4,787 matches
-
de maici și să ascult în fiece seară, ca la Agafton (mănăstire de maici lângă Botoșani) cum cântă „lumină lină” (Arhim. B. V. Anania, Ipostaze lirice eminesciene, în Telegraful Român (Sibiu), 1-15 Iunie 1989, p. 1). Deci, poetului îi erau familiare sfintele slujbe și iubea imnul „lumină lină”, unul din cele mai frumoase din cadrul vecerniei ortodoxe. Cât privește taina spovedaniei, chiar dacă i-a fost sugerată sau inițiativa i-a aparținut, cert este faptul că s-a spovedit și s-a împărtășit
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
studiile fundamentale despre romantismul românesc. Am înțeles eu însumi mai bine, lucrînd la Istoria critică, atît poezia, cît și proza generației de la 1848. Dar Zamfir nu s-a oprit acolo: Macedonsky și sfîrșitul de secol XIX îi sînt deopotrivă de familiare, cu formele lor noi (poemului în proză i-a consacrat o carte), premergătoare celor moderne. Romanul modern românesc are puțini analiști la fel de fini ca Zamfir. Faptul de a fi scris un studiu despre Proust nu e întîmplător. Interesantă, în toate
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
raportăm și nu să existe inerții caracteristice fiecărui domeniu în parte. Eu, ca literat, sînt, la rîndul meu, mai atașat intuitiv de acele reprezentări ale lumii fizice pe care teoria relativității le-a busculat decît cele contemporane; îmi este mai familiară geometria euclidiană decît aceea riehmanniană. Fizicianul atomist înțelege mai degrabă Ion de Rebreanu decît Orbitor de Cărtărescu. Aceasta nu înseamnă că modelul lumii nu poate tinde să fie același în cazul omului de știință și în cazul romancierului, ci doar
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
le așteptase în ea. Până și umbrele se solidificaseră parcă. Pendula arunca pe tapetul înflorat o pată tot atât de fermă, de geometrică, de aceeași durabilitate indiferentă, ca aceea a detaliilor celor mai simple ale desenului parchetului, a succesiunii cifrelor de pe cadranul familiar.” (p. 109) Dar harnicii editori clujeni ai autorului au reușit să mai smulgă și alte texte de la acest autor atât de capricios cu editarea propriei opere. Pentru a-l impune publicului românesc, cei doi editori au îngrijit și un dosar
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
el, Hop!, mi-a sărit/ în gură/ ca-ntr-un incubator de lux/ și-a zis:/ ăNumai cîteva clipe,/ pînă prind ceva puteriă./ De-atunci,/ numai eu am numărat/ vreo două mii de ani" (Mărturisirea scribului pamfletar). Sub aparentă mișcărilor utile, familiare, are loc configurarea unui cerc vicios. Iată tabloul unui infern repetitiv, în subtextul căruia se ghicește monotonia societății standardizate, ideologic ori altminteri: Cineva tocmai potolește/ mesteca dulce/ asculta un disc, două, treizeci/ îi spun ăchiar așa?a - Imi răspunde/ațe
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
intensități a violenței fizice. Mai toate bătăile care au ajuns subiectul unor știri de presă trebuie să fi fost destul de violențe - sau, daca nu, au fost cel putin prezentate ca atare pentru a trezi interesul cititorului. În registrul popular și familiar - preferat oricum de jurnaliștii noștri, dar în acest caz impunîndu-se și mai mult datorită temei, fiind așadar selectat de asociațiile lexicale expresive ale domeniului - , adverbele de intensitate cel mai des folosite pentru a bate sînt bine (dar și antonimul sau
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
mai putin istețe poate fi chiar preferată unei alte opțiuni stilistice actuale - dramatismul de prost gust al invecticelor, cu subliniată participare afectiva - , nonșalanta mi se pare cu adevarat de neiertat în cazurile mai grave, în care umorul cinic al limbajului familiar și jocurile de cuvinte sînt folosite chiar în redactarea știrilor despre moarte: "Un șofer columbian a vrut să evite accidentarea unui porc și a omorît cu succes 16 oameni" (EZ 1350, 1996, 1); "O parte din soldați au ajuns la
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
rebel, era bolnav acut de stomac plus intestine și îl chinuia un reumatism adînc, toate acestea adunate îi făceau viața imposibilă, chinuindu-l pînă la istovire. Ca să obosească fizic, făcea multă mișcare, mergînd, prin locuri de el știute și devenite familiare (cu deosebire parcul Luxembourg) ore în șir. Ca să poată lucra avea indispensabilă nevoie de tutun și cafea. Dar stomacul și insomniile se revoltau, încît, la începutul anilor șaizeci, abandonase și cafeaua și țigară. Și orice tentativă de reluare a "drogurilor
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
să se ascundă în spatele unui fals naiv Jean Reno sau la brațul unei austere Natascha McElhone!), atenția tot el o polarizează. Personajul sau este cel ce strecoară cele cîteva replici menite să justifice titlul și respectiv explicația noțiunii de ronin - familiară cinefililor datorită suitei de ecranizări din perioada 1932-1962 (în 1942 Mizoguchi atacă și el subiectul) inspirate de cele peste 500 de opere literare care reiau cazul real de la 1701 al celor 47 de ronini - samurai rămași fără stăpîn, acoperiți de
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
memorabila transformare a eroului, în chiar primul paragraf al "Motanului încălțat", din ditamai motanul, într-o biată pisică). Totuși, în general respectivele "traduceri" păstrează elementele de bază ale modului de a povesti al lui D.F. Mă refer la: oralitate, caracterul familiar, colocvial și ludic, recurgerea la folclor și la limbajul sfătos al povestirilor populare sau culte, la denumiri preluate din viața de zi cu zi a țăranilor și târgoveților sau ale altor pături din așezările noastre în vremi trecute. După părerea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
senzația de sațietate în fața unei atât de consistente cantități de mefiență și indolență. (Constatarea comportă, desigur, un caracter general și, poate, tranzitoriu). De la o vreme însă m-am resemnat. Și nu pentru că nu aș mai tânji încă după o reîntregire familiară, ci pentru că, nu-i așa, ți-e mai aproape străinul decât rudele, iar dacă stai departe, există șansa ca familia să-ți ducă dorul și chiar cândva să îți simtă lipsa. Mai mult decât atât, împăcarea cu realitatea are și
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
analiză, iar ipocrizia miorlăitoare drapează complicitățile - și anume o orientare clară impusă la capătul unor demersuri pe cât de documentate, pe atât de pătrunzătoare și de bine așezate în rând. Realizate, în plus, cu instrumente care ne rămân încă prea puțin familiare - și care țin îndeosebi de psihologiile adâncurilor. Autorul este de altfel unul dintre cei doi, trei, sau patru interpreți de la noi ai fenomenului cultural care se prevalează cu naturalețe de vocabularul acestor discipline. Volumul are o structură oarecum inversată față de
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
pe baza locurilor repartizate. Articolul 12 În cazuri excepționale și bine justificate, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale și comitetele executive ale sfaturilor populare vor putea acorda, în mod gratuit, echipament, foi de drum sau ajutoare bănești ocazionale pensionarilor cu greutăți familiare precum și bătrânilor, bolnavilor și invalizilor nepensionari, indiferent de vîrsta, lipsiți de mijloace de întreținere. Protezele și aparatele protetice pentru bătrânii pensionari sau nepensionari, cuprinși sau necuprinși în unitățile de asistență, se vor acorda în mod gratuit de către Ministerul Sănătății și
HOTĂRÂRE nr. 454 din 6 aprilie 1957 privind asistenţa batranilor pensionari şi nepensionari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125552_a_126881]
-
culturii românești în plan european; instituții europene. Conjuncții: et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente (carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare,...); texte informative și articole de presă. Viața personală și socială: identitate; tinerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație; Viața cotidiană: pe stradă, magazine
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informații din domenii cunoscute CONȚINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
preferințe / dorințe / sentimente - a comunică prin telefon - a recomanda - a exprima o îndoială - a exprima obligația - a descrie un personaj - a exprima visuri / speranțe - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o temă familiară - a caracteriza persoane / personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
poetic, argumentativ [pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*)]. Conjuncții: et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente (carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare, ...); texte informative și articole de presă. Viața personală și socială: identitate; tinerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație; Viața cotidiană: pe stradă, magazine
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a face o urâre, a felicită - a sfătui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparație și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". Pronumele: personal (subiect
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
preferințe/dorințe/sentimente - a comunica prin telefon - a recomanda - a exprima o îndoială - a exprima obligația - a descrie un personaj - a exprima visuri/speranțe - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o temă familiară - a caracteriza persoane/personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
logice/cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succinta a unor evenimente din universul familiar Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/rânduri/enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succinta a unor evenimente din universul familiar Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/rânduri/enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/rânduri/enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/se solicită informații din domenii cunoscute CONȚINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
gradul de dificultate al textelor din manual NOTĂ În cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui să demonstreze cunoașterea integrală atât a lexicului, cât și a structurilor gramaticale studiate. În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depășească că dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken/Atestatul de Limbă Japoneză) și se vor explica elementele de vocabular necunoscute. V. PRECIZĂRI Timpul de lucru: 3 ore Subiectele: vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]