5,695 matches
-
păroase culese din pomii de miazăzi ai Atlantidei, pe care dacă le spărgeai te puteai desfăta cu parfumul plăcut și cu gustul neasemuit de bun al miezului moale, ca și al sucului pe care-l sorbeai ca pe o licoare dumnezeiască. Alți sclavi, îndoiți din șale, duceau în spinările lor trunchiuri de copaci, lespezi șlefuite de piatră cenușie și galbenă sau de marmură, coșuri mari, pline cu colți de fildeș, coșuri cu pește și atâtea alte poveri câte nu se pot
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Enoh urmă: - Altul e numele meu. Totdeauna mi s-a spus Auta, dar acum șase sute de ani Abraam, cel care a locuit la marginea Sodomei și apoi s-a mutat la Țoar, mi-a zis Enoh, socotindu-mă știutorul tainelor dumnezeiești pentru că am aflat într-adevăr taine pe care Abraam nu le știa. El a crezut că umblam cu Dumnezeu. Eu n-am umblat însă cu cel ce nu este: am umblat cu niște oameni veniți dintr-altă lume, de departe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tată lui tău Avraam, și Dumnezeul lui Isaac.» Pământul pe care ești culcat, ți-l voi da ție și seminției tale.“ 2. „Ierarhia [s.n.] este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât e cu putință, modelului dumnezeiesc și înă l ța tă [s.n.] spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. [...] Scriptura a făcut cunoscute toate ființele cerești prin numiri descoperite (cf. Ef. 1, 21; Col. 1, 16; Iud. 9) în număr
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
s.n.] spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. [...] Scriptura a făcut cunoscute toate ființele cerești prin numiri descoperite (cf. Ef. 1, 21; Col. 1, 16; Iud. 9) în număr de nouă [s.n.]. Pe acestea dumnezeiescul nostru tâlcuitor al celor sfinte le înfățișează ca pe trei ordine întreite [s.n.]. [...] revelația Sfintelor Scripturi ne a predat că Tronurile preasfinte și cetele cu ochi mulți și cu multe aripi, numite în limba ebraică Heruvimi și Serafimi, sunt așezate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU Lasă fiilor, înainte de toate, moștenirea credinței nepătimașă (nepătată), și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96) Introducere Atât în Noul Testament, cât și în Sfânta Tradiție se găsesc o bogăție de nume, însușiri și sensuri ce se atribuie credinței. De pildă: ea are sensul de: cale de a intra în starea de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
De pildă: ea are sensul de: cale de a intra în starea de har (Rom. 5, 20), putere a mântuirii (Rom. 10, 9-13; Efes. 2, 8, Gal. 2, 26), rod al Duhului Sfânt (Gal. 5, 22), cunoaștere spirituală a tainelor dumnezeiești (Col. 2, 2), încredere și ascultare față de cuvântul lui Dumnezeu (Rom. 10, 17), acceptarea personală a Evangheliei lui Hristos (Ioan 6, 69), principiu al unei vieți noi în Duhul Sfânt și al libertății spirituale (Gal. 3, 2, 14; In. 3
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în om credința și faptele bune. Ea se mărturisește prin cuvânt și se dovedește prin faptele iubirii de Dumnezeu și de semeni. Despre ea a spus Sfântul Apostol Pavel că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor. Credința crește, sporește și se întărește prin ispite, prin necazuri și scârbe (1 Pt. l, 6-7; Iac. l, 3
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
veșnic viu și credința în El. Definiția credinței „Credința, pe care o hulesc elenii, socotind-o deșartă și barbară, este acceptare de bunăvoie, este consimțământ al cinstirii de Dumnezeu, este încredințare a celor nădăjduite, dovedire a lucrurilor nevăzute, după cum spune dumnezeiescul apostol, că mai ales prin aceasta au primit mărturie cei de demult (Evr. 11, 1-2). Dar fără credință este cu neputință a bineplăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6). Alții au definit credința consimțământ care ne unește cu un lucru nevăzut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
singur Cuvântul? Eu nu cred! Teofrast spune că simțirea este începutul credinței; și de la simțire, începuturile credinței se întind spre rațiunea și mintea care se găsesc în sufletul nostru (Teofrast, Fragm. 13, Wimmer, III, 162). Cel care crede, deci, în dumnezeieștile Scripturi, având prin ele și judecată sigură, primește dovadă învederată glasul lui Dumnezeu, Care a dăruit Scripturile. Credința întărită cu dovezi nu mai e credință. Fericiți sunt, așadar, cei care n-au văzut și au crezut (In. 20, 29). Chemările
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
11,1)”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 100, în Filocalia..., vol. I, p. 263) „Definiția credinței: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu”. (Diadoh al Foticeii, Definiții, nr.1, în Filocalia..., vol. I, p. 338) „Dumnezeiescul și marele Apostol, definind ce este credința, zice: Credința este ipostasul celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute (Evr. 11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că va primi toate<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu e o teorie teologică despre atotputernicia lui Dumnezeu, ci convingerea lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere. (n.s. 872, p. 397) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 32, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) Credința - vederea cu ochii minții a celor ce nu se văd „Și cel care nădăjduiește, ca și cel care crede, privește cu mintea pe cele spirituale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și prin minte nu e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa dumnezeiască, sau înseși ipostasurile dumnezeiești. Căci ele sunt temelia și izvorul acelor bunătăți; în ele își au subzistența. Numai Persoanele infinite pot fi izvorul unei vieți, iubiri și fericiri infinite. (n.s. 126, p. 318) footnote>”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa dumnezeiască, sau înseși ipostasurile dumnezeiești. Căci ele sunt temelia și izvorul acelor bunătăți; în ele își au subzistența. Numai Persoanele infinite pot fi izvorul unei vieți, iubiri și fericiri infinite. (n.s. 126, p. 318) footnote>”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 41, în Filocalia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Credința este ușa tainelor. Căci ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili în ființa noastră. (n.s. 440, p. 361) footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili în ființa noastră. (n.s. 440, p. 361) footnote> Avem, cum zic părinții, doi ochi sufletești, precum îi avem pe cei doi ochi ai trupului. Și nu facem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în lăuntrul tainelor celor duhovnicești și ne va deschide marea credinței în cugetarea noastră<footnote Tâlcuirea Pr. D.Stăniloae: Sfântul Isaac nu desparte credința de cugetare. Prin credință cugetarea intră în nesfârșirea de înțelesuri, mai presus de înțeles, ale vieții dumnezeiești. De aceea, cugetarea e și credință, sau credința e și cugetare. Ochiul acesta al doilea ne face să vedem pe Dumnezeu în lăuntrul nostru, în acest ocean ce intră în noi. (n.s. 441, p. 361) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar fi stins; dar așa ea crește și nu este loc de pe pământ unde să nu fie. O spun, deci: credința, fie că este întemeiată pe dragoste, fie că e întemeiată pe frică, așa cum spun cei care ne hulesc, este dumnezeiască și n-are să fie sfârșită de vreo pasiune lumească și nici nimicită de frica din zilele noastre. Dragostea face credincioși datorită pasiunii lor pentru credință; iar credința, dând la rândul ei binefaceri, este temelia dragostei; și dacă teama este pedagog
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
amândouă sunt temelia credinței. Iar pe măsura lor se învrednicește cel ce le are și de făgăduința vieții nemăsurate de la Dumnezeu. Omul acela se mișcă între puținătatea sa nemăsurată de făptură adusă din nimic la existență și între nemăsurarea vieții dumnezeiești, de la care are și așteaptă totul într-o sporire infinită și veșnică. (n.s. 32, p. 470) footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe și la ea sfârșește toată dreptatea, și din ea va fi viu tot dreptul (Rom. 1, 17). Cel ce o nesocotește va cădea din bunăvoința dumnezeiască. Căci fără de credință nu este cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6). Credința eliberează pururea neamul nostru de tot felul de rătăciri și ne întemeiază pe noi în adevăr, și în noi adevărul din care nimeni nu ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
extazul mai presus de înțelegere și mărturisim acest adevăr cu fapta și cuvântul, nelăsându-ne purtați de orice vânt al învățăturii (Efes. 4,14), ci stăruind în cunoștința cea unită a adevărului creștinilor și propovăduind vederea cea mai simplă, mai dumnezeiască și cu adevărat neînșelătoare”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319) „Zice deci Marele Vasile: Duhul Sfânt, neapropiat prin fire, Se face încăput pentru bunătate. Căci umplând toate prin putere, Se împărtășește numai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e simplu creat, menținut în existență, cârmuit ca un obiect. Împărtășirea este relație personală, este comuniune. (n.s. 61, p. 392-393) footnote>. Nu Se împărtășește în aceași unică măsură, ci Își împarte lucrarea după măsura credinței”. (Sf. Grigorie Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, cap. 17, în Filocalia..., vol. VII, p. 392-393) „E de știut și aceasta, că nu numai după lupta și măsura lucrării noastre ni se face împărțirea darurilor, precum s-a zis înainte, ci și după deprinderea viețuirii și după destoinicia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 33, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) „Credința înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la cer”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 28, cap. 29, în Filocalia..., vol. IX
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crede, cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 33, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) „Credința înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la cer”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 28, cap. 29, în Filocalia..., vol. IX, p. 409) „... întâi trebuie să pună temelia, care este credința, Căci fără credință, cum spune Apostolul, nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6)”. (Ava Dorotei, Diferite învățături
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Îl simțim grăindu-ne, iar la arătare, ajutându-ne în faptele noastre. (n.s. 88, p. 95) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 95) „Odihna, și tot darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului prin credință”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) Credincioșia „... nu le răstălmăci pe toate, ci iubește credincioșia”<footnote În concepția Sfântului Chiril al Ierusalimului, „esența credincioșiei constă din două lucruri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]