5,216 matches
-
la figurat, evreul Leiba Zibal. Exe- gezele anterioare au marcat corect psihologia terorii la Zibal și motivațiile ei clinice. Psihoza ar avea astfel o triplă semnificație : 1. paludismul, frigurile de baltă, 2. nevroza care ia amploare în contextul unui psihic fragil, 3. teroarea mitologică și memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele sunt circumstanțiate de amenințarea pe care i-o adresează han- giului un fost angajat, amenințare căreia i se dă curs. Naratorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bazaruri până la cele mai rafinate, comandate, probabil de nababi. Nu asta a fost însă ceea ce ne-a impresionat pe absolut toți. Cu totul altceva ne-a strâns inima: toate erau lucrate de copii între 7 și 12 ani. Uluitor! Degetele fragile alergând prin urzeală cu dexteritate, fețe cu zâmbete pline de speranță îndreptate înspre noi, o imagine pe care n-o voi uita niciodată, cum nu-l voi uita nici pe băiețelul de 8 ani de la fabrica de obiecte din alabastru
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o carte de istorie, cu fapte precise, cu date, cu eroi, cu războaie. Exista o carte de Poezie, despre iubire, talent, generozitate, dăruire, lumină. Despre Ada nu va scrie mult Cartea de Istorie a Teatrului... Ada va ramâne statuară și fragilă, în Cartea de Poezie a Teatrului Românesc... Adrian Păduraru Aș fi vrut să spun aici cuvinte mari, „săpate în piatră”. Și aș avea tot temeiul. Ada a fost o actriță talentată, specială, spunea versuri foarte frumos, cânta senzațional... Am să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
comercial m-a anunțat de sosirea vaporului în portul Iquique și de faptul că importatorul ne invită la primirea festivă. Aveam o presimțire, am invocat necesitatea prezenței mele la Santiago și nu m-am dus. Bine am făcut! Geamurile sunt fragile și pentru o călătorie la așa o distanță trebuie ambalate cu grija, cu foi de carton special între ele, rame de lemn etc. Transportul a ajuns la destinație "zob" 40% nu fuseseră puse foi între geamuri, la baterea ramelor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
c) facem acest lucru În continuare, sub forma concilierii pe care o numim destindere. Soljenițîn acuz) Occidentul c) apreciaz) libertatea că pe o cucerire definitiv). Drept urmare, libertatea noastr) nu mai este una a eroismului și a virtuții, ci un lucru fragil și Înșel)tor, „plin de str)luciri am)gitoare, de abundent) și deșert)ciune”, spune Sojenițîn. Și adaug): „Ați intrat astfel În era calculului. Nu mai sunteți capabili s) faceți sacrificii pentru aceast) umbr) a libert)ții care a existat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
al Pescărușului: Jouvet, Artaud, Chéreau, până și Ciulei, cu toții au fost Întâi actori. Exemplele sunt multe. Cât de important este pentru cariera unui actor debutant să Întâlnească un maestru adevărat, care să-l ghideze atunci când nimic nu e sigur, când, fragil și șovăielnic, primește sugestiile oricui, ascultă când de unul care spune una, când de altul care spune opusul, și rezultatul acestei democrații e o zăpăceală care provoacă și mai multă confuzie! Atunci apare nevoia de o autocrație blândă a cuiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
regizor stăpân pe mijloacele sale, erau spectacole Împlinite, aproape perfecte. Dintr-odată Însă, parcă intuind pericolul acestei „perfecțiuni“, tu faci Iulius Cezar, unde te impui cu mai puțină evidență, unde lași textul să respire și să răsune În noi, devii fragil. Pentru mine, Iulius Cezar a fost o adevărată experiență, În măsura În care regia ta devenea o prezență discretă. Și atunci descopeream cum putem fi influențați de prieteni, căci recunoșteam În spectacolul tău pozițiile unui prieten comun, Ivan Helmer... ca și cum tu identificai În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ce prinde sau nu pe scena newyorkeză și erau mirați (cel puțin așa mi se părea) că regizorul desemnat era un european ca și ei, și nu un specialist yankeu, crescut În ritm de musical. Ça va être un peu fragile, a recunoscut puțin timorat Legrand, dar Papp Își avea ideile lui și Îi plăcea riscul. Credea că un team european va aduce În musicalul american un suflu nou, insolit, fragile, mais sofistiqué!, și cu aceste Încurajări ne-am pus pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu eleganță și discreție, astfel că emoția trecea rampa direct, direct și simplu, pe Înțelesul omului de rând, fără mesaje prea sofisticate, sau așa ne imaginaserăm noi că se va Întâmpla, când ne propuseserăm să tratăm un astfel de material fragile. Până la urmă, pentru publicul tradițional de musical, propunerea a fost și prea fragilă, și chiar prea sofisticată. Nu era nimic din glitz and glitter-ul cu care erau obișnuiți adoratorii de showbiz, nici numere de dans, costume sau efecte de lumini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe Înțelesul omului de rând, fără mesaje prea sofisticate, sau așa ne imaginaserăm noi că se va Întâmpla, când ne propuseserăm să tratăm un astfel de material fragile. Până la urmă, pentru publicul tradițional de musical, propunerea a fost și prea fragilă, și chiar prea sofisticată. Nu era nimic din glitz and glitter-ul cu care erau obișnuiți adoratorii de showbiz, nici numere de dans, costume sau efecte de lumini care să-ți taie respirația, nimic din dicționarul obișnuit al mașinăriei de produs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ancorată În acum, dar are nevoie să se rodeze În timp: ca să devină universală, trebuie să se așeze ca pietrele peste care curge apa râului. De aceea, lucrul la punerea În scenă pentru prima oară a unui text este foarte fragil, ținând - ca de un fir de ață - de Încrederea intimă care se stabilește sau nu Între regizor, actori și autor. Când i-am cunoscut pe George Walker și pe Rob Ribman (autorii pieselor Zastrozzi, aleasă de Papp la Public Theater
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
concurs, o noutate era cerința de a cânta și dansa, acestea dându-le prilejul actorilor să exprime ceva mult mai personal, lăsând loc de manifestare individualității fiecăruia. Pe mine mă interesa să descopăr În ei prezența umană, aspecte din structura fragilă și vibrantă care de obicei stă ascunsă În spatele tehnicii. Odată ce a avut loc selecția celor douăzeci de tineri actori, a Început munca de pregătire a Trilogiei. Actrițele newyorkeze Priscilla Smith și Valois au debarcat la București, aducând cu ele texte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
profund o amintire vagă, dar verificabilă. Anumite chestiuni au fost repudiate de sfătuitorii mei, considerându-le legende sau zvonuri, sau, dacă erau autentice, s-au dovedit a fi legate de alte evenimente sau perioade decât cele stabilite de o memorie fragilă. Vărul meu Serghei Sergheevici Nabokov mi-a dat informații prețioase despre istoria familiei noastre. Ambele mele surori m-au mustrat furioase pentru felul În care am relatat călătoria noastră la Biarritz (Începută În Capitolul 7) și bombardându-mă cu detalii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
atunci un băiețel, folosea persoana a doua plural - nu cu rigiditatea servitorilor și nici ca mama În momentele ei de mare tandrețe, când aveam febră mare sau când am pierdut un trenuleț de pasageri (ca și cum singularul ar fi fost prea fragil ca să suporte greutatea dragostei ei), ci cu franchețea politicoasă a unui bărbat vorbind Altuia pe care nu-l cunoaște suficient de bine pentru a-l tutui. Revoluționar Înfocat, vocifera vehement la adresa rătăcirilor țării noastre și vorbea despre umanitate și libertate
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un măr al lui Adam mobil care ieșea În evidență pe deasupra unui inel din aur și opal, sub formă de șarpe, În care era prins nodul cravatei. Avea de asemenea opale pe degete și În butonii de la manșete. Încheietura mâinii fragile și păroase Îi era Înconjurată de un lănțuc de aur și de obicei avea o garoafă roșie la butoniera costumului de vară, gri turturea, gri șoarece sau gri-argintiu. Eu Îl vedeam numai vara. După o scurtă ședere la Rojestveno, se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
steagul lui personal era din nou Înălțat pe frumoasa casă din Rojestveno. Călătorea cu o jumătate de duzină de cufere uriașe, mituia Nord-Express-ul ca să oprească pentru el În mica noastră haltă și mă ducea, pășind pe picioarele lui mici și fragile Încălțate În pantofi cu tocuri Înalte, și promițându-mi un cadou minunat, până la copacul cel mai apropiat, unde rupea delicat o frunză și-mi spunea, oferindu-mi-o: „Pour mon neveu, la chose la plus belle au monde - une feuille
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și medicul satului În șareta lui, iar pe Învățător Îl auzeai suflându-și nasul În holul rece, unde trecea de la o oglindă la alta cu un buchet mai mult verde, umed, foșnitor, de mărgăritare sau ținând În pumn un buchețel fragil cu albăstrele de culoarea cerului. Dacă Mademoiselle era cumva așezată prea departe, la capătul imensei mese, și mai ales dacă În fața ei avea Întâietate vreo rudă săracă aproape la fel de grasă ca ea („Je suis une sylphide à côté d’elle
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vedeam numai pe plajă; dar mă gândeam tot timpul la ea. Dacă observam că plânsese, mă cuprindea un val de furie neputincioasă care Îmi aducea lacrimi În ochi. Nu puteam să distrug țânțarii care-și lăsaseră amprenta pe gâtul ei fragil, dar puteam - și am făcut-o cu succes - să mă bat cu pumnii cu un băiat roșcovan care fusese grosolan cu ea. Avea obiceiul să-mi dea bucăți tari de zahăr candel cu mâna ei caldă. Într-o zi, când
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a aer Închis. În stânga mea, una dintre verișoarele cele mai neastâmpărate, o mică blondă vaporoasă de vreo unsprezece ani, cu un păr lung ca Alice În Țara Minunilor și un ten roz sidefiu, ședea atât de aproape, Încât Îi simțeam fragilul os de la șold frecându-se de mine de fiecare dată când se foia pe scaun, jucându-se cu o buclă sau trecându-și dosul palmei prin părul parfumat sau pe la ceafă, sau lovindu-și genunchii unul de celălalt, pe sub mătasea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să garanteze publicarea de cărți și periodoce În limba rusă, cu un tiraj relativ mare la Berlin, Paris și alte orașe; dar Întrucât nici una din aceste scrieri nu putea circula În Uniunea Sovietică, toată afacerea căpăta un aer de irealitate fragilă. Numărul de titluri era mai impresionant decât numărul exemplarelor vândute, iar numele editurilor - Orion, Cosmos, Logos și așa mai departe - păreau plăpânde, instabile și ușor clandestine, precum firmele care scot cărți de astrologie sau de sexologie. Totuși, privind În urmă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a discuta pe teme scatologice. Spre sfârșitul mesei ne plictiseam total unul de celălalt. „O să mori Într-o suferință Îngrozitoare și În izolare totală“, a remarcat Bunin cu asprime când ne Îndreptam spre garderobă. O fată atrăgătoare cu o Înfățișare fragilă ne-a luat fisele și s-a Întors imediat cu paltoanele noastre grele În brațe așezându-le pe tejgheaua scundă. Am vrut să-l ajut pe Bunin să-și pună raglanul, dar m-a oprit cu un gest orgolios al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În lumea abstractă care Își pierde brusc hazul și dezlănțuie un torent de teroare. Ori de câte ori Încep să mă gândesc la dragostea mea pentru o persoană, am obiceiul să trasez imediat raze din centrul unde este dragostea mea - inima mea, nucleul fragil al unei probleme intime - până la cercul alcătuit din puncte ale universului aflate la o depărtare monstruoasă. Ceva mă Împinge să pun În balanță conștiința dragostei mele cu lucruri inimaginabile și incalculabile cum sunt comportarea nebuloaselor (care prin Însăși distanța uriașă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
după unirea Basarabiei cu România, unchiul Vanea s-a întors pentru ultima dată acasă, într-o noapte, pe furiș, ca să le ia cu el pe mama și pe sora ei mai mică cu doi ani (al cincilea copil, cel mai fragil dintre toți, tanti Șura, care mai trăiește, având aproape 90 de ani). Bunicul (meu) s-a opus: „Și eu cu cine rămân?”, a obiectat el, referindu-se la ultimii doi copii din prima căsătorie, de 12 și respectiv 10 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
într-o asemenea dimineață deci observ jos, în „curte”, o scenă simplă care mă emoționează profund: o fetiță de vreo șapte-opt ani duce în cârcă un băiețel, frățiorul ei probabil, care a obosit, pe care nu îl mai țin piciorușele, fragile, neînvățate cu distanțele. Merge pe lângă zid, pe banda îngustă de asfalt, trece chiar pe sub fereastra mea și se îndepărtează încet. Ținându-l mereu, pe băiețel, în spate. În curtea-coridor dintre cele două blocuri nu e nimeni; nimeni, probabil, la zecile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
made in Romania” după „American fashion”, înfățișând bicolor, pe partea de reclamă a cutiei, pe fondul unui imens soare alb răsărind, un enorm vultur roșu, ținând în cioc o scobitoare lungă cât o lance. Banal desen comercial din care, totuși, fragilele bețișoare de lemn își trag, ca printr-o vrajă, o longevitate înspăimântătoare. Între timp, au murit părinții și bunicii Doinei, cumnata și fratele ei, mama - iar tata și chiar eu am îmbătrânit; ele, în schimb, au rămas intacte, în cutiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]