KorAP: Find »[drukola/base=disperat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...173 174 175 ...245 >

6,113 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

noapte, cu limba scoasă entuziast în colțul gurii. Toate mămicile din vecini se uitau peste gardurile grădinilor, cu mâinile încrucișate, dând din cap atotștiutoare una către cealaltă: „O să se rotească până o să intre de tânără în mormânt“. Nu că învârtirea disperată și de-a dreptul obsesivă ar fi făcut cea mai mică diferență. Chiar și acum, după șaisprezece ani, silueta lui Ashling își menținea caracteristica de a fi dreaptă de sus până jos. Lipsa taliei nu este cel mai rău lucru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
1 și ling, care rimează cu sing. —Ash-ling. Ashling. Bun, pot pronunța asta. În regulă, Ashling, pe parcursul ultimilor opt ani ai lucrat la reviste... —La o revistă, mai exact. Ashling a auzit un chicot nervos și și-a dat seama disperată că era al ei. E vorba despre o singură revistă. —Și de ce pleci de la Woman’s Place? Caut o nouă provocare, explică Ashling agitată, urmând sfaturile lui Sally Healy. Ușa se deschise și intră omul mușcat de deget. — Ah, Jack

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
totală. Publicul aștepta încă poanta. Nervos, Ted a lansat o nouă glumă: —Bufnița mea nu are nas, anunță el. Tăcere în continuare. Ashling aproape că își înfigea unghiile în palmă din cauza tensiunii. —Bufnița mea nu are nas, repetă Ted, vădit disperat. Apoi Ashling înțelese. —Și cum miroase? întrebă ea, cu vocea tremurându-i. —Îngrozitor! Oamenii erau în mod clar nelămuriți. Se întorceau către cei de lângă ei cu o privire care parcă spunea „ce-mama-dracu’...“ Ted continua. M-am întâlnit cu un prieten

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
numărul doar ca să nu îi mai bată întruna la cap, se uitau unii la alții agitați. Dă-l jos de pe scenă pe bolovanul ăsta mic, mormăi Bicycle Billy. —Trebuie să plec, spuse Ted grăbit în timp ce Mark Dignan îi făcea semne disperate să încheie. —Ooooooooofffffffffff, se plânse toată sala, cu o dezamăgire amară. Am dat naștere unui afurisit de monstru! șopti Bicycle către Archie Archer (pe numele său adevărat Brian O’Toole). —Eu sunt Ted Mullins, un comic care spune multe glume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ușă. Joy, albă la față ca o fantomă, se împletici înăuntru. —Scuze, am cam exagerat cu curățenia, realiză Ashling. Te-am trezit? —E în regulă. Trebuie să ajung în Howth să o văd pe mami, spuse Joy cu o figură disperată. Nu pot să o amân din nou, am făcut-o în ultimele patru duminici. Dar cum mă voi descurca? Va fi gătit o cină imensă pe care o să încerce să mi-o bage pe gât cu forța și o să petreacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
asta - și de ce nu o sunase mama ei dacă tot era atât de preocupată? De ce trebuia întotdeauna să o sune ea? Dar de ce v-ați despărțit, scumpa mea? Lisa nu știa încă răspunsul exact. Se mai întâmplă, spuse ea grăbită, disperată să încheie subiectul. Ați încercat ceva consiliere? întrebă Pauline reținută, cu teama de a nu dezlănțui furia Lisei. Sigur, spuse ea nerăbdătoare. Ei bine, fuseseră o singură dată, dar Lisa era prea ocupată pentru a repeta experiența. —Veți divorța? — Cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
întrebă timid, negru? Lisa dădu ochii peste cap și oftă puternic. —Afro-american? —Pentru numele lui Dumnezeu, mamă, e englez! Lisa știa că e nedreaptă, dar era dificil să schimbi concepțiile de-o viață ale cuiva. —Afro-american englez atunci? întrebă Pauline disperată. Orice ar fi, arată foarte bine. Pauline spunea asta deseori pentru a demonstra că nu are prejudecăți. Deși prima dată când l-a cunoscut pe Oliver a suferit un adevărat șoc. Măcar dacă ar fi fost prevenită că prietenul fiicei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
E în mașina de spălat. —Vai, Dumnezeule mare! Molly înnebunea când era despărțită de păturica ei magică. La un moment dat era flaușată, până când dințișorii lui Molly au transformat-o într-o cârpă mirositoare fără formă. —Era împuțită, spuse Clodagh disperată. Apoi se întoarse de la telefon. —Molly, încercă ea. Era murdară. Bleach, urâtă, puh! Ashling asculta răbdătoare în timp ce Clodagh scotea sunete de scuipat și de dezgust. —Era un pericol pentru sănătate. Te-ai fi îmbolnăvit din cauza ei. Strigătele s-au intensificat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
atunci va simți că merită postul pe care îl are și o parte din anxietatea care o chinuie va dispărea. Dar, indiferent ce proba, farmecul elaborat al Lisei îi scăpa. Deoarece se apropia ora de închidere, a făcut câteva achiziții disperate și s-a târât spre casă, epuizată și nemulțumită. Băiatul nu era chiar în dreptul ușii ei, ci stătea chircit lângă ea, pe pătura lui portocalie. Era prima dată când Ashling îl vedea treaz. Unii trecători îi aruncau o monedă, alții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
figura lui. — Bună, rânji el către ea. Îi lipsea un dinte din față. În timp ce ea se îndepărta, el făcu un gest spre punga ei lucioasă. —Ai cumpărat ceva drăguț? A înghețat, la jumătatea drumului dintre el și ușa de la intrare, disperată să intre mai repede. Păi, nu chiar. Doar câteva chestii pentru muncă, știi tu. Îi venea să își dea o palmă. De unde să știe el? — Cum e vorba aia? spuse el, mijind ochii gânditor. Nu te îmbrăca pentru slujba pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
s-a trezit a doua zi dimineață cu senzația că nu mai poate continua. Dintr-odată. Nu se mai simțise niciodată atât de neputincioasă. Nici măcar în cele mai mizerabile și triste zile petrecute alături de Oliver nu se simțise atât de disperată - pe atunci se cufunda în muncă, trăind cu ideea că cel puțin un aspect al vieții ei era funcțional. Lisa nu cunoștea conceptul de depresie. Depresia era un sentiment pe care îl experimentau alți oameni, când viețile lor nu erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Jack cu voce tare. Îmi vizitez părinții aproape la fiecare sfârșit de săptămână. O oră, două, acolo. Nu mai sunt tineri și timpul petrecut cu ei pare mai prețios. Știi ce vreau să spun? Lisa schimbă subiectul cu o grabă disperată. — Mergi vreodată la deschideri de restaurante? În primele seri? Chestii de genul ăsta? — Nu, răspunse Jack scurt. Le urăsc. M-am născut fără gena pentru socializat. Dar sunt sigur că nu e nevoie să îți spun asta. Cum adică? întrebă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
în birou pe o pereche de pantofi cu tocuri de plastic, s-a simțit un miros subtil, dar inconfundabil, de pește. Ashling l-a observat de cum a intrat pe ușă, iar toți ceilalți care intrau pe rând în birou amușinau disperați în toate părțile. Dar să îi spună asta lui Trix era un pic ciudat, așa că problema a rămas în aer până la venirea lui Kelvin. Până la urmă, era un tip de douăzeci și ceva de ani și vulgaritatea făcea parte din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pe păr, spuse Dylan, făcându-le cu ochiul. O să urle ca și cum ar fi ars de viu, dar nu vă speriați... Ar fi bine să mă întorc. Clodagh e în bucătărie, spuse el, de la jumătatea scărilor. Clodagh era la masă, încercând disperată să o facă pe Molly să mănânce ceva. Orice nu era biscuit, prăjit sau dulce. Pe parcursul ultimelor două săptămâni, Molly intrase pur și simplu în greva foamei. Ashling îi întinse lui Clodagh un dosar cu zece CV-uri. —Ce e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dat seama ce teroare ar fi să încerce să piardă atâta timp, luase decizia că se putea împăca cu ideea de a fi turistă în Londra. Dar atunci aflase că toate avioanele care plecau din Dublin erau rezervate. Toată lumea era disperată să fugă din țărișoara aia mizerabilă. Cine putea să îi judece? Ca prin minune, sâmbăta nu a fost chiar rea. S-a tuns, și-a vopsit genele, și-a curățat porii și și-a făcut unghiile, toate douăzeci. Totul pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nu poată fi reparat printr-o doză sănătoasă de imaginație și era foarte important să își amintească asta în aceste momente turbulente. Recunoscu că uitase în ultima vreme - duminica trecută, spre exemplu, zi pe care și-o petrecuse izolată și disperată. Într-un final, magazinul cu jaluzele și-a deschis ușile, dar atunci Lisa simțea că nu mai avea rost să se deranjeze. Nici unul dintre magazinele de decorațiuni interioare nu putea face față cererii pentru un proiect atât de amplu. I-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pe astea! Vreau unele din lemn și te asigur că mi le pot permite! Îmi cer scuze, spuse bărbatul umil. Nu voiam să crezi că te păcălesc să dai tot bănetul ăla. Dar dacă zici că îți permiți... Lisa oftă disperată. Ce țară imbecilă. Am făcut economii, încercă ea să îl liniștească. Te asigur că e în regulă. —Ai făcut economii? izbucni el dintr-odată. E, atunci altfel stă treaba. În timp ce îi dădea detaliile, nervii ei începură să scadă în intensitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
job, dar se părea că lumea muncii era un loc prea rapid, la care ea nu mai avea capacitatea de a se adapta. Acum ce mai putea face? 34tc "34" Marți dimineață, Lisa se plimba și tremura în fața Randolph Media, disperată să intre. Nu va mai îndura niciodată o săptămână precum cea care tocmai trecuse. În ziua de luni din vacanța bancară se plictisise atât de rău, încât se dusese la film singură. Dar nu a mai găsit bilete la filmul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pare că ăsta e un coș? Nu era nimic pe fruntea lui. Era la fel de fină ca fundul unui bebeluș, precum coaja unei piersici, ca laptele... A, da, se încruntă ea. Unul destul de urât, nu? Pare infectat. El scoase un sunet disperat și luă o oglindă, în care evident se inspectase cât timp ea fusese la baie. Lisa râse, amuzată. — Ce film avem în seara asta? întrebă ea. Nu voia să vorbească cu el cât timp aștepta să i se scoale din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
un acces de luciditate brusc și deloc bine-venit. Nu-mi vine să cred, respiră ea. Inspectă rapid fundul rujului, scormoni în trusa de machiaj, scoase alt ruj și verifică și fundul acestuia. — Chiar nu îmi vine să cred, exclamă ea, disperată. —Ce?! Am cumpărat același ruj. Am pierdut toată dimineața căutând unul nou și am ajuns să cumpăr exact aceeași nuanță pe care o aveam deja. Ashling era gata să se arunce în pat, cu un pasional Sunt atât de ratată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și Niall s-au decis că sunt mulțumiți cu pozele din supermarket, se făcuse ora patru. — Am făcut niște poze bune, recunoscu Niall. Unghiuri excelente, ironie excelentă. Putem merge, vă rog, acasă acum? mormăi Trix cu o voce joasă și disperată. Brațele îi atârnau sub presiunea țoalelor lui Frieda Kiely, se săturase să răspundă la telefoanele mobile ale lui Dani, care sunau încontinuu, și se săturase să fie tratată ca o sclavă. Aleargă și cumpără baterii pentru aparatele lui Niall, adu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ei. —Prințul Edward, presupun, spuse Joy distantă. David Copperfield, Robin Cook sau Wurzel Gummidge? —Bleach, se încruntă Lisa. Wurzel Gummidge - te rog! Robin Co... nu! David Copperf... Nu! Nu aș putea. Cred că ar trebui să fie Wurzel Gummidge. Ah! Disperată să se integreze, Clodagh se întoarse către Ashling și o provocă zgomotos: —Brad Pitt, Joseph Fiennes și Tom Cruise, și trebuie să te culci cu unul dintre ei. Lisa și Joy se uitară una la cealaltă. Clodagh pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de una bucată femeie beată pentru dumneavoastră. Semnați aici“. Dar, înainte ca ea să se poată asigura, el a împăturit hârtia. A doua zi, telefonul lui Ashling a sunat la opt și un sfert. Ora matinală însemna că este Clodagh, disperată. Și chiar ea era. —Sunt trează de la șase și jumătate, spuse ea, umilă. Vreau doar să spun că îmi pare rău pentru aseară. Îmi pare foarte, foarte rău. M-am făcut rău de râs? Cred că problema este că am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
căutând-o pe următoarea în speranța că se va simți împlinită. Satisfacția era alunecoasă și falsă, și succesul nu o făcea decât să își dorească mai mult și mai mult și mai mult. De ce contează atât de mult? întrebase Oliver disperat. E doar o slujbă. Lisa rămăsese mască la o asemenea întrebare. Of, gândea atât de greșit. Nu este. Este... totul. — Te vei răzgândi când vei rămâne însărcinată. Instantaneu, teroarea a făcut-o să transpire. Nu va rămâne însărcinată. Trebuia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ei. Iar tapetul de culoarea piersicii care parcă venea peste ea nu o ajuta deloc. Întinzându-se după țigări, a dărâmat un bol de pot-pourri. Cu aromă de piersică, evident. Nu îl putea suna din nou. Ar crede că este disperată. Bineînțeles, era disperată, dar nu voia ca el să știe asta. În schimb, a sunat-o pe Clodagh, pe jumătate căutând informații, pe jumătate sperând ca ea să nu aibă de unde să i le ofere. —Ai fost să îl vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]