24,599 matches
-
a determinării (cu articol) are într-adevăr aspecte speciale în cazul numelor proprii, dar acestea presupun și probleme de ordin semantic, fiindcă, desemnînd realități, sînt totuși lipsite de un sens lexical comparabil cu cel al numelor comune, ele fiind simple etichete denominative, a căror funcție de identificare depinde numai de asocierea stabilită între nume și referent. Dacă logicienii nu au reușit să stabilească statutul numelor proprii, o descriere mai coerentă a lor a fost realizată de lingviști, prin observarea funcționării numelor proprii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referentul și destinația lui nu sînt plasate în extralingvistic, ci în centrul reprezentării lumii în limbă, astfel că problematica praxemului îndreptățește în teorie realismul funciar al analizelor lexicografice și instaurează analiza în cadrul unei lingvistici antropologice. Praxemul nu este ca o etichetă lingvistică atașată obiectelor lumii și sensurile pe care le poartă nu mai sînt concepute ca un conținut sau ca un semnificat stabil, imanent semnului și sistemului lingvistic. Ca atare, praxemul este instrumentul unei produceri variabile a sensului la care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unități cu caracter lexical, care pot fi descrise la nivelul formei, conținutului și a modului de funcționare în discurs. Semnificatul unui termen coincide cu desemnarea, iar sensul este motivat, relația dintre denumire și noțiune fiind biunivocă. Termenul este o denumire (etichetă) convențională la care se ajunge printr-un proces de lexicalizare naturală sau artificială, mai mult ori mai puțin specifică. Termenii sau unitățile terminologice trebuie să îndeplinească cîteva condiții: 1) să fie unități lingvistice integrabile în enunțuri, 2) spre deosebire de alte semne
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lumea a treia, fără să lase nici un pic impresia de căutare arhaică. Și nici nu e. Ce-l face deosebit pe Gabriel în lumea muzicii contemporane (dar nu-l singularizează; ca el sunt destui artiști, cărora li se poate aplica eticheta „responsabili față de lumea în care trăim“) este onestitatea. El nu s-a sfiit să ia atitudine când acest lucru era apanajul câtorva oameni cinstiți, și nu o modă aducătoare de imagine (1980 - Biko). A invitat în piesele sale muzicieni negri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
asociată cu o manifestare, dacă nu cumva prea simandicoasă - culturală! -, măcar artificială, care n-are nici o legătură cu viața obișnuită. Întrevăd aici aceeași prejudecată care apare de fiecare dată când un artist se confruntă cu publicul larg: tot ce poartă eticheta de „cultură“ n-are cum să fie prea grozav! Și nu știu cine e mai vinovat de asta: cei care au ținut să-și prezinte arta ca pe un lucru imund sau publicul care refuză din start orice chestie care i-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
colecția dirijată de Guy Dumazert, la casa franceză JMB Music Memoria (30322). În 1992, au apărut și pe un CD Biddulph (LAB 066), prefațat de prof. Ion Sârbu, transferuri ale excepționalului inginer de sunet Ward Marston. EMI/Toshiba Japonia, sub eticheta Shellman (SH-1001), le-a republicat câțiva ani mai târziu, într-o ediție cu particularitatea că înregistrările originale au fost cântate pe un rar aparat de epocă, HMV Royal Special Gramophone. Sunetul viorii lui Enescu este excepțional de clar pe acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de 40-50%. Datele analizate confirmă rezultatele studiilor anterioare prezentate pe scurt în capitolul introductiv al volumului. Privit din perspectivă longitudinală, fenomenul afilierii religioase înregistrează o creștere între 1993 și 2000, procentul celor non-afiliați scăzând cu 4%. Fenomene similare incluse sub eticheta revitalizării religioase (Pollack, 2003) se petrec în aproape toate statele foste comuniste, cu excepția Cehiei în care secularizarea avansează în ultima decadă a secolului XX, în ciuda ridicării restricțiilor impuse religiei (vezi Figura 2.2). Valorile cele mai ridicate ale "re-afilierii" religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de creștere (tabelul 19.2). Cele mai multe dintre oncogene au fost identificate ca oncogene retrovirale și numai unele au fost izolate pentru prima dată sau extensiv caracterizate ca oncogene în tumori umane. Pentru identificarea genelor umane se poate utiliza, printre altele, eticheta moleculară reprezentată de repetiția Alu, caracteristică genomului uman. Această repetiție este întâlnită cu o frecvență foarte mare: una la aproximativ fiecare 1000 de baze. Aproape fiecare genă umană poate avea o etichetă Alu. Markerul Alu este lincat cu oncogena activă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificarea genelor umane se poate utiliza, printre altele, eticheta moleculară reprezentată de repetiția Alu, caracteristică genomului uman. Această repetiție este întâlnită cu o frecvență foarte mare: una la aproximativ fiecare 1000 de baze. Aproape fiecare genă umană poate avea o etichetă Alu. Markerul Alu este lincat cu oncogena activă în neoplazia de vezică urinară, la om. În linia celulară umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
forma de HSR sau DM. În unele neuroblastoame are loc amplificarea genei N-myc, înrudită cu protooncogena c-myc. De altfel, izolarea lui N-myc s-a realizat prin utilizarea unei probe c-myc de origine umană. Pentru izolarea genelor umane se utilizează ca etichete moleculare, repetițiile de tip Alu, având o frecvență foarte mare, una la fiecare 1000 de baze, ceea ce face ca aproape fiecare genă umană să poată avea o etichetă Alu. Protooncogena N-myc suferă o amplificare de peste 1000 de ori și condiționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probe c-myc de origine umană. Pentru izolarea genelor umane se utilizează ca etichete moleculare, repetițiile de tip Alu, având o frecvență foarte mare, una la fiecare 1000 de baze, ceea ce face ca aproape fiecare genă umană să poată avea o etichetă Alu. Protooncogena N-myc suferă o amplificare de peste 1000 de ori și condiționează transformarea malignă a celulei, deși ca structură rămâne nemodificată. Protooncogena L-myc suferă o amplificare de 10-20 de ori, devenind astfel oncogenă celulară care condiționează instalarea stării de transformare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rezumarea intrigilor un talent atît de apreciat într-o comunitate orală închegată, unde ar fi rezervat timp și spațiu pentru așa ceva? A reproduce cu exactitate ar fi privit ca ceva de neînțeles acolo sau, mai rău, ar fi taxat cu eticheta „povestitor lamentabil”. Astfel, simțim nevoia de a dezvolta ideea de „competență intuitivă’’ în ceea ce privește narațiunile. Este clar că oamenii, cu diversele lor înclinații culturale non-universale, pot și chiar devin experți în a crea și a înțelege rezumate narative. Adică, ei își
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe vine în spatele camerei ticsite cu clienți, știa că-i mirosise a brînză; mai mult: de acolo de unde se afla putea vedea rafturile orînduite și încărcate pînă la refuz cu diferite cutii de conservă, metalice, plate și fusiforme, a căror etichete erau descifrate de stomacul său, și nu datorită literelor care oricum nu însemnau mare lucru pentru el, ci datorită desenelor roșiatice care păreau să ilustreze niște drăcușori, și a formei argintii și curbate a peștilor dinăuntrul lor - asta din cauza
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acestea, în cazul sistemelor traumatizate de experiența "socialismului real", nu trebuie să desconsiderăm asemenea "stindarde": acestea se potrivesc mai bine decât altele. A te afișa drept comunist dovedește o absență a oportunismului, nelipsită de un anumit curaj politic. În schimb, eticheta de "social democrat" cunoaște o favoare considerabilă, întrucât a făcut obiectul unui "asediu" serios din partea vechilor partide comuniste ale Europei Centrale și Orientale, adică moștenitorii acelora care pronunțau disoluția și interdicția social democrației istorice din aceste țări. "Social democrat" și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o favoare considerabilă, întrucât a făcut obiectul unui "asediu" serios din partea vechilor partide comuniste ale Europei Centrale și Orientale, adică moștenitorii acelora care pronunțau disoluția și interdicția social democrației istorice din aceste țări. "Social democrat" și "creștin democrat" sunt azi "etichete" foarte căutate de către partide, iar internaționala socialistă și PPE dețin monopolul atribuirii acestora. Un monopol folosit odinioară cu foarte multă parcimonie, dar care, la inițiativa PPE, începe să fie tot mai lax. Într-adevăr, fiecărei noi competențe atribuite Parlamentului european
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din 1990-1992 a fost usturător, arătând foarte clar că nu se poate face ceva nou plecând de la vechi. La urma urmelor, aceeași soartă a fost împărtășită de toate partidele noi și vechi, în frunte cu agrarienii și cu național-socialiștii. O etichetă prestigioasă nu e de ajuns. Era necesară ceea ce se numește diferențierea Forumului Civic, eliminarea elementelor nou liberale din acest ansamblu foarte disparat pentru a realiza umplerea cochiliei goale a social-democrației atât pe plan ideologic cât și pe plan sociologic 22
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este esențial pentru a înțelege ralierea personalităților ex-comuniste ("șaizeci și opții" în momentul normalizării de prim plan, dar nu suficient (așa cum atestă multiplele tentative de "refondare" comunistă 23). Pe de altă parte, în opoziție cu Partidul Socialist-Național24, ČSSD reprezenta o etichetă mai puțin conotată pe plan identitar (naționale). Din acest punct de vedere, social-democrația era mai conformă nu numai cu o anumită idee de "normalitate" europeană, dar supraviețuirea sa pe termen lung ni se părea a corobora la ideea existenței clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
una dintre acelea în care reculul este absolut necesar pentru cercetător: cine ar fi prevăzut încă de acum câțiva ani că unele partide se vor considera de stânga și chiar că va fi o concurență pentru aproprierea legitimă a acestei etichete? A fi de stânga, atitudine abandonată pentru că era legată de o retorică comunistă, devine astăzi un mijloc de clasare util, în timp ce mulți referenți și chiar soluții politice au pierdut din pregnanța lor. În mod paradoxal poate, astăzi pot fi regăsite
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sunt fără îndoială explicabile prin reconfigurările simbolice implicate prin bulversările din iarna 1989-1990. De la începutul anilor 1990, a fi de "dreapta" era, pentru un om politic sau de partid, un semn elocvent, siguranța pentru alegători, de seriozitate și competență, în timp ce eticheta "stânga" era abandonată comuniștilor. Situația s-a schimbat în timpul câtorva ani și social-democrația încearcă să-l recupereze în favoarea sa, ceea ce i-a permis să se prezinte ca singura alternativă de conducere față de ODS. Fără îndoială, în țările cehe, această opoziție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vizavi de motivele care explică această transformare a peisajului partidelor politice. De ce există grupări înscrise ca și partide politice care își asumă această identitate fără a o confirma cu adevărat? Imaturitatea, caracterul demagogic sau reaua intenție de a utiliza această etichetă politică pentru a obține avantaje financiare nu oferă motive suficiente. O explicație importantă ține fără îndoială și de un fel de autoiluzionare care nu derivă neapărat din imaturitate: partidul Alianța Rromilor din România care declară 850 000 de membri în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
marxistă care încearcă să însuflețească politic un proletariat puțin vizibil și luări de poziție conservatoare, o opoziție între o mare masă populară rurală, o slabă clasă de mijloc citadină și o elită economică puțin numeroasă. Într-un anumit fel, supraevaluarea etichetei naționale de către aproape toate partidele construite în jurul identității românești (excepție făcând Partidul Social-Democrat, dar mai ales Partidul Comunist) atrofiază în mod politic pertinența unei utilizări legitimante a altor subconflicte economice. În același timp, asocierea între național și ortodoxie a împiedicat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Biserica, în calitate de liant național se suprapune aceleiași logici a automatismelor generate de ambiguitatea națională și se distanțează față de alte culte, în special față de greco-catolicii transilvăneni, dar în aceeași măsură și de catolici, evrei etc. Vom pleda astfel pentru o veritabilă etichetă a calității (care este necesară pentru orice partid ce aspiră la guvernare) unei identități naționale principale și a unei subidentități care poate fi construită în raport cu niște măsuri speciale de apărare. Clivajul centru versus periferic este, din acest punct de vedere
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
altor conflicte, în ciuda unor logici de modernizare diferite, cu accente de o intensitate variabilă asupra industrializării sau menținerii agriculturii, în orientarea către piețe privilegiate de schimb, nu face decât să reîntărească ceea ce noi numim un automatism generat de ambiguitatea unei etichete naționale. Ca urmare, identificarea unor veritabile clivaje nu este observabilă în raport cu niște partide care valorizează în principal consensual național, evitând traducerea unor conflicte subnaționale. În acest cadru generic considerăm că, din punct de vedere socio-istoric, un singur clivaj poate fi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
perioada principală analizată aici, cea de după 1989. Consensul construit de vechiul regim, începând cu modernitatea României, se sprijină mai mult pe automatisme decât pe reflexele construite și conștiente ale unei veritabile reprezentări politice ale unei identități multidimensionale. Acest automatism al etichetei naționale și efectele sale generate de un consens aparent reprezintă, într-un anumit fel, una din explicațiile posibile ale stabilității sistemului comunist românesc care este o moștenire a pasivității electoratului, obișnuit cu o viziune consensuală în mod fals, în ciuda unor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Democrată din România (CDR), Uniunea Social-Democrată (USD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Acest termen ni se pare mai apropiat de conținutul mesajului emis de către aceste partide care se prezintă ca alternativă democratică la FSN. Există astfel o etichetă anticomunistă originală grafată pe o etichetă democratică care îi caracterizează pe "anticomuniști". În ceea ce privește clivajul opus, vom folosi termenul lui Daniel Barbu, acela de "postnomenclatură" în locul celui de "fost comuniști", întrucât este mai neutru și mai sugestiv, desemnând mai degrabă cariera
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]