14,680 matches
-
Studiul fenomenului morbid nu este însă limitat, în mod strict și exclusiv, la domeniul clinicii. Acest studiu implică atât „a vedea” în sensul de „observație clinică”, cât și pe acela de „a interveni” asupra fenomenului morbid respectiv, în sensul de „experiment”. Aceasta implică o diferențiere a metodologiei în două mari direcții ale activității medicale: laboratorul și clinica. Laboratorul este spațiul intervenției asupra fenomenului morbid, cu mijloace experimentale. Aici suferința, starea de alteralitate, anormalul sunt „produse” sau „provocate” în mod dirijat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturale, apărută în interioritatea normalului și care trebuie „descifrată” sau diagnosticată de către medicul clinician care o observă. Ea reprezintă un tip de raționament deductiv, pe când laboratorul reprezintă un tip de raționament inductiv. Laboratorul construiește „modelele patologice” în mod artificial, prin experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului. În felul acesta putem spune că experimentul de laborator introduce în mod dirijat „patologicul” în normal. Întrucât obiectul psihopatologiei nu se experimentează, ci este supus unei înțelegeri reflexive, vom aborda
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea reprezintă un tip de raționament deductiv, pe când laboratorul reprezintă un tip de raționament inductiv. Laboratorul construiește „modelele patologice” în mod artificial, prin experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului. În felul acesta putem spune că experimentul de laborator introduce în mod dirijat „patologicul” în normal. Întrucât obiectul psihopatologiei nu se experimentează, ci este supus unei înțelegeri reflexive, vom aborda în continuare aspecte legate de spațiul clinic, considerat ca domeniu al gândirii în sfera psihopatologiei. Spațiul clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În cazul științelor pozitive, ale naturii, cu caracter empiric, în care „obiectul” este dat direct accesibil cunoașterii, ca fapt material-concret, limbajul empiric se formează plecându-se de la obiect către cuvântul care-l denumește. În acest caz, observația directă, imediată și experimentul vor integra obiectul în gândirea cercetătorului, reprezentându-l sub formă de „imagine cu sens”. În cazul științelor umane, al psihologiei și psihopatologiei, cu caracter intuitiv, „obiectul” nu ne apare direct, el neavând un caracter material, obiectiv-concret. Acest „obiect” este deductibil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și acțiune practică a suferinței umane. Terminologia și limbajul medicinei somatice este, prin natura sa, un limbaj empiric, de tip denominativ-descriptiv. Aceasta întrucât „obiectul” medicinei somatice este vizibil, concret, obiectiv, direct și imediat analizabil. În plus, el poate fi supus experimentului. Terminologia și limbajul medicinei mintale, al psihiatriei, este prin natura sa un limbaj derivat din înțelegerea semnificației fenomenelor psihice morbide, un limbaj explicativ. Obiectul psihiatriei, reprezentat prin „fenomenul psihic morbid” este și rămâne interior persoanei bolnavului și în consecință imaterial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectul său ca fiind reprezentat prin complexul „bolnav-boală”, motiv pentru care metodologia va fi orientată esențialmente clinic. Această orientare metodologică este din ce în ce mai „biologizantă”, ajungându-se chiar la considerarea psihiatriei de către unii autori, ca „știință biologică”; deschizându-se prin aceasta poarta „experimentului” în domeniul psihiatriei clinice. Psihopatologia are ca obiect de studiu „fenomenul psihic morbid”. Din acest motiv, spre deosebire de psihiatria clinică, psihopatologia își „gândește” obiectul, ea adoptând prin aceasta o atitudine metodologică împrumutată din sfera științelor umane. Atitudinea reflexivă nu numai că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corela cu cel de privire a acesteia. În acest mod, „privirea clinică are paradoxala proprietate de a asculta un limbaj, în același moment în care acesta perceput ca spectacol” (M. Foucault). Diferența dintre clinică (spațiul privirii medicale) și laborator (spațiul experimentului) este echivalentă cu cea dintre „un limbaj care se ascultă” și „întrebarea care se pune” în raport cu obiectul. Roncher-Deratte afirmă, în sensul acesta, că „observatorul citește natura, pe când cel care experimentează o interoghează”. În felul acesta observația și experimentul se opun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
laborator (spațiul experimentului) este echivalentă cu cea dintre „un limbaj care se ascultă” și „întrebarea care se pune” în raport cu obiectul. Roncher-Deratte afirmă, în sensul acesta, că „observatorul citește natura, pe când cel care experimentează o interoghează”. În felul acesta observația și experimentul se opun una alteia, fără însă a se exclude; prima conducând către cea de-a doua (M. Foucault). În cazul medicinei somatice, actul de „observație clinică” este un dialog material cu „concretul” corporal, anatomo-fiziologic. În cazul psihopatologiei actul de observație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ar putea ca acest termen să surprindă, mai ales că am afirmat anterior în această lucrare, că obiectul psihopatologiei, nu se experimentează, el fiind supus reflecției și analizei fenomenologice, unei interpretări hermeneutice. Vom încerca să dovedim că ceea ce înțelegem prin „experiment” în psihopatologie se referă de fapt la „reproducerea” unor manifestări psihice anormale, morbide, cu caracter tranzitoriu, în scopul analizei și cunoașterii „fenomenelor psihice morbide”, așa cum sunt ele întâlnite, în mod curent, în clinica psihiatrică. Reproducerea artificială a unor manifestări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablourilor clinice ale schizofreniei. Psilocibina este principiul activ conținut într-o ciupercă din America de Sud. Cunoscută și sub denumirea de „ciuperca sacră”, ea are o acțiune psihodisleptică apropiată de cea a mesaclinei și LSD-25. De Jong și Baruk au utilizat în experimentele pe animale efectele bulbocapninei, care, administrată, produce tablouri clinice de tipul catatoniei. În afara celor mai sus menționate, știința modernă a produs în laborator numeroase substanțe de sinteză care au efect psihotrop important și variat ca acțiune. Printre acestea se numără
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihozele experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt nocive și sunt lipsite de consecințe negative pentru personalitatea subiecților supuși experimentului. Aceste experimente au o valoare deosebită întrucât ele ne oferă posibilitatea de a înțelege și urmări într-o manieră dirijată apariția, evoluția și disoluția unor tablouri psihopatologice produse în condiții de laborator, în mod dirijat/controlat de experimentator. Prin aceasta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt nocive și sunt lipsite de consecințe negative pentru personalitatea subiecților supuși experimentului. Aceste experimente au o valoare deosebită întrucât ele ne oferă posibilitatea de a înțelege și urmări într-o manieră dirijată apariția, evoluția și disoluția unor tablouri psihopatologice produse în condiții de laborator, în mod dirijat/controlat de experimentator. Prin aceasta se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțională, dificultăți legate de operațiile mintale, gândire, memorie, atenție, tulburări de conștiință etc. Reinstaurarea somnului și revenirea la bio-psiho-ritmurile normale, vor restabili starea de echilibru psihic. Metodele „deprivării senzoriale” și a „deprivării somnului fiziologic” sunt în primul rând metode de experiment neuropsihologic și ele se bazează pe mecanismele neuropsihologice care stau la baza organizării proceselor psihice. Acestea privesc însă numai o latură a problemei experimentului în psihopatologie. Cele mai frecvent utilizate metode sunt metodele psihofarmacologice, de producere a psihozelor experimentale. Cercetările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echilibru psihic. Metodele „deprivării senzoriale” și a „deprivării somnului fiziologic” sunt în primul rând metode de experiment neuropsihologic și ele se bazează pe mecanismele neuropsihologice care stau la baza organizării proceselor psihice. Acestea privesc însă numai o latură a problemei experimentului în psihopatologie. Cele mai frecvent utilizate metode sunt metodele psihofarmacologice, de producere a psihozelor experimentale. Cercetările de psihofarmacologie care au ca scop producerea experimentală de modificări psihice, în scopul cunoașterii mecanismelor psihopatologice ale acestora, pe de o parte, iar pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ceea ce este caracteristic constă în faptul că tulburările care apar după administrarea drogurilor se retrag complet, fără sechele, după ce acesta a fost metabolizat și eliminat din organism. Natural că aceste cercetări experimentale au o valoare științifică incontestabilă, dar ele rămân „experimente”. Din ele putem trage anumite concluzii teoretice și practice utile, dar ele nu acoperă toate problemele pe care le ridică psihopatologia. Nici un experiment nu poate înlocui sau reproduce modelul uman natural, existența umană. El poate constitui numai un reper, un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și eliminat din organism. Natural că aceste cercetări experimentale au o valoare științifică incontestabilă, dar ele rămân „experimente”. Din ele putem trage anumite concluzii teoretice și practice utile, dar ele nu acoperă toate problemele pe care le ridică psihopatologia. Nici un experiment nu poate înlocui sau reproduce modelul uman natural, existența umană. El poate constitui numai un reper, un punct de plecare de la care să dezvoltăm alte cercetări, dar între modelul experimental de laborator și modelul natural din clinică este o diferență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate înlocui sau reproduce modelul uman natural, existența umană. El poate constitui numai un reper, un punct de plecare de la care să dezvoltăm alte cercetări, dar între modelul experimental de laborator și modelul natural din clinică este o diferență considerabilă. Experimentul psihopatologic deschide în primul rând prespectivele unei dezvoltări a farmacologiei medicamentelor cu efect psihotrop, utilizate în tratamentul afecțiunilor psihiatrice. Marile răspunsuri la întrebările pe care le pune psihopatologia nu pot fi însă date de aceste experimente farmacologice, decât într-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o diferență considerabilă. Experimentul psihopatologic deschide în primul rând prespectivele unei dezvoltări a farmacologiei medicamentelor cu efect psihotrop, utilizate în tratamentul afecțiunilor psihiatrice. Marile răspunsuri la întrebările pe care le pune psihopatologia nu pot fi însă date de aceste experimente farmacologice, decât într-o anumită măsură. Psihopatologia este și rămâne o disciplină reflexivă, al cărui obiect, spiritul uman în primul rând, „este gândit” și „înțeles”. 12. ORGANIZAREA SISTEMULUI PERSONALITĂȚII ȘI DINAMICA PROCESELOR PSIHOPATOLOGICE Teorii despre personalitate În psihopatologie, orice analiză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportului care există între fenomenele psihice și cele somatice. Aceasta în cazul în care considerăm sfera psihică și sfera corporal-somatică drept modalități de manifestare diferită ale aceleiași existențe umane, dar făcând obiectul unor „domenii metodologice” diferite de cercetare sau de experiment științific. Acesta ar fi aspectul legat de relațiile de normalitate dintre „somatic” și „psihic”. Spre deosebire de psihosomatică, psihosomatica clinică sau patologia psihosomatică reprezintă studiul raportului dintre fenomenele psihice și fenomenele somatice din cursul bolilor: avându-se în vedere raportul dintre „simptomele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anul următor, atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
postmodernă 277 15.1. Despre un realism halucinant 278 15.1.1. Un alt mod de a gândi 278 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate 280 15.1.2.1. Teorema de incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumină” în Eleusis a lui Persephone. Evenimentul era sărbătorit orgiastic, prin ceremonii sacre eliberate de orice cenzură. Participanții se considerau păstrători ai învățăturii primite de la Demetra. Învățătura era însă ereditară și, prin urmare, risipirea ei prin dezvăluire era strict interzisă. „Experimentele de învățare” și „conținutul” curriculumului ezoteric eleusin erau mult mai complicate. Rigoarea și coerența lor mistică era însă totală. Supunerea la regulile stricte ale confreriei era asigurată prin chiar angajamentul solemn al inițiaților. Aceștia deveneau imediat preoți ai Demetrei, căpătând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost interpretat multă vreme greșit. Abia în secolul XX Martin Heidegger l-a supus unei hermeneutici atente, reușind să dezvăluie 21 înțelesul profund pe care Platon îl conferă conceptului de paideia. Este vorba de ceea ce fizicienii de astăzi numesc un „experiment imaginar” (Gedankenexperiment). „Socrate platonicul” propune conlocutorului său Glaucon să-și închipuie că omenirea din toate timpurile s-a născut și a crescut în condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați de mâini, de picioare, de grumaz, oamenii din cavernă nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosea adverbul aléthes (alhvqe") pentru a desemna acest adevăr aparent. Este vorba de simple „păreri” și „opinii”. Platon subliniază că din cauza apaideusiei („lipsa de educație”), majoritatea oamenilor obișnuiți se conduc în viață „după părere” (aléthes). În faza a doua a experimentului platonic câțiva oameni sunt dezlegați și se pot mișca liberi prin cavernă. Se vor afla în situația a ceea ce numim azi „cercetător”, „expert”, „specialist”. Ei au posibilitatea să observe, să pipăie, să cântărească, să măsoare și să numere lucrurile din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la lumina unui foc artificial care pâlpâie în cavernă. Ele susțin două forme de „cunoaștere speologică”. Nici aléthes, nici alethesta nu surprind esența (ousia) lucrurilor, adică „lucrurile în sine” (noumena, cum ar fi spus Kant). În faza a treia a experimentului imaginat de Platon, Socrate îi propune lui Glaucon să-și închipuie că un prizonier cavernal evadează. Are nevoie de curaj pentru a-și câștiga această libertate (eleutheria). Eliberat de constrângerile speologice, omul liber va putea privi lucrurile „în lumina cea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]