4,870 matches
-
vară două săptămâni la bunici, împreună cu cei doi fii ai sorei mele Netuța, cam de aceiași vârstă, cu toți se urcau pe cuptorul bunicii și se întreceau cu ambiția: „care sare mai departe”. în acest concurs, fiul meu, a luat elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
anul III de cursuri am avut o lucrare de seminat la „Teologia morală” sub conducerea Părintelui Profesor Valeriu Iordăchescu. Am avut de tradus un capitol central din lucrarea lui H. Bergson, „Cele două izvoare ale moralei și religiei” anume despre „Elanul vital”, aproximativ 30 de pagini. Am predat traducerea, părintele profesor, a citit-o și a cerut să o citesc în fața colegilor. în timpul citirii traducerii, părintele profesor nu m-a corectat de loc. La terminarea cititului, părintele m-a întrebat zâmbind
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de pagini. Am predat traducerea, părintele profesor, a citit-o și a cerut să o citesc în fața colegilor. în timpul citirii traducerii, părintele profesor nu m-a corectat de loc. La terminarea cititului, părintele m-a întrebat zâmbind, „și ce este „elanul vital” la care am răspuns simplu. „Sufletul”. în urma acestei lucrări de seminar, Părintele Profesor Valeriu Iordăchescu a propus și consiliul profesoral a fost de acord ca singura bursă pentru Strasbourg repartizată de Ministerul Cultelor Facultății de Teologie din Suceava să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu de istorie literară dar nici de enciclopedie locală. Cu oameni ca aceștia vine Eduard Gruber împreună cu Veronica Micle la Botoșani, pe la Eminescu, iar pe Hanrieta trebuie s-o privim cu circumspecție: este modul ei de a înțelege arta și elanul tinerei generații. Cu totul interesantă rămâne relația lui Eduarg Gruber cu Neculai Beldiceanu, poet, arheolog, numismat așadar, o îmbinare de literatură cu știința, cum era Gruber însuși. Povestește același Artur Gorovei, în cartea căruia „Alte vremuri” îl găsim pe Gruber
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului. Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române în 1953, în aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte - și, iată, unul postpus, foarte frecvent în poezia veche, mai ales la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un singur impuls: întoarcerea ei la Creatorul omului și al popoarelor. Lumea actuală constituie un provizorat. Ea a fost creată de Dumnezeu cu un scop limitat și precis: să verifice condiția de luptător a omului, să-i supună la probă elanurile lui creatoare” (Horia Sima). Ei au fost generația care și-au înțeles și asumat destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ioan Ionescu, dată care atestă predarea documentului. Urmează o serie de semnături indescifrabile printre care o descoperim pe cea a prefectului Județului Fălciu, D. Enciu, Inspectorul școlar C. Lascăr, primarul din Dodești, învățători din Văleni, Băsești, Idrici, Găgești, Vutcani, Poșta Elan. Acest document este cartea de onoare a Căminului Cultural în care semnau și consemnau câte un gând toți cei care îi treceau pragul. La pagina 9 semnează Inspector Aurelia Simionescu la data de 28 august 1936 și ne transmite peste
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93473]
-
organizarea de cercuri, consultații, vizite sau excursii tematice sau alte activități antrenante de petrecere a timpului liber; să promoveze o ușoară supraevaluare a capacităților elevului (studentului). Al. Osborn spunea: . să practice perioade de suspendare a notării, cunoscută fiind constatarea că elanul creator este înăbușit în perioadele de verificări; să acorde o importanță deosebită umorului; să promoveze cât mai mult metoda descoperirii dirijate, față de metoda tradițională a expunerii. Avantajele învățării prin descoperire sunt: * fixarea în memorie este de lungă durată; * motivația nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din Republica Moldova (2000). Primele versuri îi apar în 1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
predilect: motive folclorice se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
cântă neatins/ Pe ram albastru,/ cântecul aprins.// Nu am prieten nici un om./ S-o cânt, prietenia ta o caut./ Înclină crengile albastrului tău pom.../ Ajută-mă să tai un flaut”. În ciclul care dă titlul volumului tonalitatea melancolică alternează cu elanurile urieșești, adesea nesusținute stilistic. Revolta, una de tip arghezian, de proporții cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri și o latură baudelairiană, în sensul apropierii de estetica urâtului: „Vreau inimii văpaia de sânge în nămol...” (Surdină). Textele din
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
dirijor (pe care l-am mai văzut în filmul „100 de bărbați și o fată”) n-a părăsit pupitrul (deduc din înregistrările folosite în emisiune) pînă în 1973, la 91 de ani. Tinerețea lui a coincis perfect cu gustul epocii: elan, fantezie, nonconformism (e, de pildă, primul care a renunțat la baghetă și la partitură). A abordat cu egală îndreptățire pe marii clasici ai muzicii și pe moderni. Bach, pe care l-a orchestrat, a constituit pasiunea vieții sale. Azi e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spații sigure și familiare. *Aseară, citind secțiunea însemnărilor făcute de Octav șuluțiu în 1935, în Jurnalul său (recent apărut), și crezînd că autorul e născut în 1900, m-am simțit reconfortat de intensitatea de viață pe care o descopeream. Reaprinderea elanului, recuperările sînt încă, deci, îmi ziceam, posibile. Azi, continuînd lectura, am descoperit, nu fără o anume dezamăgire, că O.ș. avea la data amintită numai 26 de ani. La acea vîrstă și rezervele mele afective erau intacte, curgea în mine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de diversitate, controversăm, ne plasăm divergent față de o chestiune sau alta. E genul în care mă ambalez și arunc uneori (o spun fără pic de exagerare) o profuzie de informații pentru adunarea cărora cheltui și bani, și timp. Cuprins de elan, fac cadouri din cunoștințele mele. Ulterior, cînd îmi dau seama la ce risipă m am expus, mă consolez (aidoma ardeleanului din bancul cu tichetul de tren) că - „du-te, tu, du-te” - păstrez cheia surselor. Desigur, o naivitate de ins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cea din alte țări? Mă mai gîndesc acum și la prețul mic pe care îl dau împrejurările vieții oamenilor mari! Ce să zic de insignifianța noastră, a celor „de rînd”: mă sperie de-a dreptul, și aproape îmi anulează orice elan... politic! „Sporește în sufletul meu puterea” (Ps. 137). Am nevoie, căci mă cumpănesc rău. Am ajuns eu însumi să mă îndoiesc de mine și mi-i teamă că nu voi reuși să folosesc „cărămidăria” adunată. *Dialog într-o stație de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cobora cîntînd, alteori trăncănind și rîzînd. În primul caz, atenția mea se concentra asupra trompetistului și taragotistului. Deoarece în anumite momente erau îndreptate către cer, trompeta și taragotul mi se păreau instrumente solare. La sunetul lor vibram, mă umpleam de elanuri. În schimb, aproape că nu băgam în seamă vioara, iar toba și bombardonul îmi evocau ceva leneș și comic. Alți copii se țineau de bandă, o însoțeau pînă la Cabinet sau pînă la casa celui ce-o comandase. Curiozitatea mea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
moarte, ci pe a „Bunicului”, care se va întoarce de acolo mai clarificat și mai ușurat sufletește. *„Simt încă în mine multă vlagă. Dar nu mai sînt dispus s-o cheltui cu indiferența, cu iresponsabilitatea de altădată, cînd răspundeam cu elan oricărei solicitări”. Vasile Munteanu, care, cu sublinieri din voce, mi-a declarat vorbele de mai sus, are 42 de ani, cu unu doar mai puțin decît mine. Cînd mi-a telefonat că dorește să ne vedem, îi era teamă că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cînd aude de seraliști), că a fost logodit cu o rusoaică, văduvă de aviator, cercetătoare în domeniul limbilor slave, sau că de la Moscova a ajuns la Cățălești! Biografia sa e o lungă serie de zigzaguri, de suișuri și coborîșuri, de elanuri și reculuri, de dorințe și dezgusturi, de disidențe și oportunisme etc. De lucruri pentru care - obiectiv fiind - nu poți decît să-l respecți (inteligența, cultura multilaterală) și lucruri detestabile (duplicitate, versatilitate). Am avut și am, așadar, numeroase motive să fiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
are nici o șansă să se remarce intelectual: „Am ales între spînzurătoare și viața banală.” Familia, pe care o slujește docil, nu-l ajută să depășească starea de marasm. Se simte singur, din ce în ce mai singur, în „marea umană”. Citește, scrie, dar fără elan. * Următoarea parafrază ar putea fi o regulă pentru ținerea oricărui jurnal: „Nu amîna pe mîine ceea ce poți nota azi”. *Un nou exces. Nu mă surprinde, totuși mă dezgustă. Iată cum arată numărul din august 1984. „Cap” roșu. Pagina 1 înrămată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aprobate de „consilii”, „comitetele executive” etc. Adică de „forurile noastre democratice”? Dincolo de decepțiile individuale pe care le pot naște, asemenea „hotărîri” mă dor, întrucît afectează însăși imaginea revistei: vor fi destui care să creadă că din conformism ne-am sustras elanului aproape general al intelectualității românești de a-l omagia pe unul dintre cei mai merituoși exponenți ai ei. *„Caligraful” V.M. (specialistul nr. 1 al redacției în rapoarte și procese-verbale) și a făcut o manieră din a pune banalitățile pe bigudiuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
an cămașa mea de recenzent și grija unor lucrări bazate pe bibliografie. * Am citit toastul lui Gorbaciov și pe cel al lui Ceaușescu: în primul sînt idei noi și accente ferme, în celălalt clișee, promisiuni vagi. Într-unul se vede elanul celui aflat în ascensiune, într-altul abilitatea bătrînului care simte că pierde terenul de sub picioare și vrea o amînare. * Scriind despre vizita lui Mihail S. Gorbaciov în România, „Le Monde” susține că libertatea ni-i mai raționalizată decît hrana. Din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
face cea mai puternică impresie e integritatea și integralitatea cu care se oferă unul altuia. Fără acestea, drama n-ar mai avea pregnanța pe care o are. Filmul place atît tinerilor, cît și vîrstnicilor: primii descoperă în eroii lui Segal elanul necesar afirmării propriei lor iubiri, ceilalți suferă, devin nostalgici din cauza modului diferit (stîngaci, incomplet) în care au intrat în viață. Timpul consumat cu altceva decît iubirea li se pare, acum, iremediabil pierdut; o eroare. * La capătul unei ședințe în care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o ai din belșug. Primește toată admirația noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la București - mai greu de răzbătut. De altfel, peste doi ani avea să se stingă (oct. 1973). 576 Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și soțul meu, multă, multă sănătate și elan mai departe În ceea ce faceți. Uitam să vă mulțumesc pentru felicitări și să vă comunic cele mai frumoase și călduroase salutări de la fam. Ciuntu. Cu deosebită stimă și admirație, Marie Kalmicov 16 Brașov, 28 sept. 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu carul. Abia apoi volumul ar putea pleca la tipar. Iată „pandantul” meu la micul șuvoi de proiecte pe care mi-a făcut atâta plăcere să-l citesc În scrisoarea dumneavoastră, urându-vă din inimă să le Înfăptuiți. Este În elanul dvs. un nerv atât de tineresc, este entuziasm, este suflet. O adevărată bogăție. Mi-ar plăcea să citesc Case și locuri memoriale... , dintotdeauna mi-a plăcut acest gen de lucrări. Cât despre „excesul de entuziasm”, se vede cu ochiul liber
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]