12,690 matches
-
Istoria descoperirilor științifice, Editura Orizonturi, București [titlu original: The Timetables of Science, 1988] 29. Karl Hoheisel, "Christus und der philosophische Stein. Alchemie als überund nichtchristlicher Heilsweg", în Wolfenbütteler Forschungen, 32/1986, Die Alchemie în der europäischen Kulturund Wissenschaftsgeschichte, Christoph Meinel (editor), pp. 61-84 30. M.C. Howatson, I. Chilvers, The Concise Companion to Classical Literature, Oxford University Press, Oxford, New York, 1996 31. Sară Jenkins-Jones (managing editor), The Hutchinson Dictionary of Scientists, Helicon Publishing Ltd., Oxford, 1997 32. C.G. Jung, Dreams, translated by
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nichtchristlicher Heilsweg", în Wolfenbütteler Forschungen, 32/1986, Die Alchemie în der europäischen Kulturund Wissenschaftsgeschichte, Christoph Meinel (editor), pp. 61-84 30. M.C. Howatson, I. Chilvers, The Concise Companion to Classical Literature, Oxford University Press, Oxford, New York, 1996 31. Sară Jenkins-Jones (managing editor), The Hutchinson Dictionary of Scientists, Helicon Publishing Ltd., Oxford, 1997 32. C.G. Jung, Dreams, translated by R.F.C. Hull, Bollingen Series, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1974 [from The Collected Works of C.G. Jung, volumes 4, 8, 12, 16; Bollingen
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Filosofia greacă pînă la Platon, vol. ÎI, partea a 2-a, Ion Banu (coord.) în colaborare cu Adelina Piatkowski, Editura științifică și enciclopedica, București, 1984, pp. 99-192 47. The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics, Alex Preminger, T.V.F. Brogan (editori), MJF Books, New York, 1993 48. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. III (Secolul al XVIII-lea: 1714-1837), Institutul European, Iași, 2005 49. George Ochoa & Melinda Corey, Ghidul cronologic al științei, Editura All Educațional, București, 2000 [titlu original: The Timeline Book
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
57. R. Samuel, Die poetische Staatsund Geschichtsauffassung Friedrichs von Hardenbergs (Novalis), Studien zur romantischen Geschichtsphilosophie, Frankfurt a.M., 1925 58. F.W.J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995 59. ***The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles, C.T. Onions (editor), 3rd edition, Oxford at the Clarendon Press, Oxford University Press, London, 1970 (1933) 60. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, Ed. științifică, București, 1959 61. Isidore Singer, Cyrus Alder (editori), The Jewish Encyclopedia, 12 vol., Funk and Wagnalls, New York, 1901-1906 62
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
59. ***The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles, C.T. Onions (editor), 3rd edition, Oxford at the Clarendon Press, Oxford University Press, London, 1970 (1933) 60. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, Ed. științifică, București, 1959 61. Isidore Singer, Cyrus Alder (editori), The Jewish Encyclopedia, 12 vol., Funk and Wagnalls, New York, 1901-1906 62. John Thomas Smith, Nollekens and hîș Times, 2 vol., Henry Colburn, London, 1828 (reeditat de Edmund Gosse: Richard Bentley, London, 1895; ediție recentă: Century Hutchinson, A Division of Random
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
der Astronomie, VEB F. A. Brockhaus Verlag, Leipzig, 1960 Webografie 1. http://experts.about.com/e/j/jo/Johannes Kepler.htm (cele două reproduceri din Johannes Kepler, Mysterium Cosmographicum, Thübingen, 1596). Prescurtări folosite BCW Blake Complete Writings with variant readings, Geoffrey Keynes (editor), Oxford University Press, Oxford, New York, 1979. BCH G.E. Bentley Jr., William Blake: The Critical Heritage, London, Routlege & Kegan Paul, 1975. ANEXE -[Eternii] -[Plenitudine] -[Energie-Spirit] -[lege nedeterministică] -[libertate spirituală: Ierusalim] -[Ființă edenica androginică plenară♂☼♀] (Ființă♂-Ființă emanata♀)............................ Spectru sexualitate....................................non-sexualitate polaritate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Despre raporturile, măsura și armonia structurii corpului], în Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 270-275, reproduse și în Alexander Roob, The Hermetic Museum, pp. 534-537. 26 Cf. C.G. Jung, Dreams, p. 263. 27 Teodor de Bry (editor), cu gravuri de Matthäus Merian (ginerele lui de Bry), bazate pe desenele detaliate ale lui Fludd (vol. I, Oppenheim, 1617; vol. ÎI, Frankfurt, 1621). Ediția această germană a fost probabil înlesnita de Michael Maier, care îl vizitase pe Fludd în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake's Composite Art, 1972, p. 31. 74 Ibid., p. 174. 75 Ibid., p. 181. 76 În Contemporary Review, vol. XXVIII, 1876, pp. 756-784, vol. XIX, 1877, pp. 207-228. 77 John Beer, "Influence and Independence în Blake", în Michael Phillips (editor), Interpreting Blake, 1978, pp. 250-260. 78 Ibid., p. 202. 79 Franca Bellarsi, "William Blake and Allen Ginsberg: Imagination aș a Mirror of Vacuity", în The Blake Journal, No 5, 2000, pp. 77 și 81. 80 Kathleen Raine, William Blake, 1965
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la Royal Institution, Londra, unde Davy a lucrat în calitate de chimist din 1801, descoperind prin electroliza elementele sodiu, potasiu (1807), calciu, bor, magneziu, stronțiu și bariu (1808), si acceptîndu-l pe Michael Faraday ca asistent de laborator din 1813 (apud Sară Jenkins-Jones, editor, The Hutchinson Dictionary of Scientists, 1997, pp. 122-123). 83 Verhulst a studiat evoluția ansamblului format dintr-o "societate" de iepuri și una de vulpi, intercuplate periodic. 84 "Thus one portion of being is the Prolific, the other the Devouring: to
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru a lupta în bătălia finală a zeilor, la Ragnarökr (cf. A. Cotterell & R. Storm, The Ultimate Encyclopedia of Mythology, p. 178). Inspirația inițială pentru acest poem i-a venit lui Blake pesemne în 1795 cînd Richard Edwards (librar și editor) i-a cerut lui Blake să facă o serie de desene și gravuri pentru Night Thoughts / Cugetări nocturne de Edward Young, un poem foarte popular la acea vreme (de circa 900 de pagini). Blake nu a scăpat ocazia unui asemenea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cea mai mare capodoperă "abortiva" din literatura engleză, Harold Bloom l-a numit "un poem magnific". Este o epopee în care multe pasaje emană măreție și energie rar întîlnite. Este însă fragmentată, adesea incoerenta, probabil și datorită dificultăților (subliniate de editorul englez, Șir Geoffrey Keynes) privind ordinea foilor manuscrisului. Imaginile angelice se succed într-o alternanta amețitoare cu imagini sumbre ale lumii-ruină care a căzut din Spirit. În Vala Blake descrie mitul Albionului (simbolizînd Anglia, dar și arhetipul omului primordial), transformările
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Globurile grele la porunca să, și-ncet întrec în învîrtire Grozavnicele escadroane ale lui Urthona [...]". 189 NOAPTEA A ȘAPTEA: Există două versiuni ale acestei Nopți; Blake nu a respins nici una dintre ele (versiunea b a fost scrisă probabil ulterior) (notă editorului englez). Descrie criză cosmică și începutul însănătoșirii. 190 (VII, 12) Sfîntul ulei: Se pare ca Blake vorbește de un "ulei de diamant" ce se naște prin unirea dreptății cu focul milei, focul iubirii (vezi la J. Böhme esență uleioasa ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din Anexe]. Thiriel al lui Blake, identificat cu Aerul, este astfel cel putin izomorf, daca nu identic, cu Tiriel. 223 NOAPTEA A ȘAPTEA [b]: (VII [b], -) Aceasta este versiunea Nopții a Șaptea scrisă de Blake probabil mai tîrziu (cf. notei editorului englez). Descrie punctul culminant al crizei cosmice, începutul însănătoșirii și profilarea unui erou (Los) al poemului. În acest sens, cum bine remarcă Harold Bloom, pînă aici eposul lui Blake nu are un erou propriu-zis, principalul protagonist fiind Urizen, la fel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
carte și a "pieței ideilor" pentru acest interes, pe de altă parte; numărul mic de exemplare ale cărții, dar o anumită "căutare" a sa; unele convenții pe care autorul a trebuit să le accepte pentru prima ediție, socotite firești de către editorul de atunci, dar care ar trebui revizuite și chiar corectate; dorința autorului de a verifica valabilitatea unor idei ale sale în condițiile actuale ale "pieței ideilor" de la noi etc. În plus, lucrarea de față propune o interpretare a operei unuia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acceptată la Teatro alla Scală și în plus primise o comandă pentru alte trei opere. Opera Oberto a fost bine primită la premiera din Noiembrie 1839 și a fost reluată cu succes în mai multe rânduri. Încă din 1838 liderul editorilor europeni, Giovanni Ricordi, a cumpărat drepturile de publicare pentru opera Oberto. Verdi a început lucrul la cea de a doua opera a sa Un giorno di regno (O zi de domnie), dar a fost întrerupt din lucru când, în decursul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Manzoni de care îl lega o profundă prietenie. Această declarație este desigur esență teatrului grotesc, ironia contradicțiilor care subzista împreună. Lucrarea a fost prezentată la Milano, Paris, Londra și Viena. Unele neplăceri s-au produs în relația lui Verdi cu editorii Ricordi, care erau suspectați de nereguli financiare vizând importante sume de bani. În 1879 Giulio Ricordi îi propune să compună opera Otello pe un libret al poetului-compozitor Arigo Boito. Lucrând într-un ritm lent și fiind preocupat de revizuirea unor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un cvartet, a cărei poziție dramatică fusese sugerată de Merelli însuși și pentru care Solera scrisese versurile. Acest cvartet s-a dovedit a fi - după cum aprecia Verdi una din cele mai frumoase pagini ale operei. În urmă succesului operei Oberto editorul Giovanni Ricordi a cumpărat drepturile de publicare pentru suma de 2000 lire austriece. Merelli i-a făcut lui Verdi o propunere mai mult decat generoasă: i-a oferit un contract pentru a compune, contra sumei de 4000 lire austriece, trei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care le-am creeat un nonsens.... Fiat voluntas tua - paharul pe care mi l-ai turnat este prea plin de amărăciune. Ești singura persoană care a reușit să mă convingă că meseria de libretist nu este pentru mine”. Drepturile de editor pentru opera Atilla au fost adjudecate de către rivalul lui Ricordi, Francesco Luca. Dacă Luca era plictisitor de exigent cu compozitorii în schimb el își asumă o parte mult mai activă în ceea ce privește condițiile de reprezentare ale operei, în alegerea interpreților și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În următorii ani, probabil în urma unui conflict cu Ricordi care adăpostise în revistă casei sale „Gazzetta Musicale di Milano“ o notă răutăcioasa referitor la „Giovanna d„Arco“, Verdi a semnat un contract cu rivalul acestuia, Francesco Lucca, pentru drepturile de editor a trei opere, una din ele urmând a fi reprezentată la Teatrul Maiestății Sale din Londra. Lucca se pare că a fost primul editor care a instituit sistemul, urmat mai târziu și de Ricordi, prin care comandă venea de la editor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giovanna d„Arco“, Verdi a semnat un contract cu rivalul acestuia, Francesco Lucca, pentru drepturile de editor a trei opere, una din ele urmând a fi reprezentată la Teatrul Maiestății Sale din Londra. Lucca se pare că a fost primul editor care a instituit sistemul, urmat mai târziu și de Ricordi, prin care comandă venea de la editor, iar acesta își lua răspunderea că opera să fie reprezentată corespunzător. Pentru un teatru englez, un subiect englez - asa gândea Verdi astfel că a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
editor a trei opere, una din ele urmând a fi reprezentată la Teatrul Maiestății Sale din Londra. Lucca se pare că a fost primul editor care a instituit sistemul, urmat mai târziu și de Ricordi, prin care comandă venea de la editor, iar acesta își lua răspunderea că opera să fie reprezentată corespunzător. Pentru un teatru englez, un subiect englez - asa gândea Verdi astfel că a sugerat poemul Corsarul de Byron. Lucca avea îndoieli în legătură cu efectul pe care o operă italiană bazată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Lucca să-l cupleze pe Verdi cu libretistul Manfredo Maggione, rezident italian la Londra, care realizase libretul pentru opera lui Balfe, Falstaff (1838) și în care basul Luigi Lablache înregistrase un triumf. Verdi a fost categoric în favoarea lui Piave și editorul a trebuit să cedeze. Toate acestea aveau loc la finele anului 1845. Trei luni mai tarziu avea loc la Veneția premieră operei Atilla, și ea o altă lucrare din lista operelor comandate de Lucca. Simultan cu aceste evenimente s-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
La Battaglia di Legnano“ a fost începută de Verdi, fără un contract pentru un anume teatru. În 1847, chiar înainte să se fi decis asupra unui libret, el oferise opera lui Ricordi pentru a fi înmânata oricărui teatru pe care editorul l-ar fi ales, cu excepția La Scală (Verdi a fost dezgustat de tratamentul aplicat acolo operelor sale, astfel că în 1845 el hotărâse să întoarcă spatele acestui teatru). Oricum, la momentul când opera a fost gata să fie reprezentată, Milano
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
potrivit cu gusturile publicului, marele compozitor va refuza categoric să satsfacă cerințele impresarului. Pentru Verdi toate aceste ingerințe erau inacceptabile. Auzind că Stiffelio urma să fie reprezentată la Teatro alla Scală din Milano la începutul anului 1851, Verdi s-a adresat editorului sau: ” Dacă cenzură nu va permite libretul original al operei, cu cuvintele Ministro, confessatemi ...Ah, Stiffelio son io etc., efectul va dispare și ar fi mai bine să așteptăm până când voi avea ceva timp să pot revedea scenă finală fără
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Angelus Dei tratat sub froma de canon“ Premieră a avut loc la 16 August 1857 și a coincis cu inaugurarea Teatrului din Rimini, eveniment care a provocat o mare euforie. Verdi intenționase să aleagă pentru premieră operei orașul Bologna dar editorul Ricordi îi sugrease Rimini. În seara premierei opera s-a bucurat de un enorm succes, Verdi fiind rechemat pe scena de 27 de ori. Euforia a avut darul să mascheze și faptul că pe ansamblu, audiența și criticii au simțit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]