5,034 matches
-
vulgare acele fericiri care nu-ți trezesc dorința de-a muri. Când însă universul devine o spumă de irealitate și extaz, și cerul se topește în căldura inimii, de curge azurul pe spațiul ei înnebunit de imensitate - atunci vocile sfârșirii emană din gâlgâirile plinătății. Și fericirea devine tot atât de vastă cât nefericirea. Infinitul trebuie să fie culoarea fiecărei clipe și, fiindcă prin viață nu-l pot onora decât prin crize, ridică-mă, Moarte, la prestigiul lui neîntrerupt și îmbracă-mă în insomnia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Surprins în plină zi de groaza delicioasă a amețelii, cui să i-o atribui: stomacului ori cerului? Sau anemiei, așezată între ele, la mijlocul de drum al deficiențelor? Ești trist când nu mai ai distanță de sângele tău; din lipsurile lui emană parfumul metafizic al Nimicului. Greutatea unui adevăr se măsoară exclusiv după suferința pe care o ascunde. Cât ai pătimit pentru o idee este singurul criteriu al vitalității ei. "Valorile" trăiesc prin chinul din care s-au născut; acesta odată epuizat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
horă de închipuiri lipsită de ritm. Ceea ce face ca un lucru să fie e starea noastră de febră, iar adevărurile se proiectează pe o lume de absențe prin vioiciunea căldurilor noastre. Suflul de substanță care transformă neființa lumii în realitate emană din intensitățile noastre. De-am fi mai reci sau mai domoli, nimic n-ar fi. Focurile lăuntrice susțin soliditatea aparentă a firii, însuflețesc peisajul de neant al viețuirii. Jăraticul interior e arhitectul vieții, lumea-i o prelungire exterioară a flăcării
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
De ce a trebuit să-mi deschid ochii asupra lumii ca s-o descopăr un Ghetsimani al Urîtului? Pământul e prea sterp ca să găsesc în el otrăvurile nemiloase și moleșitoare care să mă sloboadă din îndeletnicirea ființării... Doar destrămări cerești să emane arome de îmbătare în nimic, din înălțimi să cadă fulgi adormitori pe răni ce nu se mai închid... Sau ploi de dincolo de lume, ploi veninoase să se strecoare printr-un azur dement pe întinderea bolnavă a cugetului... Doamne! eu nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
zare a lumii nu vor mai opri tăvălirea deznădejdii pe pustiul lui Dumnezeu și nici un rai nu va mai înflori pe năpăstuirea lor comună. Creatorul își va da ultima suflare în creatură, în creatura fără de suflare. Ce gust de cenușă emană de dincolo de lumi! În patru ochi cu Diavolul. - De ce se arată el mai rar decât Dumnezeu? Sau îl trăiești pe acesta prea diabolic, de amestecul straniu face superfluă revelația esenței pure a Satanei? Calea dorurilor zilnice urcă de la pământ la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a conceput și a trăit el, nimic nu se întoarce mai mult împotriva lui ca singurătatea. Oare de ce amintirile nu mai au legătură cu memoria? Și patimile, de ce și-or fi pierdut rădăcinile din sînge? Balcanism ceresc... Razele răsfirate ce emană din Dumnezeu nu ți se-arată decât în amurgul minții. Apropierea de extaz e singurul criteriu pentru o ierarhie a valorilor. Experiența om a reușit doar pentru clipele în care acesta se crede Dumnezeu. Timpul se destramă în ondulații vagi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un om pentru care Diavolul există?" - Cum n-am simți o atracție de soartă față de cei porniți spre o asemenea mărturisire? O icoană completă a lumii ar putea-o da gândurile crescute în insomniile unui asasin, îndulcite de-un parfum emanat din rătăciri de îngeri. Orice-ai face, după ce ți-ai pierdut sprijinul în tine, nu mai poți găsi altul decât în Dumnezeu. Și dacă fără El se mai poate încă respira, fără ideea lui te-ai pierde în părăsirile minții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ridicol de singuri. După fiece călătorie, progresul în nimic te leagă incurabil de lume. Descoperind noi frumuseți, pierzi prin atracția lor rădăcinile ce ți-au crescut când nu le-ai bănuit. O dată în interiorul vrăjii lor, în mireasma de nelume ce emană din ele, te înalți spre un gol pur, mărit de ruina iluziilor. Din ce cred în mai puține lucruri, din ce am murit mai mult în umbra frumuseții, din aceea, neavând nimic ce să mă prindă încă în viață, nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nimicului. Dragostea de viață, plină de freamăt și durere, nu ispitește decât pe cei înecați în silă. Sânt dimineți ce înfloresc subit în deșertul oboselilor și care ne țintuiesc înmărmuriți în brațele ființei. În sila de toate, în sila vastă, emanând din tânjala sângelui și a ideilor, năpădesc revelații fugitive de fericire ce se întind echivoc pe suspinele noastre, ca zdrențe de azur. Și atunci cauți o cumpănă între sila de a fi și de a nu fi. O ceată de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
diavol. Sfințenia e cel mai înalt grad de activitate la care putem ajunge fără mijloacele vitalității. Nihilismul: forma de limită a bunăvoinței. Plictiseala e rând pe rând vulgară și sublimă, după cum ne pare că universul miroase a ceapă sau că emană din inutilitatea unei raze. Nu mă simt "acasă" decât pe țărmurile mării. Căci nu-mi pot construi o patrie decât din spuma valurilor. În fluxul și refluxul gândurilor, știu eu prea bine că nu mai am pe nimeni: fără țară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vieți sunt interzise de la cele mai elementare drepturi, sunt strivite sub comenzile mute ale circularei ultrasecrete nr. 03/2.6.ĂĂ/CC.113, poziția 40, cu dezinvoltura traficanților de marfă ieftină - viața de om. Acest halou vitriolant care ne Învăluie, emană de la răsfățatul tripourilor pesediste, Constantin Simirad, un duh malefic În calea oricărui impuls de reformă. Un ucigaș cu metoda. O familie de foști deținuți politici și disidenți anticomuniști cu renume am fost aruncați În stradă ca niște răufăcători, Împotriva legii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ca luminile sefiroților să fie strânse În niște recipiente capabile să reziste strălucirii lor. Vasele destinate să-i primească pe Keter, Hokma și Bina au rezistat fulgerului lor, În timp ce sefiroții inferiori, de la Hesed până la Jesod, lumină și suspin, s-au emanat dintr-o singură dată și cu prea multă vigoare, iar vasele s-au spart. Fragmentele luminii s-au răspândit prin univers și din ele s-a născut materia grosolană”. Spargerea vaselor e o catastrofă serioasă, zicea Diotallevi preocupat, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În care, după Isaac Orbul, Își face de cap răul, cochiliile capătă o existență reală. „Ele sunt printre noi”, zicea Belbo. „Uită-te În jur”, zicea Diotallevi. „Dar se iese din ele?” „Se intră Înapoi, mai degrabă”, zicea Diotallevi. „Totul emană de la Dumnezeu, prin contracția tsimtsum-ului. Problema noastră e să realizăm tiqqun, reîntoarcerea, reintegrarea lui Adam Qadmon. Atunci vom reconstrui totul În echilibrata structură a partsufim-urilor, fețele sau formele care vor lua locul sefiroților. Ascensiunea sufletului e ca un cordon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
punct cu punct tot spectrul, În așa fel Încât Începea Întotdeauna de la un nucleu foarte luminos și Înflăcărat și sfârșea În negrul absolut - sau invers, după conceptul mistic sau cosmologic pe care voia să-l exprime. Erau acolo munți care emanau raze de lumină, descompuși Într-o pulbere de sfere În culori subțiate, se Întrevedeau ceruri concentrice cu schițe de Îngeri cu aripile transparente, ceva asemănător Paradisului lui Doré. Titlurile erau Beatrix, Mystica Rosa, Dante Gabriele 33, Adepții lui Amor, Atanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rampe de scări scîrțîitoare. Nu era decît un pat, un garderob Învechit, un scaun cu arsuri de țigară și, Într-un colț Îndepărtat, o chiuvetă lipită de perete. Un calorifer care fusese vopsit de nu știu cîte ori abia dacă emana puțină căldură. Pe noptieră era un ceas deșteptător fixat de podea cu o sîrmă. Ceasul arăta ora șase și zece. Se gîndi că mai avea treizeci sau patruzeci de minute. Își scoase haina și-și deschise săculețul. Înăuntru erau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la o parte și fixară frînghiile de o secțiune turtită de zid, și Începură să tragă. Peretele fu ridicat, și rămase suspendat Într-un mod ciudat o secundă, apoi frînghiile Îl traseră Înapoi și acesta se prăbuși și se sfărîmă, emanînd un alt nor de praf. În peticul proaspăt eliberat apăru mai mult moloz și o Îngrămădeală de țevi răsucite; dar un om se repezi spre țevi, luă o cărămidă, și bătu de cîteva ori În plumb. Își ridică mîna. Altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
genul de om pe care l-aș fi ales eu Însămi pentru Trish. E scund, ușor grăsuț, dar Într-un mod drăgălaș și atractiv, și e incredibil de vesel. Pare a nu-și pierde o clipă surîsul de pe buze și emană voie bună prin toți porii. Nu-mi pot imagina om care să nu-l placă. După cum nu mi-l pot imagina nici la serviciu și, cu toate astea, e șeful departamentului de programe politice al unei televiziuni extrem de importante. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai În vîrstă, dar presupun că dacă lucrurile ar sta altfel, dacă n-ar fi tatăl lui Dan și dacă n-aș ști că e atît de predispus să fie ținut sub papuc, mi s-ar părea și mie că emană un farmec à la Michael Douglas. Și, deși n-am de gînd să-i confirm lui Trish observațiile de mai sus, ea are dreptate cînd spune că vezi oamenii În altă lumină atunci cînd sînt aproape goi pușcă. Nici prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să vă luați adio de la Europa, ticăloși din Leith. Scrie acolo negru pe alb, Stronach (74). La masa de alături, niște tipi din Liverpool scot ziarul Mirror. Niciodată nu m-am dat În vânt după cei din Liverpool. Puțoii ăștia emană criminalitate. Influența irlandeză, fără Îndoială. Aceleași reguli. Nu știu cum poți să citești rahatul ăla, Îmi spune unul dintre ei. — Foarte ușor, Îi zâmbesc eu. — Nimeni ca lumea din Merseyside nu citește ziarul Sun, jigodia aia băgăreață din Liverpool continuă În stilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu niște prafuri de tras pe nas și niște material pentru o labă. E ultima variantă căci Bladesey trece lejer prin vamă. Mă simt mai ușurat că nu mi-au deschis mie geanta. Pantalonii, cămășile, șosetele și chiloții ar fi emanat de-acolo dinăuntru un damf senzațional de-ți dădeau lacrimile. Pe când Îmi recuperez bunurile, chiar dacă sunt evident fericit să am niște prafuri de calitate, În timp ce Confratele Bladesey se mai pișă o dată În aeroportul din Edinburgh, sunt și puțin dezamăgit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
stilu ăsta, da ario psihologie de homosexual. E de-nțeles să-l dai În gât. Se aplică aceleași reguli. Cine are chef de Crawford’s? Întreabă Gus. — Îmi pare rău Gus, treso tai, anunț eu, aruncându-mi haina pe mine. Emană un miros stătut și rânced, dar cel puțin m-am deranjat să-mi pun pantalonii noi de la C&A. Materialul pare că-mi irită eczema de pe interiorul pulpelor. Am o mică pistă cu un tovarăș de-al lui Ocky. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
poate. Medicul nostru, În general plin de viață, ne umple cu putoarea deprimantă a eșecului lui, putoarea unui om pe care l-au ajuns din urmă propriile-i limite. E o duhoare cu care ne-am obișnuit În ultima vreme. Emană din fiece por bolnav al trupului meu, la fel de veritabilă ca și sudoarea stătută de whisky ce o Însoțește. După ce noi, eu, noi plecăm din cabinet și mergem prin sat, mototolim rețeta Într-un ghemotoc și o azvârlim În Water of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
locul crimei, spuse Amelia proprietarului, și voiam să verific în primul rând dacă le aveți la vânzare. Luă lista din mâinile ei și începu să citească, în timp ce Sachs se uita atentă prin rafturile magazinului „Smoke&Mirrors”. Încăperea vopsită în negru emana un puternic miros de mucegai, chimicale și plastic, acesta din urmă din cauza sutelor de costume ce atârnau peste tot pe umerașe. Rafturile din sticlă, mare parte din ele sparte și lipite la loc, erau pline cu pachete de cărți, baghete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
hotelului Lanham Arms. Aceasta, un bloc de apartamente situat pe Strada 55, nu avea margini, dar avea o ieșire de incendiu, la doi metri de locul în care se afla el acum, încercând să privească dincolo de aerul plin de impurități emanat de un aparat de aer condiționat. Malerick alergă câțiva metri și sări peste gaura fără fund dintre cele două clădiri, aterizând cu ușurință lângă ieșirea de incendiu și săltându-se peste balustrada protectoare. Urcă apoi cu repeziciune două scări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se afla în fine lângă soția lui. Îi trebuise multă vreme pentru asta. O viață. M-am gândit, de asemenea, la statura și la tăcerea sa, la misterul său, la acel amestec de gravitate și de distanță pe care-l emana întreaga lui persoană, și m-am întrebat dacă eram în fața mormântului unui asasin sau al unui nevinovat. XXIII Câțiva ani mai târziu, după înmormântarea lui Barbe, mi-am spus că era timpul să intru în Castel. Cheia pe care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]