7,566 matches
-
puterea de a oferi cititorului modele umane sau culturale și experiențe captivante. Ca act modelator ce ne îmbogățește spiritual, lectura de plăcere ne îngăduie să ne proiectăm mental sub alte identități, în alt timp istoric, în alte spații, reale sau fantastice. „Trăim atâtea vieți câte cărți citim“, afirma, pe drept cuvânt, scriitorul Mario Vargas Llosa. Cu certitudine, „viețile“ trăite în lumi ficționale, în copilărie și adolescență, dau contur ființei lăuntrice, sporind nemăsurat singurele averi care nu pot fi risipite sau jefuite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac pasul de la sacru la magie și fantastic. Întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniu al magicului și misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor marțială, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor marțială, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", "Lostrița" nemaifiind pentru el doar fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolist-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul "Zahei Orbul", deosebit de celelalte proze prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sunt searbede, neostenit declarative, pe alocuri de-a dreptul banale (...). Ești dezamăgit, continuă E. Negrici, să constați silința cu care autorul își programează exploatarea motivului "îndumnezeirii prin iubire (...)" ș..a.m.d.". În privința lui Mircea Eliade, mai precis a prozei sale fantastice, criticul îi lasă pe alți exegeți (oare de ce?) să se pronunțe, începând cu D. Micu, Matei Călinescu și terminând cu Marian Popa, ce se îndoiesc de autenticitatea ficțiunii, și în general de puterea de invenție a autorului nuvelei "Pe strada
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
2000, ultima ediție fiind chiar din anul acesta: florilegii româno-italiene aparținătoare subsemnatului. Introducerea aparține editorului Pina Lupoi, "cap limpede" al versiunii italiene, dar și atentă cititoare și interpretă comparatistă a prozelor eminesciene, dovadă stând intuițiile sale de bun simț: "povestiri fantastice, viziuni asemenea unor halucinații, ca în E. A. Poe, dar, spre deosebire de acesta din urmă, Eminescu reușește să dea blândețe mistică până și unui chip de fantomă". Pe cât de numeroase sunt traducerile din poezia eminesciană și studiile critice apărute în Italia, în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cuplete de-ale marelui revuist. Desigur, nu era în formă; nu aveau bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră, certamente, la acest lucru), nici o memorie impecabilă... Dar, pentru neinițiatul de mine, secvența a rămas fantastică: pe o scenă goală, la lumina unui bec chior, un portar mărunțel, care amestecase toată seara resturi din pahare, se credea, timp de o jumătate de oră, însuși regele revistei interbelice, Constantin Tănase! De-atunci, am avut ocazia, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
figurat în antologii cu poezii în limba română și în limba engleză, traduceri, epigrame, poeme în stil haiku și tanka. A primit premiul "Novalis" (Germania, 2003) pentru popularizarea marelui scriitor. Dintre volumele publicate, amintim: Insomnia ceasornicului (1987), Singurătatea clopotelor (1987), Fantasticul în literatură (2005), Modernismul interbelic (2005), Avangardismul românesc (2006, Editura Institutul European), Postmodernismul românesc (2007, Editura Institutul European), Neomodernismul românesc (2009, Editura Institutul European). George Bădărău, (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie crudă și rafinament, "surprinderea suavității sub expresia de mahala" ( G. Călinescu). Realismul și grotescul se întâlnesc în spațiul fantastic. Arghezi este un hiper-rafinat și adamismul său trebuie înțeles din această perspectivă, și nu de pe poziția unei mentalități primitive care aruncă o privire pură asupra lumii, având ca efect senzația de prospețime. Prezentă în câteva poeme, metafora jocului și implicit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
universală (După melci); ambianța semi-fabuloasă, tonul hazliu-echivoc, grotescul (Nastratin Hogea la Isarlâk); personaj din lumea agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-auzisem mai-nainte/ De o noapte între toate/ Urgisită,/ Când pe coate/ Guri spurcate/ Suflă vânt,/ Să dărâme din pământ". În locul luminii solare, venise o stihie aducătoare de moarte, un fior rece care a surprins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Jim Marinescu și prietenii lui duc o viață obișnuită, au acces la civilizație, îndepărtându-se de modul de viață patriarhal, trăiesc erotismul ca pe ceva foarte banal. Având multe note lirice, romanul înfățișează aspectul exterior al lucrurilor și ființelor, "descoperind fantasticul în real, sublimul în banal, plasticul în haotic" (Al. Piru). În contrast cu grupul celor tineri (Jim, Vera, Lola, Medy) apar personaje decrepite: Silvestru și doamnele din casa cu molii (tanti Magdalina, tanti Ghenca, tanti Fira, tanti Mali). După experiența cu idila
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fizionomiei personajelor, a îmbrăcămintei, gesturilor, ajută la conturarea personajului sub aspect fizic și moral. În Enigma Otiliei sunt elemente romantice și elemente clasice. Elemente romantice: folosirea antitezei în caracterizarea unor personaje (Moș Costache și Pascalopol); descrierea naturii Bărăganului în chip fantastic și descrierea caselor vechi; motivul orfanului (Felix, Otilia). Elemente clasice: simetria romanului (începe și se sfârșește cu imaginea casei lui Costache Giurgiuveanu); trăsătura de caracter dominantă la unele personaje. Alături de elemente clasice și romantice se întâlnesc și elemente realiste: tema
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
friguri, este bântuit de vedenii. Întoarcerea popei Iancu produce un dezechilibru în viața hangiului Stavrache. Alte narațiuni sunt inspirate din motive folclorice (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, Abu-Hassan) românești sau orientale sau din opere ale literaturii universale. Caragiale tratează fantasticul cu umor (atmosfera intimă, magică, sugestivă (La Hanul lui Mânjoală), culoarea locală a Bucureștiului la începutul secolului al XIX-lea. În tinerețe, Caragiale a publicat în reviste satirice Ghimpele, Claponul și a acumulat experiență de viață, a cunoscut medii predilecte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unui fabulos. Nuvelele lui Caragiale se situează între tragic și grotesc, între comic și macabru. Acestea sunt de trei feluri: nuvele realiste, în care eroii se află la limita dintre comic și tragic (Două loturi, Inspecțiune, Cănuță, om sucit); nuvele fantastice de factură romantică, în care realul se îmbină cu irealul sau fabulosul (La Hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Abu-Hassan); nuvele psihologice de factură naturalistă (În vreme de război, O făclie de Paște"). I. L. Caragiale a fost un scriitor realist și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
han la drum". Având mereu senzații de incertitudine în privința dispariției fratelui său, hangiul trăiește o mare dramă, cu halucinații și închipuiri, acumulează tensiuni și în final cedează, epuizat nervos. La Hanul lui Mânjoală La Hanul lui Mânjoală este o nuvelă fantastică, în care acțiunea se petrece la limita dintre natural și supranatural. În acest spațiu se petrec întâmplări stranii. Senzaționale, granițele dintre real și ireal sunt desființate, timpul a fost anulat, elementele mistice se împletesc, uneori, cu elementele filosofice. E un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se logodească cu fata "a mai mare" a acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea cu farmecele sale planul fantastic. Odaia era curată și cochetă, cu miros de mere și gutui, dar fără icoane pe peretele de la răsărit. Lipsa acestora este astfel motivată de cucoana Marghioala: "Dă-le focului de icoane! d-abia prăsesc cari și păduchi de lemn". Protagonistul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
supărat", vântul stinge lampa și în întuneric se lasă mângâiată de flăcău. Mâncarea și băutura fac parte din acest ritual malefic, deoarece tânărul simte "un fel de amorțeală pe la încheieturi". Aflând că afară s-a dezlănțuit viscolul, Fănică părăsește planul fantastic, revine în realitate, constată că stătuse "două ceasuri și jumătate" la han, era în întârziere, trebuia să plece, deși afară "urla vântul nebun". Cucoana Marghioala voia să-l convingă să nu plece, și în timp ce vorbea, avea căciula lui Fănică în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înțeleagă faptul că în tinerețe și el avusese o aventură amoroasă, dar a reușit să-și întemeieze o familie, ca orice bun creștin. Motivul călătoriei din planul real este un mijloc al cunoașterii miturilor și credințelor străvechi. Fiind o proză fantastică, rolul personajului narator este acela de a induce ezitarea cititorului. Kir Ianulea Tema nuvelei ilustrează simbolul duhului rău învins de satanismul femeii. Kir Ianulea este o proză fantastică cu o acțiune plasată de la început într-un cadru fabulos, cu personaje
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este un mijloc al cunoașterii miturilor și credințelor străvechi. Fiind o proză fantastică, rolul personajului narator este acela de a induce ezitarea cititorului. Kir Ianulea Tema nuvelei ilustrează simbolul duhului rău învins de satanismul femeii. Kir Ianulea este o proză fantastică cu o acțiune plasată de la început într-un cadru fabulos, cu personaje mitologice: "Dardarot, împăratul iadului" și un întreg alai de diavoli, dornici să afle câte ceva despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu le poți duce", "să ne vedem când mi-oi vedea ceafa... fără oglinzi". El a prelucrat în viziune comică această temă a diavolului însurat sau a femeii smintite, textul încadrându-se în "capitolul oriental al mitologiei caragialiene" (Mircea Tomuș). Fantasticul relevă acțiunea malefică a personajelor feminine asupra bărbaților, care scapă înțelegerii raționale. Vrând să afle adevărul despre comportamentul uman, Dardarot trimite un drac pe pământ, travestit în negustor. Acesta nu era "nici matuf, dar nici prea țângău, om tocmai în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este la persoana a III-a. Harap-Alb se aseamănă cu Făt-Frumos, parcurge un drum al inițierii, are calități cu valoare simbolică și întreprinde o călătorie spre împlinirea destinului. În drumul său, un drum al maturizării, Harap-Alb se împrietenește cu personaje fantastice, reduse la o singură trăsătură fizică sau morală. I. Creangă se alătură unor scriitori străini: Hans Christian Andersen, Charles Perrault, Frații Grimm. În opera lui, fantasticul este tratat realist. Străbătând un drum al inițierii, Harap-Alb acumulează experiență în lupta cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împlinirea destinului. În drumul său, un drum al maturizării, Harap-Alb se împrietenește cu personaje fantastice, reduse la o singură trăsătură fizică sau morală. I. Creangă se alătură unor scriitori străini: Hans Christian Andersen, Charles Perrault, Frații Grimm. În opera lui, fantasticul este tratat realist. Străbătând un drum al inițierii, Harap-Alb acumulează experiență în lupta cu forțele malefice, asimilează o filosofie despre viață, adevăr și dreptate, are un simț moral și un echilibru necesar. Aventura cunoașterii îl maturizează, în timpul călătoriei sale, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
malefice, asimilează o filosofie despre viață, adevăr și dreptate, are un simț moral și un echilibru necesar. Aventura cunoașterii îl maturizează, în timpul călătoriei sale, în care observă solidaritate între personaje mari și mici, iar trecerea de la planul real la cel fantastic, apare firească. Personajul este reliefat din acțiune și din propria-i vorbire ("am să pornesc și eu într-un noroc, și cum a da Dumnezeu"). Dramatizarea acțiunii prin dialog realizează o puternică viziune asupra personajului principal. Primind un mesaj umanist
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]