6,312 matches
-
sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare a facultăților de cunoaștere, la sarcinile esteticii transcendentale și ale logicii transcendentale, așa cum ele sunt prezentate de Kant în structura unei "critici a rațiunii pure", ne apare un fapt semnificativ: diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă. De explicarea celei dintâi și de formularea argumentelor privind respingerea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cea aparentă -, încât punerea lor în discuție înseamnă o continuare a celei vechi. Fenomenul și aparența sunt obiectele celor două specii de cunoaștere. Totuși, legătura aceasta este mediată de o diferență "formală", asupra căreia Kant zăbovește mai degrabă în Estetica transcendentală, acolo unde ea are, de fapt, o semnificație cu totul aparte: diferența dintre forma a priori și obiect. Cea dintâi aparține unui subiect al cunoașterii, cealaltă este legată de ceea ce Kant numește noumen; desigur, diferențele în cauză au semnificație
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibile, nimic; totuși, cum vedem, este vorba despre "ceva". Dar despre ceva ca o absență activă: anume despre "absența" timpului ca activ-constitutivă pentru intuiția sensibilă, în acest caz. Cea mai potrivită exprimare a acestui fapt, oarecum paradoxal, o găsim în "Estetica transcendentală", acolo unde Kant vorbește despre caracterul în mod necesar obiectiv al timpului ca o condiție a intuiției sensibile. Timpul nu este deci decât o condiție subiectivă a intuiției noastre (omenești), intuiție care este totdeauna sensibilă, adică întrucât suntem afectați
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III. De exemplu: "Cauza acestei situații (păstrarea sau înmulțirea la infinit a averii existente n. C.) este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unor probleme de ordin estetic, înseamnă că problemele existențiale au pierdut din gravitatea dimensiunii lor tragice. Până și Bucureștiul, după ce s-a dotat cu un terminal internațional redus ca dimensiune, dar cochet ca înfățișare, a început să se preocupe de estetica arhitecturală neglijată, timp de decenii, cu o indiferență criminală. Tot mai multe clădiri, mândria capitalei odinioară, reapar acum, etalându-și farmecele. Bucureștiul pare mai luminos la înfățișare, deși mai rămâne mult, foarte mult de făcut. Nu încape îndoială că estetica
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
estetica arhitecturală neglijată, timp de decenii, cu o indiferență criminală. Tot mai multe clădiri, mândria capitalei odinioară, reapar acum, etalându-și farmecele. Bucureștiul pare mai luminos la înfățișare, deși mai rămâne mult, foarte mult de făcut. Nu încape îndoială că estetica mediului înconjurător influențează pozitiv elementele care țin de calitatea vieții, dar nu soluționează cât de cât problemele vitale ale existenței. Nu am căutat să obțin și nu dispun de indicii economici ai României așadar nu pot, să emit aprecieri obiective
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dialog între Daniel Cohn-Bendit și Bernhard Bueb. Cel dintâi - expert al revoltei, celălalt - expert al disciplinei. La un moment dat, cei doi interlocutori ating tema bunelor maniere. „Ce va să zică bune maniere?“ se repede, provocator, Cohn Bendit. „Există - răspunde Bueb - o estetică moștenită a comportamentului, pe care o prețuim și care a fost mereu confirmată.“ „Ce a fost confirmat?“ atacă, în continuare, Cohn-Bendit. „Politețea, de pildă!“ - sună răspunsul. Urmează unul din acele trucuri dialectice care fac originalitatea și hazul fostului șaizecioptist, ajuns
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vor pune în slujba stării pozitive o bogăție afectivă pe care, prin ea însăși, aceasta n-ar fi putut să o producă. Comte merge chiar mai departe, proclamînd că, odată ce știința va fi debarasată de orice antropomorfism, resursele poetică și estetică ale gîndirii umane la începuturile ei, lipsite de pericol pentru știință din acel moment, vor putea fi reintegrate în credințele și practicile colective. Ajunsă la starea pozitivă, umanitatea nu va fi întors așadar spatele fetișismului din primele epoci (astăzi am
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
noua pierdere de negentropie Îi face pe zei să fugă unde văd cu ochii, lăsând locul unuia venit din lume, dar care se mulțumește cu mai puțin. Adică cu ceea ce Îi oferă Bizanțul: zidul din cărămidă, nici măcar piatră, a cărei estetică, finisare, e doar ordonarea asizelor... Apusul continuă Însă să ofere zeului zidul din piatră fasonată al catedralelor. Și astfel istoria Bizanțului e aceea a pierderilor, Încununată cu a Constantinopolului Însuși. Obosit de atâtea războaie, turcul inventează tencuiala, menită a Înlocui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Național de Studii de la Ipotești, publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spațiul eminescian sau semnele (elementele realului) care preced și, poate, influențează creația poetului. Subiect dificil, relație mereu controversată pentru că, se știe de la Proust și Valéry încoace, estetica acceptă greu identitatea dintre eul biografic și eul profund (adevăratul creator al operei). Sub presiunea acestei disocieri, critica literară nu justifică opera prin cauzalități din afara ei, ceea ce nu înseamnă că opera iese din neant și nu trăiește într-un univers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
41 Romulus Vulcănescu, op. cit., p. 17. 42 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, loc. cit., p. 6. 43 Ibidem, p. 9. 44 Ibidem. 45 Ibidem, p. 5. 46 Ibidem, p. 6. 47 Liviu Rusu, Eseu despre creația artistică. Contribuție la o estetică dinamică, Studiu introductiv de Marian Papahagi, Traducere din limba franceză de Cristina Roșu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, p. 168. 48 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 304-305. 49 Idem, Opere I, ed. cit., p. 201. 50 Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Editura Univers, 1997. * Bachelard, Gaston, Pământul și reveriile voinței, Traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1998. * Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, În românește de Lucia Ruxandra Munteanu, Prefață Romul Munteanu, București, Editura Univers, 1989. * Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Traducere de Nicolae Iliescu, Prefață de Marina Vasile, București, Editura Univers, 1982. * Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, București, Editura Cartea Românească, 2000. * Bălan, Gheorghe, Nebănuitul Eminescu, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Bhose, Amita, Maree indiană. Interferențe culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și adevăr în biografia lui Mihai Eminescu. Originile, București, Editura Cartea Românească, 1989. * Rusu, Liviu, De la Eminescu la Lucian Blaga și alte studii literare și estetice, București, Editura Cartea Românească, 1981. * Rusu, Liviu, Eseu despre creația artistică. Contribuție la o estetică dinamică, Studiu introductiv de Marian Papahagi, Traducere din limba franceză de Cristina Rusu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. * Rusu, Vasile, Eminescu. Motivele vegetale și faunistice, Iași, Editura Junimea, 2000. * Scorpan, Grigore, Mihai Eminescu. Studii și articole, Ediție, bibliografie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe cumsecădenie și bună cuviință, în care toate s-ar orândui potrivit unui unic temei: valoarea. De unde i s-au tras și cuvenitele deziluzii... Mai întâi, i-am fost student. Corneliu Sturzu era asistentul profesorului Husar și ținea seminarul de estetică. Atunci, în anii '50, studențimea arăta ca vai de ea: mai toți purtam amărâtele haine din liceu. După trei-patru ani, paltoanele erau date la întors (trădau cheutorile cusute...); la pantofi purtam blacheuri, așa că băteam mereu un soi de step involuntar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Fie auzit! Simpla trecere în revistă a titlurilor așezate de I. Toboșaru pe coperta cărților sale înfățișează o arie a preocupărilor ce-l individualizează net în agitația superficială ce înconjoară din totdeauna lumea cu sclipici a scenei: "Principii generale de estetică" (1978), Introducere în estetica teatrului contemporan" (1981), "Consemnări. Arta teatrului contemporan" (1982), "Contururi teatrologice" (1983). Dar, pentru a-i creiona profilul cât mai aproape de adevăr, se cuvine să așezăm, în același raft de bibliotecă, cele nu mai puțin de 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în revistă a titlurilor așezate de I. Toboșaru pe coperta cărților sale înfățișează o arie a preocupărilor ce-l individualizează net în agitația superficială ce înconjoară din totdeauna lumea cu sclipici a scenei: "Principii generale de estetică" (1978), Introducere în estetica teatrului contemporan" (1981), "Consemnări. Arta teatrului contemporan" (1982), "Contururi teatrologice" (1983). Dar, pentru a-i creiona profilul cât mai aproape de adevăr, se cuvine să așezăm, în același raft de bibliotecă, cele nu mai puțin de 26 (!) volume de poezie, începând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lungă listă alcătuită de cercetători din Tel-Aviv care au identificat zeci de priorități evreești în cele mai diferite ramuri ale creativității umane. Pe bună dreptate, spaniolii afirmă prioritatea Cervantes în constituirea romanului modern, francezii îl declară pe Baudelaire întemeietor al esteticii urâtului ș.a.m.d. Au sau n-au dreptate românii să propună și ei câteva repere într-o astfel de ordine a ideilor, cum ar fi numele lui Tristan Tzara, ctitor al dadaismului, al lui Urmuz, prefigurator al literaturii absurdului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acest punct de pornire se ajunge la incursiuni în cercetarea modului în care corpul uman este văzut în arta clasică grecească, arta romană, Evul Mediu, Renaștere, Baroc. Urmează considerații privind condiția istorică și bio-socio-afectivă a existenței femeii, apoi raportări la estetică, la frumosul artistic și frumosul natural. În fine, se trece la examinarea (susținută cu reproduceri color) a modului în care corpul feminin transpare în creația unor mari artiști Tizian, Ingres, Rodin, Renoir, Modigliani etc. etc. În prim-plan al interesului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
măsuri corespunzătoare în vederea asigurării, din punct de vedere metodologic, a unei practici unitare în domeniul medicinei legale pe întregul teritoriu al țării; ... h) avizează funcționarea, în condițiile legii, a agenților economici care desfășoară activități de îmbălsămare și alte servicii de estetică mortuară. ... Articolul 16 Directorul general al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București și directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare desemnează medicii legiști din subordine, care urmează să efectueze constatările medico-legale, expertizele și noile expertize medico-legale
ORDONANŢĂ nr. 1 din 20 ianuarie 2000 (*actualizată*) (**republicată**) privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126688_a_128017]
-
grijă comitetelor executive ale consiliilor populare, organizațiilor de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și a persoanelor fizice, se vor plantă garduri vii pe unele porțiuni de șosele și străzi principale, în scopul reducerii zgomotelor, reținerii prafului și realizării unei estetici corespunzătoare. X. Participarea populației la ocrotirea și îngrijirea pădurilor Pentru educarea oamenilor muncii în spiritul grijii, dragostei și respectului față de pădure - una dintre cele mai importante avuții naționale -, popularizarea importanței sociale și economice a pădurii, formarea unei opinii de masă
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
Geodesia teoretică, astronomia; 6) Desemnulu linearu și topografia; 7) Fisica; 8) Chimia generale; 9) Mineralogia și geologia; 10) Zoologia; 11) Fisiologia; 12) Botanica. 259. Facultatea de filosofia și litere va coprinde: 1) Psichologia, logica și metafisica; 2) Filosofia morale și estetică; 3) Istoria filosofiei; 4) Istoria universale critică; 5) Filosofia istoriei; 6) Literatura latină și elenă; 7) Istoria literaturei antice și moderne; 8) Pedagogia și didactica. 260. Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciali, date în formă regulamenteloru de administrațiune
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
eventuale traduceri, precum și orchestrații, transcripții, reducții, prelucrații, stime, manuale școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul 2 Editură Muzicală
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]