KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...173 174 175 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o explozie a paradigmelor. 1968 a fost anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile occidentale, dar ?i anul �n?bu?irii �prim?verii de la Praga� de c?tre trupele pactului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
timp un �agent�, la Raymond Boudon, devine �atom� social; la Michel Crozier, el face figură unui �strateg�, iar la Alain Touraine, �mp?rt??e?te cu cel al lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul. Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ț se poate de sistematic. Studen?îi mai pot constată un lucru rar �n literatura de specialitate ?i anume acela c? apar numele ?i prenumele tuturor autorilor, iar siglele ?i abrevierile s�nt explicitate. Aceast? carte este o nou? contribu?ie la dezv?luirea posibilit??ilor ?i limitelor cunoa?terii sociologice. C�nd perspectiva de abordare va fi l?rgit? ?i la Europa Central? ?i de Est etc. vom avea mult mai clar? �panoramă� sociologiei. atunci se vor manifesta consecin?e

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
al XIX-lea la noi nu este �ceva nou sub soare�, nici criticile caragialiene ale moravurilor ?i mentalit??ilor rom�ne?ți de la sf�r?ițul aceluia?i secol. C�te un �incomod� era �redus la ț?cere� doar dac? ie?ea �n pia?a public? s?-?i strige suferin?ele ?i s?-i numeasc? pe pricinuitorii lor� Cei care s-au ocupat de �purt?torii de condei� de la noi arăt? c? ace?tia au avut influen?? �n societatea rom�neasc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Est sau spre Vest. Reformele� nu s-au �corelat� prea bine cu grijă rom�neasc? a siguran?ei existen?iale ?i cu men?inerea acelora?i rutine cotidiene. Ideile �generoase� n-au lipsit, nici proiectele de reform? sau de revolu?ie etc., dar ele n-au fost (re)cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei na?ionale la �configurarea� c?reia au contribuit. Sociologia rom�neasc? a fost cu obstina?ie o sociologie a na?iunii (I.�Ionescu, Pasiunea sociologiei na?iunii, �n volumul Pagini din istoria �nv???m�ntului etic ?i sociologic rom�nesc, Editura Spiru Haret, Ia?i, 1997). S�nt interesante ?i demne de recitit �n acest sens

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
carea progresiv? a societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin? ?i credin?? ortodox?. Boierul Mihail Kog?lniceanu (1817-1891) a devenit liberal cu o concep?ie democratic?, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea. �Rom�nii trebuie s? se maturizeze, dar s?-?i p?streze particularit??ile psihice, culturale�, spunea el. Imitarea f?r? discern

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Sorbona. Progresul ?i civiliza?ia, nu �ntoarcerea la o presupus? �v�rst? de aur� este solu?ia pentru societatea rom�neasc?, spunea el celor din fruntea na?iei. Trebuie �ncurajate liberă ini?iativ? ?i mai ales muncă. Starea de civiliza?ie� �nseamn? munc? ?i supremă?ia legii, egalitatea tuturor �n fă?a legilor. Progresul, dup? Vasile Conta (1845-1882), este continuu ?i indefinit. Sensul lui este legat de �vectorul-con?tiin??�, iar criteriul este dezvoltarea cunoa?terii care �ntemeiaz? ac?iunea. Individul ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rom�n? �este hoț?r�ț? a pieri mai bine dec�ț s? sufere mai departe sclavia ?i at�rnarea� (V. Vesa, �Interferen?e spirituale rom�no-americane �n con?inutul actelor fundamentale ale Marei Uniri din 1918�, �n volumul Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?, Editura Dacia, Cluj, 1985, p. 294). �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pentru a formula o �doctrin? na?ionalist-cre?țin?� � antisemit?, antibol?evic?, antifrancmason? care, �n esen?? spunea c? �Rom�nia apar?ine rom�nilor!�. Nechifor Crainic (1819-1972) a dezvoltat �doctrina etnocra?iei corporatiste� ?i a f?cut un plan de construc?ie a unui �stat etnocratic� �n care bog??iile naturale s? fie na?ionalizate, rom�nii s? fie reprezenta?i propor?ional cu num?rul lor �n toate profesiile, intermediarii parăzi?i s? fie �nl?tură?i. Traian Br?ileanu (1882-1947

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
culturii, sociologia cunoa?terii, sociologia educa?iei etc. �Principiul activ� al societ??îi este interesul; via?a sociouman? este, �n fapt, o agregare ?i dezagregare a intereselor �n lupt? pentru Ideal. Pentru rom�ni idealul social era progresul �n civiliza?ie, consideră Constantin Dimitrescu-Ia?i (1849-1923). Alexandru Claudian (1858-1962) �n Sociologia literaturii relevă c? produc?iile culturale, artistice nu s�nt complet autonome, c? au �rezonan?? social?� ?i �ndeplinesc �func?îi sociale�. Virgil B?rbat (1879-1931) ?i G.�E. Marica (1904-1952

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
terea unei na?îi. Ce s-a �nt�mplat deci �n perioadă de efervescen?? �n care, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, s-a institu?ionalizat ?i la noi sociologia? �n tot intervalul am tr?it �ntr-o �tranzi?ie� cu �nc?rc?tur? politic?�, �n care �c?rturarii� s-au preocupat de r?sp�ndirea ideilor lor, de �culturalizarea� poporului pentru a-l preg?ți s? realizeze evenimente anticipate, dorite, inten?ionate: Unirea, Independen?a, modernizarea societ??îi. �ns

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o zi �nainte. Este deosebit de dificil s? reconstituim m?sura �n care transform?rile �nnoitoare au afectat mentalitatea omului obi?nuit, a ??ranului�, spune Gh. Platon (�Repere privind mentalit??ile din Moldova �n epoca revolu?iei de la 1848�, �n Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?�, p. 263). Ideea nou? a n?v?lit �n ?ar? odat? cu pantalonii�, scria Alecu Russo; poate ?i odat? cu renun?area la unele dintre s?rb?tori, at�ț de dragi rom�nilor, de la

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ile capitaliste dezvoltate. �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr�urîrea francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n unul ?i acela?i corp politic�, stabilise N. B?lcescu. �n 1918 am realizat Marea Unire, statul na?ional unitar rom�n r?m�n�nd �ns? o �enclav? român?� �ntr-un �ocean de slavi�, ap?r�nd cu obstina?ie ortodoxia. Civiliza?ia n-a izgonit �n?ravurile na?ionale�. Deci nu s-au tranportat la noi, �pe de-a-ntregul�, moduri de a fi, g�ndi, sim?i, ac?iona, de pe malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
îi ?i s? se cl?deasc? edificiul social. O asemenea activitate a fost �ntreprins? �ns? cu mai mult s�rg abia �n perioadă interbelic?, odat? cu dezvoltarea �?colii monografice� (de?i �tendin?e� de a trece de la descriere la explică?ie ?i comprehensiune afl?m ?i la B?lcescu, la A. D. Xenopol ?. a.). S�nt interesante ?i ast?zi monografiile s?te?ți, studiile asupra bisericii, ?colii, poli?iei, armatei, spitalelor, mijloacelor de comunica?ie, asupra unor oră?e, jude?e

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociologia trateaz? faptul social �n totalitatea să). Doar o asemenea sociologie poate studia manifest?rile constitutive ?i manifest?rile organiza?ionale, mai exact modul �n care se cristalizeaz? rela?iile reciproce �n institu?îi. Că s? cercet?m o institu?ie trebuie s? o plas?m �n �totul social�. Putem cerceta sociologic ?i valorile (s? facem sociologia valorilor) ?i personalit??ile, pe �purt?torii� valorilor ?i pe creatorii lor. Petre Andrei s-a ocupat, de asemenea, de studiul sociologic al tradi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pe �purt?torii� valorilor ?i pe creatorii lor. Petre Andrei s-a ocupat, de asemenea, de studiul sociologic al tradi?iei, solidarit??îi, claselor sociale, evolu?iei. �n Problemele metodei �n sociologie (1927) că ?i �n Sociologie general? (1936) sociologul ie?ean a realizat o serioas? prezentare a sociologiei lui Max Weber. Sociologia captiv? Dac? opteaz? pentru democra?ie, dezvoltare economic?, social? ?i cultural?, societatea caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie Contactul rom�nilor din ?ar? cu sociologia occidental? a fost cenzurat, interzis (?i) �n numele autosuficien?ei materialismului dialectic ?i istoric. Din 1990 exist? alte posibilit??i ?i disponibilit??i de schimb, colaborare, cooperare, dialog �ntre sociologi. �ntre evenimentele care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
juridici s-au considerat capabili s? contureze singuri �noile structuri politice ?i economice�. Dup? entuziasmul din decembrie, populă?ia a devenit spectatoarea care-?i alege �reprezentan?îi� iar apoi �i contempl? la televizor, a?tept�nd binefacerile �economiei de tranzi?ie�, ale �democra?iei originale� etc. (E. Zamfir, C.�Zamfir, I. B?descu (coord.), Starea societ??îi rom�ne?ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
m �n societatea din care facem parte. Nu putem r?școli doar prin colb de cronici, doar fantaza asupra viitorului, contemplă, s?rb?tori, spune l?crimoase poezii sau bancuri st�nd pe terase. Ar trebui s? privim cu aten?ie prezentul ?i s? spunem cu onestitate ?tiin?ific? ceea ce vedem. S? punem um?rul ?i s? muncim cu cap, pentru a ne tr?i demn ?i frumos via?a. Nu putem s? ne umilim ?i s? ne supralicit?m viciile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la aceea a societ??ilor �n care ea se dezvolt?, ceea ce ar da �ntr-un obiectivism istoric cu suflu scurt. Ipoteza autorilor acestei lucr?ri este c? disciplină lor, ivit? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea dintr-o revolu?ie cu mai multe fe?e pe care lumea occidental? a fost singura care a tr?it-o, �?i datoreaz? dezvoltarea unui ansamblu de condi?îi intelectuale, sociale ?i institu?ionale care r?m�n s? fie desc�lcite. Drept urmare, demersul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i institu?ionale care r?m�n s? fie desc�lcite. Drept urmare, demersul adoptat aici relateaz? istoria unui proiect ?i a unei practici ?tiin?ifice, propun�nd c�teva chei de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]