4,546 matches
-
unora dintre studii CUVÂNT ÎNAINTE 9 am pornit de la publicații anterioare. (Lista lor se găsește la sfârșitul volumului, în cadrul „Bibliografiei“.) Studiile, ca și părți din aceste studii, au grade diferite de dificultate. Cititorului mai puțin exersat, dar interesat de personalitatea fascinantă a lui Witttgenstein, îi recomand îndeosebi primul studiu și părți ale celui din urmă. Cele mai mari dificultăți le va putea avea cu capitolele 4 și 5 ale studiului despre Tractatus. Peste ele pot sări toți cei ce doresc să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
253.) 5 Ray Monk, autorul celei mai ample biografii a lui Ludwig Wittgenstein, atrage atenția asupra a ceea ce numește „polarizare nefericită“ a interesului pentru persoana și pentru opera gânditorului: „Unii cercetează opera despărțită de viața lui, alții găsesc viața lui fascinantă, opera lui însă de neînțeles.“ (Acesta din urmă a fost și cazul lui Noica.) Monk încearcă să probeze ceea ce cititorii textelor lui Wittgenstein ar putea doar O VIAȚĂ DE EROU? 99 100 GÂNDITORUL SINGURATIC bănui: „Căutarea filozofică a lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care a fost scris Tractatus-ul prezintă anumite asemănări cu proza unor autori ca Lichtenberg, Schopenhauer sau Nietzsche. (Primii doi sunt în mod sigur autori pe care Wittgenstein i-a citit cu multă plăcere.) Este o proză în același timp fascinantă și frustrantă. Frustrant este faptul că nici exprimările în sine, nici contextul în care apar ele nu-i îngăduie cititorului să ajungă la o înțelegere cât de cât satisfăcătoare.9 Cele mai multe formulări ale cărții sunt, de fapt, „sentințe“. Autorul nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ceea ce a atras în mod deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți ai grupului a fost caracterizarea dată în Tractatus adevărurilor logicii și matematicii, ca și prezentarea științei naturii drept paradigma cunoașterii. Aceștia au perceput lucrarea lui Wittgenstein drept o expresie fascinantă a unora din implicațiile filozofice ale operei logice a lui Frege și Russell. Trebuie să reținem însă din capul locului că nu distincția dintre ceea ce „se poate spune“ și ceea ce „se arată“, pe care Wittgenstein i-o semnala cu insistență
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să-l recunoască și nu putea auzi de el fără silă. El a obiectat în mod deosebit față de lichidarea problemelor filozofice într o modalitate pe care o vedea drept ieftin scientistă. Wittgenstein credea că problemele filozofice sunt confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară abia în punctul culminant al viziunii, el nu le dorea eliminate în mod vulgar, la niveluri mai joase și de oameni nepotriviți pentru asta.“76 Practica filozofică a lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la mese vecine, din acelea scoase în stradă, pe trotuar. Eram doar simple cunoștințe, însă felul jovial și direct cu care aborda oamenii, în locul acela, departe de casă, ne-a făcut să ne salutăm ca doi vechi prieteni. Era ceva fascinant în toată persoana sa, zâmbea aproape tot timpul. Nu cred să-l fi văzut altfel decât optimist, găsind răspuns la orice și ieșind relaxat din orice situație încurcată. La Stromboli, în marea aia caldă, limpede, cu pești colorați unduindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de lume. Pe plaja de la Il barcaiolo 66, unde ziua știai cât e ceasul după cum mirosea, a usturoi sau a espresso, a panini sau a pește, am cunoscut-o pe Giulia, dezinvoltă ca orice italiancă și tot ca orice italiancă, fascinantă cu rochiile ei de vară pastelate. Și ce dacă avea vreo 60 de ani, își lăsa părul lung să îl bată vântul și își zornăia brățările când se agita povestind colorat orice fel de istorioară, oricât de neînsemnat era subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
echilibrat conținutul și stilul variatelor abordări ale problemelor din ADPKD. Cred că apariția monografiei Boala polichistică renală autosomal dominantă este un eveniment publicistic remarcabil, care deschide un drum nou în modul de abordare științifică și practică a numeroaselor, complexelor, dar fascinantelor probleme cu care se confruntă nefrologia actuală. CUVÂNT îNAINTE în luna martie 1998 s-a organizat la Iași A II-a Consfătuire de Nefrologie din Moldova, cu tema Boala polichistică renală cu transmitere autosomal dominantă (ADPKD), care a pus în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Internet de unde se pot obține informații de bună calitate despre procesul complex al comunicării, cu deosebire despre cea făcută prin mass-media. Lucrarea mai cuprinde un util glosar al termenilor comunicării și o serie de reflecții și maxime pe marginea universului fascinant al comunicării interumane. Textul reușește să realizeze dezideratul major exprimat cu claritate încă de la început de a "echipa" mai bine cititorii cu abilitățile necesare comunicării eficiente. Din această perspectivă, grupul "țintă" al lucrării nu se limitează la segmentul social al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putea continua. Ei bine, dacă vom avea succes în ceea ce dorim să transmitem prin ideile din această carte, în mod firesc dumneavoastră veți putea avea cât de curând răspunsurile la aceste întrebări și încă la multe altele din acest domeniu fascinant al comunicării. De aceea, trebuie să spunem că dezideratul major al lucrării îl reprezintă încercarea de a "echipa" mai bine cititorii pentru a deveni oameni care comunică eficient indiferent dacă sunt manageri, lideri de grup sau organizație, conducători de instituții
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Ceci n´est pas une pipe / 7 2009 / 11 2010 / 102 2011 / 145 2013 / 196 2014 / 209 În loc de încheiere: Un cataclism mental / 265 În loc de introducere: Ceci n´est pas une pipe În toamna anului 1983, intram în lumea complicată și fascinantă a jurnalisticii. Refăceam după doi ani, în redacția revistei de cultură Dialog a universității ieșene, atmosfera de entuziasm cărturăresc, de emulație literară și de curiozitate filosofică care ne animase în singura clasă de științe umaniste din Iași, la Liceul "Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scrie sau copia nestingherit o lucrare. Moralitatea este suspendată în lumea internetului, aici unde nu există cenzură decât în ceea ce privește secretele militare și terorismul (sau în țările cu regim autoritar care impun filtre de utilizare pe teritoriul lor). E o lume fascinantă deci, dar nu lipsită de primejdii și capcane, între care cele mai rele sunt dependența și autismul. Dacă în ceea ce privește jocurile, cancanurile sau pornografia se impun cumpătarea și filtrul critic, pentru potolirea nesfârșitei nevoi de informare, a autenticei sete de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
brand turistic al României este o sumă colosală, chiar și pentru o profesionistă a shopping-ului pe cardurile altora, ea ridiculizând pur și simplu, prin amploare și tupeu, vechile țepe pe aceeași temă din trecut: 500.000 pentru "Frumoasa și fascinanta Românie" a lui Iliescu, sau cele 1,5 milioane pentru campania "Dracula" a lui Tăriceanu, ambele hoții pe față, pe care DNA-ul nici măcar nu s-a ostenit să le ia în seamă având în vedere sumele, considerate probabil minuscule
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintre cei care se exprimă în spațiul public în zilele noastre și pentru care lecția eminesciană trebuie încă asimilată. Jurnalismul moral. O altă lecție de cumplită actualitate este cea a păstrării demnității, a bunei cuviințe și a moralității atunci când exerciți fascinanta și periculoasa meserie de ziarist. Fostul prim redactor al oficiosului conservator Timpul a arătat, cu 130 de ani în urmă, că poți fi integru, necruțător și liber, chiar la un ziar de partid, dacă ai onoare și respect pentru adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
părea astăzi temele politice ale gazetarului Eminescu, integritatea sa morală și profesionalismul vor rămâne repere ale meseriei în spațiul nostru, iar lecția onestității și expresivității stilului său își va păstra actualitatea. Și exemplele ar mai putea continua. Model complex și fascinant, "omul deplin al culturii românești", va rămâne viu și disputat și în următorii 120 de ani, când, sper, festivismul stupid și lacrimogen care îl înconjoară astăzi, împuținându-l și banalizându-l, se va mai atenua, numele său devenind, în adânc, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ați ghicit, et in Arcadia Ego, deci m-am uitat și eu, alături de alte câteva milioane de creiere transparente din această țară, la emisiunea Mihaelei Rădulescu. "Răduleasca" - cum e afectuos alintată de plebe duduia cu pricina, este, categoric, un personaj fascinant (ocheadă pentru inițiați: da, are legătură cu "fascinus"). Vajnică alpinistă de alcov, din specia hulită și invidiată a moldovencelor care au încălecat Bucureștiul, pe sticlă sau în viață, doamna Rădulescu s-a dovedit o foarte abilă și rezistentă figură a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a rândurilor, a zațului corectat, unde este? Pierdute în ceața memoriei câtorva supraviețuitori și de neînțeles, ca dificultate și fascinație, pentru cei care astăzi apasă câteva butoane, lăsând computerul să facă singur, rapid și eficient, toată munca aceea chinuitoare, dar fascinantă, modelatoare de caractere. Pentru mine și îndrăznesc să cred că și pentru el, tipografia a fost o școală a vieții mai importantă decât facultatea. Aici puteai vedea solicitudinea umană, căldura oamenilor nesofisticați, simpatia meșterilor sau tăcuta și eficienta solidaritate de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în Săptămâna, demolase și mozolise tot ce fusese moralmente și cultural valoros în lumea românească. Lua astfel naștere România Mare cea mai toxică, agresivă, nedreaptă și manipulatoare publicație a regimului Iliescu din anii '90. Această zoaie mediatică, urât mirositoare, dar fascinantă pentru spiritele slabe, asemenea unui buboi purulent, căreia i s-au alocat consistente fonduri publice, prin subvenții și abonamente obligatorii pentru tot ce purta uniformă în România, a fost trambulina, și, finalmente, spânzurătoarea unui personaj care, până atunci, fusese doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
păros Mihai, pe pulpele și cele de jos, și cele de sus, credeai de-i omul lui Darwin") sau de detaliile tragice, descrise în amănunt, ale momentelor când se manifestă boala sa psihică, dar, în ansamblul său, lectura este ușoară, fascinantă și, după cum am mai spus, ar merita făcută, cu precădere, de liceeni. Cu toate întrebările care au rămas fără răspuns de mai bine de un secol și un sfert și pe care culegerea coordonată de Cătălin Cioabă le întemeiază și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
șansa să-i am la această disciplină (regretatul profesor Ioan Manolache, la gimnaziu, și distinsa profesoară Olga Diaconu, la liceul "Oltea Doamna" din Iași) și e lesne de dedus că a fost o întâlnire care mi-a marcat destinul în fascinanta și complicata lume a umanioarelor. Am auzit atunci, surprins, că istoria nu e numai o culegere de date sau o reconstituire a adevărului unor evenimente trecute, ci o subtilă reconstrucție subiectivă, o narațiune topită și făcută expresivă literar după o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unor semeni, cât și, în egală măsură, de urâțenia aspră, iritantă a societății contemporane și a oamenilor care îi otrăvesc viața, urâțenie pe care o cauterizează exemplar cu fierul înroșit al verbului și cu ploaia acidă a ironiei. Ceea ce e fascinant în acest univers personal, instituit și livrat on-line cu o franchețe câteodată derutantă, e stilistica directă, fără ocolișuri și, cum am mai spus, lirismul viril. Autoarea își construiește lumea firesc, fără aerul că vrea să facă o demonstrație, sublimând, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cheile intime ale problemei. N-avea legătură nici cu estetica, nici cu etica pe care alți fotografi le invocau - ori spuneau că le invocau - drept filtru al obiectivelor și muncii lor. Pentru el totul era doar o mișcare prin rețeaua fascinantă a problemei legate de viață și daunele ei colaterale. Fotografiile lui erau ca șahul: acolo unde alții vedeau luptă, durere, frumusețe ori armonie, Faulques nu vedea decât enigme combinatorii. La fel se Întâmpla cu vasta pictură la care lucra acum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Dar știi ce cred, totuși? Că orice vânător e marcat de soiul de vânat după care umblă. Iar eu am umblat pe urma dumitale vreo zece ani. Te-am vânat. Faulques i-a Înfruntat privirea fără să deschidă gura. Era fascinant de precizia comentariului. Vânători, soiul de vânat, marcat. Olvido spusese asta aproape cu aceleași vorbe. Într-o zi de primăvară, după primul război din Golf, văzuseră un grup de copii care așteptau În fața muzeului Luvru, aliniați pe jos, sub un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
peisaj idilic perceput cu ochii unui pictor englez de la jumătatea secolului XIX, dar și frontiera difuză - acuarela și nuanțele ei ambigue erau perfecte pentru așa ceva - dintre frumusețea unor zori și reprezentarea plastică pe care paleta variată a Universului, spectrul cromatic fascinant al ororii, le punea la dispoziția oricărui observator situat În punctul propice. Tușele unor nori puteau să se Întindă deasupra mării, la orizontul estic al dimineții, ca anunțul unei noi zile perfecte din lumini și umbre, dar și ca fumul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
busuioc, mentă, eucalipt se folosesc pentru combaterea țânțarilor. Aromaterapia câștigă încet, dar sigur tot mai multă importanță în cadrul terapiilor alternative. CAPITOLUL 1 MODUL DE ACȚIUNE A ULEIURILOR VOLATILE Dacă explorăm mecanismul tainic al simțului olfactiv, trebuie să întreprindem o călătorie fascinantă în centrul creierului nostru. Răspunzător de mirosurile percepute de noi nu este doar nasul, acesta ne duce mai departe, către un laborator computerizat, care prelucrează aromele recepționate (figura 1). Organul nostru olfactiv, situat la nivelul nasului, este relativ mic; în
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]