4,693 matches
-
face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
corpului integrator. Trebuie să înțelegem bine scopul acestui efort de figurare: nu e vorba doar despre posibilitatea de a percepe literatura fragmentar, așa cum simțul comun operează cu citate și bucăți din opere pentru a indica forța întregului; așa cum se obișnuiește evocarea unor fragmente din Eminescu sau Caragiale ca un soi de metonimie a marii creații geniale, transferând asupra citatelor aura estetică și prestigiul operei în ansamblul ei. În activitatea de metaforizare a epocii era vorba de investirea cu calități estetice tocmai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții literare în modernitate 100. La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile și practicile specifice lumii scriitoricești marchează situarea artiștilor ca un corp social distinct, caracterizat tocmai prin ceea ce îl deosebește de restul societății. În acest sens, Sion subliniază "cântecul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintre scriitorii vechi o proprietate a literaturii lor, face ca textul să se repercuteze asupra subiectului. Mai exact, din particularitățile materiale ale operelor, poetul construiește o voce sau o modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din România comunistă: responsabilitatea colectivă, familială sau de clasă. Erai vinovat nu pentru că făcusei ceva, ci pentru că erai etichetat ca aparținând unei alte clase sociale. Iar eticheta asta ți-o putea pune oricine. Vă rog să mergeți mai departe cu evocarea colegilor de celulă de la Iași. S. Ț.: Zipa spunea: "Domnule, eu nu am nicio vină pentru ceea ce a făcut tata. Eu am fost prefect și am încercat să fac bine ceea ce trebuia să fac. Dar nu am nicio vină trecută
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu e inocent faptul că poetul își începe povestirea în mijlocul aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea de dorul casei și al nevestei, căci îl oprise într-o peșteră adâncă zeieasca nimfă Calipso" (1.13-14
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cuceririlor sexuale. Limbajul devine aici forma ospitalieră a dorinței, alături de conversație, dialog, schimb epistolar, pentru a masca dorința trupurilor și a-i întârzia efectele. Principala atracție a acestor situații rezidă în discurs și punerea lor în formă verbală, în reprezentările, evocările și fantasmatizările prețioase, mai mult decât faptul în sine. Limbajul teatral pe care Crébillon îl cunoaște foarte bine, înscrie scena în perspectiva reprezentării. Mandiargues descrie pe larg arhitectura casei urmând o ordine geometrică care îi este obișnuită și care servește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor fi fost transformați în vânători, precum Sfântul Eustație și Sfântul Hubert și cerbul misterios va fi devenit Domnul care le-a apărut sub această formă")352
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de fond ce marchează judecata asupra junimismului politic. Acesta din urmă va rămâne, până la capăt, suspect ideologic, dată fiind natura problematică a angajamentelor publice și conturul criticii sociale. Definit drept variantă a conservatorismului, junimismul este relegat în zona purgatoriului intelectual. Evocarea sa este, invariabil, una în cadrul căreia nuanțele și delimitările ocupă un loc special. Ostilitatea împotriva „progresului“ este un detaliu care nu poate fi ignorat de o exegeză care amendează vulgata partinică.<footnote id=”1”Textul lui Z. Ornea, Junimea și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și patriotismului luminos un punct de spri jin și un reper spre care pot reveni. Fără a fi pro fetică, educația junimistă este vizionară, instruind asu pra utilității spiritului critic și lucidității, atunci când fanatismul și exaltarea par să fie dominante. Evocarea sa este o celebrare a libertății și a moderației. * Odată identificată această vocație libertară a pedagogiei junimiste, interogarea corpului de texte doctrinare devine posibilă prin depășirea recursului la tipul de paradigmă de interpretare întemeiat pe opoziția dintre „reacțiune“ și „progres
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Biroului Politic al CC al PCUS, vicepreședinte al Sovietului Suprem al URSS, președintele Consiliului de Miniștri al RSFSR. întâlnirea acestuia cu secretarul general al PCUS prilejuiește efectuarea unui schimb de mesaje de salut și urări la cel mai înalt nivel, evocarea relațiilor de „colaborare rodnică” statornicite între cele două partide, țări și popoare, precum și exprimarea dorinței comune de „a se acționa pentru amplificarea colaborării pe multiple planuri dintre cele două partide și state”. în mesajul adresat congresului comuniștilor români din partea CC
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cauzele exilului „asuprirea, urmărirea politică, discriminarea, închisoarea și amenințarea cu închisoarea, interdicția de publicare și cenzura, cu alte cuvinte motive politice și cultural politice pentru expulzare sau pentru a lua propria decizie de părăsire a țării...”. Aceste definiții pornesc de la evocarea motivațiilor care au stat la baza decizei de a părăsi țara natală, însă nu par să explice întru totul complexitatea fenomenului, cu atât mai mult cu cât este lăsată în afară situația exilatului în țara gazdă. în acest sens, aprecierea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
memorii semnat de Lidia Ionescu Stăniloae, fiica părintelui-profesor Dumitru Stăniloae, nu-și propune să fie o biografie a cunoscutului teolog ortodox român, după cum mărturisește chiar autoarea (p. 17). Cu toate acestea, prin bogăția de informații, cartea se ridică deasupra multor evocări ale profesorului de Dogmatică, traducător al Filocaliei. Memoriile Lidiei Ionescu Stăniloae încep și se încheie cu slujba de înmormântare a teologului, organizată neglijent de unii reprezentanți ai Patriarhiei Române (pp. 9-16, pp. 379-388) (printre altele, fiica și nepotul profesorului Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat în elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței în fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut în oglinda realității diverse și a obiceiurilor generatoare de stabilitate, destrămate sub acțiunea corozivă a împrejurărilor vitrege. Aceleiași direcții i se integrează noul volum apărut la Brașov, în tentativa de sondare a trecutului recent din perspectiva și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răsplătită cu titlul de conferențiar și postul de cercetător științific principal (din 1948/1949). Vezi Enciclopedia istoriografiei românești, București, 1978. Considerată de Pr. V. Laurent ca fiind printre primele zece reviste istorice postbelice din lume - vezi Ș. Papacostea, „Gh.I. Brătianu (Evocare)”, `n RI, 1991, nr. 1-2, p. 105-107; ANIC, fond MCNC, Dir. `nv. Sup., dosar 4360/1945, ff. 9-10. „Jos masca domnule hitlerist Gheorghe Brătianu! Și trage consecințele”, Sc`nteia, nr. 3, 23 septembrie 1944, apud Ș. Rădulescu-Zoner, „Instalarea guvernului Groza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, `nsemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” `n România (1969-1978), cuv`nt `nainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Arte George Enescu (19771990), unde a fost Rector șase ani, Dan Hatmanu împarte creația să în cicluri tematice: Iasul amintirilor - ulei (1974), Mana-grafica, Om și sentiment - ulei și grafică (1976), Iasul de ieri și de azi - grafică (1976), Iasul, evocare sentimentală - ulei și grafică (1984), Autoportret în timp - ulei și grafică (1991), Substituiri din artă universală - ulei și grafică (1991), Vitrine pariziene - ulei și grafică (1992), Nostalgia fotografiei - ulei (2001). Pentru mine, centrul lumii este satul natal, Scobinți. Aici mi-
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006 2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a patra conține trei nume: Labdacos ("șchiop"), tatăl lui Laios, Laios ("strîmb"), tatăl lui Edip și Edip ("picior umflat") a căror semnificație ipotetică invocă, după cum s-a văzut, dificultatea de a merge bine, pe care Levi-Strauss o interpretează ca o evocare mitologică a oamenilor în momentul emergenței, ca niște ființe incapabile să meargă, sau care au un mers stângaci. Trăsătura comună a coloanei a patra ar putea fi, deci, persistența autohtoniei umane. Comparând relația dintre prima coloană și a doua cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1996, când a fost înregistrat interviul, dirijorul Corneliu Calistru era director al Operei Naționale Române din Iași. 1 Filmul "Dincolo de nisipuri", în regia lui Radu Gabrea, este inspirat din romanul "Îngerul a strigat" de Fănuș Neagu. 2 "Călătoria lui Gruber", evocare a Pogromului evreilor de la Iași, 1941. 3 "Prea mic pentru un război atât de mare". 4 Emisiunea "Exclusiv 5 X 2", TVR Iași, data difuzării în premieră 5 Premiera la 18 februarie 1974. Scenariul Fănuș Neagu, după romanul "Îngerul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Înfăptuirea unui vis care de mult zace în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Manifestarea noastră din 27 martie 2012, prijeluită de aniversarea celor 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, dar și de evocarea istorică a răpirii Basarabiei de acum două sute de ani, de către Imperiul Rus a luat sfârșit. Trist a fost destinul Basarabiei acum două sute de ani, trist a fost și încă mai este destinul nostru, al basarabenilor refugiați din anii 1940 și
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
încă, separată de Patria-Mamă. Iar noi refugiații, care din mila lui Dumnezeu suntem încă în viață și continuăm să trăim de 68 ani cu speranța vie în noi, n-am putut, așa cum era firesc, să revenim pe meleagurile noastre natale. Evocarea succintă a perioadei de 106 ani de stăpânire țaristă este, de fapt, un omagiu adus de membrii asociației noastre în memoria celor care au fost supuși la încercări abuzive și umilitoare de către acea stăpânire din dorința lor nu doar de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
până la refuz în patru magazii care au fost apoi nimicite pe rând, cu foc de mitraliere, pușcă, stropite cu benzină și incendiate, cu excepția ultimei magazii care a fost dinamitată. Vacarmul și scenele înfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii, ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
încă ar fi prea frumos...“. Amintirile despre Șostakovici se încheie cu un capitol special despre Sonata op. 147 pentru alto și pian, dedicată lui Drujinin și compusă în vara anului 1975, când compozitorul trecea în altă lume. La fel de pasionante sunt evocările Anei Ahmatova, Pasternak, Alfred Schnitke, David Oistrach, Igor Stravinski, G. Neuhaus și mai ales capitolele despre și corespondența păstrată cu marea pianistă Maria Iudina. „N-am auzit nici o pianistă al cărei forte să fie atât de puternic și frumos ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
familiei, care este capitală pentru înțelegerea naturii acestei instituții în Țările Române. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cristina spune un lucru foarte interesant aici. Și de fapt unde converg părerile noastre? Chiar dacă mai putem avea deosebiri legate de cronologie sau de detaliu pe evocarea rolurilor în cuplu, teama ei și teama mea, independent, pentru că nu ne-am consultat înainte de a scrie aceste lucruri, ci după ce le-am bătut în cărți, a fost ca nu cumva, de fapt, să fim tributari unei bibliografii occidentale care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]