antropocentrismului, este dimensiunea care creează și îmbogățește semnificațiile conceptului de om. Cu alte cuvinte, imaginea unei științe "pozitive" este intrinsec asociată cu inserarea eticului în mod obiectual în artefactele sale, în comandamentele vieții politice, în prezervarea viului și în devenirea individualului antropologic. 5.2.2. Cum arată un model de angajare sustenabilă a cunoașterii științifice? Presiunea socială pentru angajarea cercetării în dezvoltarea durabilă a lumii zdruncină legitimitatea de autoconfigurare a granițelor de expertiză a științei și tehnologiei. Omenirea așteaptă ca
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
avizat favorabil fără dovezi care să ateste implicarea substanțială în activități voluntare în folosul comunității; la fel se întâmplă și în Japonia. Poate că preluarea și formalizarea cazurilor exemplare de încurajare a civismului de către instituțiile românești de educație ar intensifica devenirea românilor și instituțiilor lor spre ceea ce am putea fi. În loc de postfață Trăim într-o lume a organizațiilor, în care organizațiile-afaceri au dereglementat structuri și modele de viață considerate ca fiind date illo tempore. Modul nostru de a fi s-a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lor de noi a fost marcată de gesturi de adevărată duioșie, semn că ne acceptasem reciproc. Comportarea și ajutorul alimentar primit de la ei a fost ca o mană cerească, aprecia mama, dar și eu, cu mintea mea de adolescent în devenire. Chiriașul un informator La câteva zile după plecarea nemților ne-am tre zit la poartă cu un bărbat care s-a recomandat Ștefan și ne-a explicat că este funcționar la contabilitatea Societății creditului carbonifer, Căuta o cameră de închiriat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tatuate ironic pe bicepșii amantului aforistic, semnate de Alină Tăcu și aruncate cu grație sub ochii cititorilor, critică literară remarcă În tonul cărților „Un superior spirit ludic, o poetica a ocultării sentimentelor, o evitare continuă a enunțului direct... Sper În devenirea poeziei Alinei Tăcu, poeta de o solidă cultură, continuând nobilă tradiție a familiei sale”. (Cezar Ivănescu) * Alexandru Malin Tăcu este copilul poet. Un adolescent cu Înțelegere adâncă asupra societății În care se formase. A devenit victima unei morți suspecte. I
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la care Malin colaborase, care Îi lansase poezia de debut și pe el că talent literar, prin până lui Ștefan Oprea, care fusese și el un mugur pentru că ani de-a rândul că ziarist la Flacăra Iașului și scriitor În devenire, semnase poezii, cronici, recenzii și reportaje sub numele de St. O. Mugur, a fost și mai darnica cu spațiul, reliefând În materialul publicat că familia și ieșenii, poate Întreaga societate românească, pierduse nu numai un om ci și un poet
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fi necesară o schimbare. Poate o instituționalizare a vocilor adolescente În uniuni de creație, la fel cum s-a propus un Parlament al inteligentelor tinere și neatinse de morbul corupției intelectuale, ar duce la o recunoaștere justă a valorilor În devenire. Ca membru În juriul concursului „Lumea ca metaforă și culoare: Autori: copiii!” mi s-a relevat miracolul viu al minților sincere, exprimate În verbul care frige de neastîmpăr și căutare inedită. Le-am ascultat freamătul inimii alături de formidabile descărcări electrice
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]