6,230 matches
-
sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în acceptarea oricărui fenomen supranatural. Fantasticul este definit de ambiguitate și duce la crearea fanteziei. Identificarea fanteziei înseamnă includerea unei serii de elemente într-un text curent, unde inspirația se produce prin mit și folclor. Literatura este caracterizată de ideea de fantastic prin dobândirea unor cuvinte literare din diferite culturi și mitologii, și se prezintă sub înțelesuri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
determinarea existenței operei literare. Totodată, contribuie la identificarea tipului de literatură, de exemplu, în literatura ficțională magia este omisă din cauza lipsei realității sale non-științifice. Ele reprezină și o trecere (mentală) de la o cultură la altele "pentru a percepe realismul și fantezia ca pe niște praguri ale evoluției și alchimiei. Acest prag este un component al "podului mintal" în și între culturi"44. Obiectul literaturii își câștigă unicitatea și autonomia cu ajutorul tropilor ontologici. Capitolul II Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a literaturii care, transpunsă în imagine și cuvânt, oferă o experiență estetică diversificată. Imaginația subiectului este limitată la forma imaginii, în timp ce simbolurile artistice duc la accentuarea anumitor motive sau idei. Acest lucru face posibilă existența inovativă a imaginii conturate de fantezie, mister sau misticism. Imaginea cinematografică nu poate fi analizată în raport cu ce adaos oferă realității, ci prin conținutul său care se arată prin actul cinematografic. Imaginile cinematografice pot fi poetice și oferă un effet de réel prin structura lor narativă. Prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un penitenciar și ajunge să fie supusă rigorilor instituite pentru deținuți. Încercând zadarnic să se elibereze din păienjenișul halucinant al împrejurărilor, ea moare împușcată tocmai de ofițerul care îi susținuse iluzia eliberării. Proiecția metaforică este secondată aici de o bogată fantezie în relevarea sordidului și a grotescului. SCRIERI: O anumită zi însorită, de vară, Iași, 1975; Ziua ploii de purpură, București, 1979; Falimentul proprietății Chistol et Company, București, 1981; Insula, București, 1984; Vântul de miazănoapte, București, 1987; Castelul de papură, Galați
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
1; Piru, Poezia, II, 222-224; Hristu Cândroveanu, „Regăsire la porți”, TMS, 1976, 4; Paul Dugneanu, Poezia șoptită, LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul Balahur, Regim sever de verticalitate, CL, 1976, 7; I. Dinulescu, Fantezie și disciplină lirică, R, 1976, 7; Eugen Dorcescu, „Regăsire la porți”, O, 1976, 30; Fănuș Băileșteanu, „Regăsire la porți”, RL, 1976, 33; Mihai Duțescu, „Unghiuri mișcătoare” , R, 1977, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; D. Octavian, „Culorile iubirii”, CL, 1979
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul omonim, realizată împreună cu actorul George Bănică (premiera în 1983 la Teatrul Giulești din București, pusă în scenă și la
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Jurământul), D. Nanu, George Murnu (cu traduceri din Iliada), Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Alice Călugăru, A. Toma ș.a. Între timp în redacție intră Mihai Codreanu și G. Topîrceanu, ambii talentați, stăpânind bine arta versului, ultimul cu o vervă și o fantezie ce i-au permis să egaleze, dacă nu chiar să întreacă modelul, „caleidoscopul” dioscurilor. Remarcabile sunt câteva debuturi - Leon Feraru (1906), Mateiu I. Caragiale, Otilia Cazimir și Emanoil Ciomac (1912), Teodor Scorțescu (1914), ca și ralierea tânărului Demostene Botez în
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Magdalena Dorina Culbec Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene, valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic INTRODUCERE Motto: Curiozitatea este o însușire a omului superior " ( G. Călinescu) " Cunoașterea este fantezia simțurilor noastre" ( A. France) "Vioiciunea zborului, drăgălășenia ființei, dragostea familială a păsărilor, lea făcut să fie iubite și ocrotite de poporul nostru", așa spune Ion Simionescu despre păsări, în lucrarea "Din fauna și flora României". Păsările din jurul nostru, cele cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pentru atingerea scopului. Jocul are un acentuat caracter formativ. El dezvoltă capacitatea elevilor de a depăși unele dificultăți, de a tinde spre performanță, de a trece de la incertitudine la certitudine (caracter conștient), de acceptare a riscului, dezvoltă spiritul de inițiativă, fantezia, voința, spontaneitatea. Jocul didactic îi atrage pe elevi, îi angajează, le absoarbe atenția, îi captivează, îi farmecă. Prin joc elevii își manifestă istețimea, răbdarea, îndrăzneala, inițiativa, inventivitatea. Prin organizarea de către învățător a unor activități practice- joc, se oferă elevilor posibilitatea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
ea acționează în adâncime. Deoarece nu spune totul, ne poruncește să completăm și să combinăm laconicele sale confidențe, fără a ne îngădui, asemenea muzicii, să rătăcim departe de ele. Ea conferă un element de durată și de stabilitate reveriilor fugare, fanteziilor de capriciu. Permanent contrast între noapte și zi, întregul ascendent asupra noastră avându-și rădăcinile în însuși acest contrast, ea dă umbrei o transparență aproape sonoră, luminii o strălucire mai stranie decât lumina terestră. Chiar atunci când se limitează la puritatea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de remarcat faptul că britanicii au guvernat Irakul timp de 22 de ani și au încercat cu disperare să pună în funcțiune un sistem parlamentar, dar fără succes. În mod asemănător, adepții transferului rapid de putere consideră că este o fantezie să susții că un Irak democratic va promova un guvern reprezentativ în restul regiunii Golfului. Ei citează, desigur, enigma conflictului israeliano-palestinian, care s-a înrăutățit, nu s-a temperat după declanșarea războiului împotriva regimului lui Saddam Hussein. Ei susțin că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
către reacții zgomotoase. Superficial pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile lor tind a fi instabile. Când fantezia puterii, succesului, strălucirii nelimitate este atacată, astfel de lideri reacționează cu furie, mânie și acte răzbunătoare. Ei își apropie persoane cu structură de personalitate dependentă. Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați dependenți, cu sentimente de insecuritate, cărora le permite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt folosite temporar, discontinuu, până când tensiunea se reduce. Câteva dintre cele mai utilizate comportamente compensatorii sunt: • comportamentele orale, cum sunt fumatul și ingestia de alimente • consumul de băuturi alcoolice • somnul • discutarea problemelor cu o persoană empatică • exercițiile fizice • retragerea în fantezie etc. Numai discutarea problemelor și exercițiile fizice par a fi legate de creșterea încrederii în sine. Discutarea problemelor poate duce la descoperirea 40 42 unor alte perspective asupra lor care pot genera comportamente care să sporească sentimentul de adecvare, iar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
aceste cutume, ci se găsește În legile naturale cunoscute În orice țară. Sigur, ar susține cu Încăpățânare această afirmație, dacă temeritatea hazardului care a presărat legile umane ar fi făcut măcar una care să fie universală; gluma bună este că fantezia oamenilor s-a diversificat atât de mult, că n-a creat nici măcar una de acest gen” (Pascal, 1904, t. XIII, p. 216). Ambii filosofi concep „universalitatea” doar Între frontierele unui stat. Bineînțeles, Revoluția va da criticilor la adresa drepturilor omului forma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai încetat. Aproape că dansez fără voie (puterea memoriei muzicale, anii de „discotecă“?), dar am lucruri mai importante de făcut. Scriu un articol academic, așa cum sunt cele pe care știu că tu nu le iubești, care îți strâng mintea și fantezia ca într-un clește. Un exercițiu care îmi displace, dar la care mă supun cu sentimentul unei penitențe publice. Astăzi am participat la o altă lansare de carte. A fost prezent și S. Antohi - brilliant, ca de obicei. Atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
tale modul în care îți trăiești viața? Ai simțit vreodată, în interiorul tău, prezența vreunei călăuze spirituale? Cum te-a ajutat această călăuză? Ai vreo concepție proprie despre Dumnezeu sau altă forță superioară? În ce constă aceasta? A reprezentat imaginația sau fantezia o parte din viața ta? Simți că ai o putere interioară? De unde vine aceasta? În ce sensuri te simți puternic? Cum îți reîmprospătezi forțele, dacă te simți stors? Care sunt valorile în cazul cărora nu ai vrea să faci nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
supun unei codificări stricte, întrucît există o corespondență între situații și anumite formule. În societățile mai mobile însă, precum cele din lumea europeană, regulile conversaționale lasă o marjă importantă improvizației individuale, permițînd astfel posibilitatea manifestării într-o anumită măsură a fanteziei inovatoare. Potrivit lui E. Goffman (care urmează sugestiile lui E. Durkheim), există ritualuri reparatorii, care au funcția de a atenua sau de a neutraliza o ofensă (precum scuzele și justificările) și ritualuri confirmative, care servesc pentru a instaura, a menține, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
episod din viața ei. Când Charles-Ricardo al nostru intră în acțiune i se întâmplă o nenorocire, devine automat victimă. Una dintre scenele „tari“ se petrece în Japonia. Ricardo e recucerit de Lily doar pentru că aceasta vroia să-i satisfacă o fantezie sexuală mafiotului japonez cu care era: acesta din urmă a vrut să asiste la o partidă de sex a iubitei cu alt bărbat. Ricardo pleacă scârbit, dar va fi recucerit cu o altă poveste: Lily povestește cum a fost violată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
episod din viața ei. Când Charles-Ricardo al nostru intră în acțiune i se întâmplă o nenorocire, devine automat victimă. Una dintre scenele „tari“ se petrece în Japonia. Ricardo e recucerit de Lily doar pentru că aceasta vroia să-i satisfacă o fantezie sexuală mafiotului japonez cu care era: acesta din urmă a vrut să asiste la o partidă de sex a iubitei cu alt bărbat. Ricardo pleacă scârbit, dar va fi recucerit cu o altă poveste: Lily povestește cum a fost violată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
format de buzunar; nu le-am găsit... deși le pusesem anume la vedere... În schimb, am dat peste prima traducere, cea cu ielele lungance și vesele... hohotitoare nonstop, uimindu-mă ce-am subliniat și descoperind, la sfârșitul tomului cartonat, două fantezii scrise cu pix verde, de nereprodus aici, de însuși Hobbitul! S-ar putea salva o strofă despre iele: „Aveau fesele albe/ Și mari, și printre nalbe/ Se gâdilau la talpe,/ Lin clinchetind din salbe/ În roua clipei calpe... “ Restul e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
dovedi că a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau Laus Ptolemaei. Sunt niște volume de experiment „în trepte“, în care lirismul se conceptualizează și se solidifică alternativ ori concomitent (!) și în care autorul explorează, cu o lucidă fantezie, posibilitățile combinatorii ale cuvintelor. Cu toată forța germinativă pe care le-o conferă poetul, cuvintele încep să-i pară acestuia insuficiente: un fel de reflexii neconvingătoare ale unor adevăruri semantice incandescente. Faza de tinerețe lirică a fost lăsată mult în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nici o aluzie la Borges, să fie limpede!). Alții au scris pe frunze de palmier. În închisori, s-a scris pe fundul gamelelor ori pe săpun. S-a scris și pe sticlă (pe geamuri). Și, poate, au mai existat și alte fantezii legate de felul în care se poate scrie o carte. Tentația mea a fost însă alta: aceea de a scrie o carte pe dantelă. Firește, lesne de ghicit, o astfel de carte este imposibil de scris, pentru că nu prea ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
bazează pe un tranfer: Omul- cu- lupii dislocă împerecherea unor animale și o pune pe seama propriilor părinți. E ca și cum chiar așa s-ar fi întîmplat - că evenimentul în cauză s-ar fi întîmplat aievea sau că el ar fi produsul fanteziei e tot atîta, că mergem pe logica evenimentelor sau, din contra, pe logica semnificațiilor, „secvența de sosire” este identică. „Firește, m-ar bucura să știu dacă scena primă din discursul pacientului meu este pură fantezie sau trăire reală; dar, dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că el ar fi produsul fanteziei e tot atîta, că mergem pe logica evenimentelor sau, din contra, pe logica semnificațiilor, „secvența de sosire” este identică. „Firește, m-ar bucura să știu dacă scena primă din discursul pacientului meu este pură fantezie sau trăire reală; dar, dacă iau în calcul și alte cazuri similare, trebuie să admit că răspunsul la această întrebare nu are prea mare importanță”. Că un eveniment narativ este un dat sau un produs nu contează decisiv, căci ambele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
continuă să funcționeze indiferent dacă obiectul focalizat există cu adevărat. În această privință este necesar să facem distincția între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului focalizator. Am putea eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție ușor diferită și mai dificilă decît cea făcută de Bal între focalizații „perceptibili” și „imperceptibili”). Unele narațiuni sporesc nesiguranța noastră
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]