5,717 matches
-
multe dintre ele, pe atunci, erau incurabile) în fața cărora omul nu se putea apăra și care, combinate cu numărul anilor („neputința” însemnând incapacitatea organismului de a se apăra), curmau existențe. Un mediu septic (în care medicii erau rarități; doar Curțile Domnești își puteau permite să angajeze - de multe ori cu greutate, deși îi plăteau generos - asemenea specialiști: pe Iacob Pylarino, prieten al Stolnicului, Constantin Brâncoveanu l-a „moștenit” de la Șerban Cantacuzino; în șirul doctorilor care au încercat să-i ajute pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveni îi mai aflăm pe grecul Ioannes Komnênos, „iatrofilosof” vestit în Levant, pe „archiiatrosul” Panteleor [cu siguranță Pantaleone Caliarh], pe chirurgul sas Ștefan Sixt, pe evreul Daniel Fonseca și pe italianul Bartolomeo Ferati, conte și profesor de medicină la Academia Domnească din București 542), era bântuit de boli multe (Massimo Milavesi, iezuit infirmier din Cluj, le enumera, prin 1585, pe cele înregistrate în stabilimentul colegiului unde lucra: „[...] suferind de friguri acute terțane, cvartane, dropică, boala copiilor, de splină, de junghi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
macabre. Expresivitatea involuntară ține de familiaritatea cu care tratează marea istorie, de fantezia ce suplinește informația deficitară. Împletirea expresiilor populare cu neologismele încă nefixate lingvistic, coloratura unor turcisme și grecisme dau farmec limbii. D.E. a tradus, din slavonă, numeroase hrisoave domnești, acte și documente sau texte religioase, ca Rugăciuni, rânduieli și învățături (1819), carte ce a servit ca manual. Din rusește, traduce Stavrofilia sau Calea împărătească a crucii Domnului (1793). O muncă uriașă a depus la cele peste 30 de condici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume morgă, despre cei ce pun la cale rebeliuni. Colaborează, iscălind Ion, cu articole despre căile de comunicație, la „Journal de Constantinople”. Cu prestigiul de care se bucură, G., dintr-o familie domnească, se consideră îndreptățit să se gândească la urcarea pe tron. Mare ambițios, el nu ajunge totuși în fruntea ierarhiei. Vanitatea lui încerca, probabil, să se mângâie cu semnele a numeroase onoruri și recunoașteri publice și oficiale. Deocamdată gustă din deliciile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
istorie. Debutul literar și-l face în 1939, cu nuvela Ctitorii de grai bătrân. De la Herța, în „Viața românească”. Un an mai târziu îi apare în „Însemnări ieșene” povestirea Pleacă dilijansa, care va fi inclusă și în volumul Răzmerița bairamului domnesc (1943). Sub titlul Pe urmele lui Vasile Bălțatu la întrecere de halca, tipărește în „Iașul nou” (1954) o secvență din romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel cumplit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări, activitate, jurisprudențe, aprecieri, Iași, 1939; G. C. Nicolescu, „Răzmerița bairamului domnesc”, UVR, 1943, 11; Petru Comarnescu, Romanțările istorice și juridice ale d-lui Gh. Băileanu, „Timpul”, 1943, 2173; Mihai Ursachi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
lui Vasile Lupu, C. se întoarce în Moldova împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
4); tron (4); 4 picioare (3); cu rotile (3); liniște (3); rege (3); relax (3); șezi (3); stau (3); vechi (3); așez (2); așeza (2); așezămînt (2); bază (2); de birou (2); bucătărie (2); cameră (2); computer (2); cursuri (2); domnesc (2); echilibru (2); electric (2); loc de stat jos (2); minte (2); negru (2); nou (2); de piele (2); putere (2); scaun (2); sedentarism (2); șed (2); a ședea (2); ședea (2); taburet (2); WC (2); ajutor; mă așez; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pace, iubindu-ne ca niște frați". În final, nu ezită să recurgă la un gest ostentativ, închinându-se și rostind: "Iertați-mă, oameni buni și boieri dumneavoastră". Boierii, pacificați de oratoria lui Alexandru, abandonează orice precauție și merg la ospățul domnesc. Singurii care absentează de la festin sunt mefienții Spancioc și Stroici. Odată adunați la curte, cei 47 de boieri sunt cuceriți, dacă nu de rafinamentul, măcar de abundența bucatelor (în acea perioadă, după cum punctează naratorul însuși, nu fără o ușoară notă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înarmate". Măcelul este declanșat de un incident, în esență, inocent: Veveriță se ridică spre a-i închina o urare lui Lăpușneanu, rostind câteva cuvinte lingușitoare. Cuvintele aburite de băutură ale acestuia sunt interpretate (firește, tendențios) drept o ofensă adusă autorității domnești de către armaș, care-l izbește pe nefericitul boier cu buzduganul. Agresiunea, gratuită în ochii înfricoșați ai audienței banchetului, marchează începutul masacrului, redat cu răceală limpede, chirurgicală de narator: "toți slujitorii de pe la spatele boierilor, scoțând junghiurile, îi loviră; și alți ostași
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre Filaret, Turnul Colței, casa mitropolitului Antim, Hanul lui Manuc, precum și articolele Capitala de mâine de Sandu Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De o atenție deosebită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
ieșit în întâmpinare mitropoliții și preoții, purtând în mâini sfânta Evanghelie și slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru darul cel de sus și binecuvântând pe domn: «Să trăiască domnul!»” (în text: țar) ș.a.m.d. Autorul chiar era la Curtea domnească în ziua de 29 august 1471, când „a fost un cutremur peste tot pământul, în vremea când ședea domnul la prânz”. Așadar, nu încape îndoială că este vorba de un text contemporan evenimentelor consemnate - consonant, între altele, cu scrisoarea-circulară trimisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
tot cam atunci, la o diferență de doar 5-6 ani, și tot prin acele locuri, inegalabilul povestitor Ion Creangă își începea instrucția în condiții de mediu și cu metode asemănătoare. În 1850, la doar șase ani, intră elev la Școala Domnească care funcționa pe lângă bi- serica Sf. Ioan din Piatra-Neamț, pentru o pe- rioadă de patru ani. Programatic, părinții îl me- niseră pentru cariera preoțească. Astfel, după acești ani, devine elev la Seminarul din Socola de la marginea Iașului, unde va urma
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cadre În școlile europene. În 1689 l-a adus de la Istanbul pe Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, sub Îndrumarea căruia s-au tipărit numeroase cărți românești, grecești, slave și chiar arabe, turcești și georgiene. Constantin Brâncoveanu a Înființat În 1694 Academia domneasca din București, o școală superioară „colegiu public pentru pământeni și străini” având ca limbă de predare greacă veche, În clădirile de la mănăstirea Sfanțul Sava. În 1707 a reorganizat-o, numind În fruntea ei pe Învățați greci. În paralel cu Academia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Academia de la Sfanțul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri, În care se predă În slavonește și În românește. Așa au fost școlile de la mânăstirile Sfanțul Gheorghe Vechi și Colțea, amândouă În București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
spune că numele satului Grajduri a fost dat Încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare care avea În aceste locuri grajduri de cai. Caii erau folosiți În desele sale peregrinări spre ținuturile Vasluiului În vremuri de război. Așa numitul "drum domnesc" era prin pădurea Bârnova, trecea prin zona Dobrovățului unde se mai văd și astăzi ruinele unui vechi schit de călugări(vezi Anexa 4). Acest vechi drum care trece aproape de Sanatoriul Bârnova, urca vechiul drum al Țarigradului(drum Împărătesc), parcurs adesea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
buzdugan, bombă, suliță, săgeată.... Alegeți cuvintele de origine latină. bă mânz, om. frate, strună, soră, mistreț, mare, viezure, pământ, varză..... Alegeți cuvintele cu care să caracterizați perioada celui de-al doilea război mondial. dă oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat poporul pentru a asculta cunvântul de mântuire al revoluționarilor din 1848. dă Timișoara, Blaj. Șelimbăr, Alba lulia, Câmpia Libertății. Câmpia Turzii, P 'evna, Qituz, Islaz. Vidin...... 3. Ghicitori a) "Cine-a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
al II-lea a marcat revolta conducătorului acestuia; -conform “legendei“ Țara Românească a fost întemeiată de Negru Vodă din Făgăraș care a trecut la Sud de Carpați și a ”descălecat” la Câmpulung (1290), prima capitală a Țării Românești și necropolă domnească. -conform tradiției istorice Țara Românească a fost întemeiată de Basarab I numit și Întemeietorul (1310? 1352), care: o a fost primul domn al Țării Românești atestat documentar, întemeietor de țară și dinastie; o a eliberat teritoriile locuite de români, aflate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sau răscumpărării păcii prin tributul impus de puterile străine). Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 a influențat politica unor domni: Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească; Dimitrie Cantemir în Moldova. au eșuat în încercarea de refacere a autorității domnești, iar evoluția domniei pământene a fost întreruptă de instaurarea domniilor fanariote. -În sec. XVIII au intervenit o serie de modificări în organizarea instituției centrale odată cu instaurarea regimului fanariot în Țările Române: o 1711 în Moldova; 1716 în Țara Românească. -domnii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Moldova și Țara Românească -era alcătuit la început din marii boieri în calitatea lor de mari proprietari de pământ, apropiați ai domnului și membri ai familiei sale, iar mai târziu din boieri cu dregătorii. -Cele mai importante atribuții ale Sfatului domnesc erau: asista pe domn la scaunul de judecată; consilia pe domn; participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei; comisul - avea în grijă grajdurile
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]