5,090 matches
-
protestantă, în anul 1622, de către Gabriel Bethlem. În asemenea entități de factură academică se susțineau cursuri de filozofie, teologie, filologie, retorică, astronomie și științele naturii, contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
medieval se dovedise dogmatic, rigid, dar mai ales rupt de orice contact cu realitatea imediată. De data aceasta, renaște încrederea în forța creatoare a omului, care va conduce și la amplificarea încrederii în puterea formativă a educației. Marea majoritate dintre gânditori, trăitori în spațiul italic în secolele XIV-XVI (Leonardo Bruni Aretini, Leon Battista Alberti, Vittorino Rambaldoni etc.) vorbea despre nevoia de educație a tinerilor, o educație aferentă schimbărilor petrecute în viața economică, politică și culturală din comunitățile italiene. Iluștrii corifei renascentiști
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
șarlatani care întreținea cu bună-știință ignoranța mirenilor pentru a-i supune și menține în ascultare și penitență. În opinia sa, natura în genere și natura umană în special rămâne singurul obiect demn de a fi cercetat și cunoscut. Pe inegalabilul gânditor umanist nu-l mai interesa cunoașterea celor 4 tipuri de cauze solicitate de învățătura scolastică, ci, dimpotrivă, cunoașterea esenței și naturii profunde a lucrurilor. Din infinitatea de forme, cărora natura le-a dat viață, gânditorul olandez se oprește insistent doar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cercetat și cunoscut. Pe inegalabilul gânditor umanist nu-l mai interesa cunoașterea celor 4 tipuri de cauze solicitate de învățătura scolastică, ci, dimpotrivă, cunoașterea esenței și naturii profunde a lucrurilor. Din infinitatea de forme, cărora natura le-a dat viață, gânditorul olandez se oprește insistent doar asupra omului, care rămâne în opinia sa o ,,divinitate pământească, este cel mai sfânt altar pentru toate, este ancora sacră pentru oricine.” Omul astfel redescoperit trebuie însă educat, format în conformitate cu principiile unei noi morale, nu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inclusiv cu cele ale culturii greco-latine. François Rabelais (1494-1553), prin întreaga sa concepție pedagogică și literară, fundamentează teza unei aspirații spre idealul omului universal. Cultivarea gustului pentru studierea limbilor clasice a fost unul dintre obiectivele pedagogice majore ale acestui mare gânditor umanist francez. Opera sa de referință rămâne Gargantua și Pantagruel, o lucrare care, într-o formă originală, prezintă educația de tip renascentist, opozantă educației de tip scolastic-medieval. Ca și Erasmus din Rotterdam, Rabelais exprimă în această lucrare disprețul nedisimulat față de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
omului, dar și convingerea conform căreia cheia pentru ca omul să se dezvolte armonios consta în eliminarea piedicilor furnizate de autoritatea feudală sau de o educație necorespunzătoare de tip scolastic. Michel de Montaigne (1533-1592) rămâne în istoria pedagogiei drept figura unui gânditor umanist care a continuat ideile progresiste ale lui Rabelais. Lucrarea sa principală, intitulată Eseuri, cuprinde numeroase idei privitoare la nevoia de educație într-o societate aflată într-un profund proces de transformări socio-politice, economice și culturale. În două dintre capitolele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
autorul francez opera o critică severă educației de tip feudal și, asemenea lui Rabelais, se străduia să-i convingă pe potentații zilei că era absolută nevoie de un nou model în formarea educațională a tinerilor. Scopul educației, în optica acestui gânditor umanist, îl constituia formarea omului de și pentru societate, a gentilomului, așa cum îl definea el, care, pe lângă cunoștințele vaste, pe lângă erudiția spiritului, trebuia să posede o mare capacitate de judecată, chibzuință și o bogată experiență de viață. Formarea acestor abilități
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Se creau astfel condițiile genezei unor idei socialist-utopice, care preconizau crearea unei societăți cu totul diferite, lipsită de privilegii de orice natură, în care munca dobândea atributul obligativității pentru toți cetățenii, devenind valoarea supremă a sistemului social. Cei mai reprezentativi gânditori ai socialismului utopic din acea perioadă a fost Thomas Morus și Thomasso Campanella. Thomas Morus (1478-1535) poate fi recunoscut drept primul corifeu al teoriei socialist-utopice privind organizarea societății de tip egalitar, în care educația și învățământul ocupau un loc apreciabil
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
permanente, așa-zisa educație pentru viață sau educația adulților. Morus era convins că și adulții trebuie să se preocupe în mod constant de propria lor instruire, de permanenta îmbogățire ,,a minții lor”. Tommaso Campanella (1568-1639) rămâne cel de-al doilea gânditor umanist de factură utopică, fiind autorul Cetății soarelui, o lucrare de factură socialist-utopică pentru acel timp reformator din zorii lumii capitaliste. În cetatea sa imaginară, toți oamenii sunt egali, motiv pentru care funcționarii publici și cei care dețin funcții în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trebuie să pornească de la prezumții, ci de la analiza faptelor concrete, impunând în acest caz experimentul organizat sistematic. Bacon avertizează împotriva inducției primitive și pripite, în special împotriva inducției prin simpla enumerare, deoarece această formă nu produce un spor în cunoaștere. Gânditorul englez elaborează o clasificare a științelor, fundamentată pe criteriul deosebirilor dintre aptitudinile spirituale ale omului (memoria, imaginația, rațiunea). Fără îndoială, avem de-a face cu o manieră subiectivistă de clasificare, deoarece gânditorul englez năzuia spre o structură a științei care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
această formă nu produce un spor în cunoaștere. Gânditorul englez elaborează o clasificare a științelor, fundamentată pe criteriul deosebirilor dintre aptitudinile spirituale ale omului (memoria, imaginația, rațiunea). Fără îndoială, avem de-a face cu o manieră subiectivistă de clasificare, deoarece gânditorul englez năzuia spre o structură a științei care să aibă la bază faptele științifice dobândite cu ajutorul experienței. În acest caz, matematica și logica nu puteau fi admise drept științe fundamentale, ci științe auxiliare sau de susținere a fizicii. Analiza faptelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Fr. Bacon, Comenius își propusese să indice prin intermediul planului de învățământ o metodă sau o artă pedagogică cu aplicare universală, prin intermediul căreia să se poată preda totul tuturor, întregii omeniri. Acesta este un alt aspect care exprimă viziunea enciclopedică a gânditorului. Alte lucrări importante cu caracter pedagogic pe care Comenius le-a lăsat moștenire predecesorilor săi au fost: Informatorul școlii materne (pare să fie prima operă pedagogică asupra familiei), Școala ca joc (1653), Lumea sensibilă în imagini (apărută în 1658, volum
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educarea copiilor săraci, în vârstă de la 3 la 14 ani. În astfel de instituții, elevii beneficiau de un minim de instrucție, asimilau o meserie, iar din valoarea lucrărilor confecționate urma să se întrețină costul școlarizării și cazării. Contribuția pedagogică a gânditorului englez a scos în evidență importanța educației fizice, a luat atitudine împotriva învățământului de tip scolastic, a propus conținuturi instructive legate de viața reală și realistă, a susținut formarea armonioasă a omului, a susținut teza modificării înclinațiilor copilului prin educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-și satisfacă o anumită plăcere. Din acest motiv, la vârstele mici este nevoie ca în educarea copilului să se pună un accent sporit pe cunoașterea a ceea ce decurge dintr-o tendință spontană a copilului spre ceva anume. Alături de formularea principiilor, gânditorul englez stabilea și condițiile în care urma să se deruleze educația, așa încât scopurile vizate să fie pe deplin îndeplinite. Avem în vedere următoarele condiții stabilite de Spencer: educația trebuie să fie la un nivel redus de reproducere a procesului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devine astfel un instrument militantist, aflat în mâna individului în lupta sa pentru menținerea vieții, în lupta sa pentru propria existență și aceea a copiilor săi. În viziune spenceriană, întreaga tradiție pedagogică avea un caracter strict normativ, motiv pentru care gânditorul englez nu considera idealul educațional drept o forță motrice menită să dirijeze viața: Idealul educațional era o invenție a celor slabi, iar cultivarea lui duce la dezorganizarea socială. Viața socială este călăuzită de propriile ei legi, legile aspre ale luptei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pot pune în evidență atât performanțele realizate de elevi în procesul de învățare, cât și eficiența unor metode și procedee de predare utilizate de către profesor în actul didactic al lecției teoretice sau practice. Constituirea sociologiei ca știință prin aportul unor gânditori precum Gabriel Tarde, Emile Dürkheim a determinat și o nouă viziune asupra educației. Noile teorii privind educația considerau că factorul principal al dezvoltării și formării individului îl constituie societatea. Se constituia astfel o nouă disciplină pedagogică, pedagogia socială. Emile Dürkheim
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dobândite în sistemul învățământului actual de către elevi nu le mai sunt necesare peste un anumit număr de ani. În atare situație, culturologul Berger propune ideea realizării unei educații în condițiile unei lumi în continuă schimbare și transvaloare. Prin urmare, considera gânditorul francez, trebuie analizat în profunzime prezentul în care trăim, pentru a identifica în el ,,tendințele fundamentale care ne vor împinge într-o direcție sau alta.” Într-o lucrare publicată în 1962, Omul modern și educația sa - în care autorul închega
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noastre, Educația pentru viitor, Pedagogia și marile curente filosofice - critică concepțiile și teoriile educative anacronice, care nu mai sunt în pas cu existența actuală a omului, definind tendințele dezvoltării educației din perspectiva ,,mutației semnelor” lumii contemporane. În analizele sale filosofico-pedagogice, gânditorul polonez surprinde existența a două tendințe fundamentale în istoria pedagogiei: pe de o parte, pedagogia întemeiată pe esența omului și pedagogia întemeiată pe existența acestuia, pe de altă parte. Prima dintre tendințe, cea întemeiată pe esența umană, ce își are
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conflict între imperativele credinței și cele reale ale nevoilor umane. Martin Heidegger (1889-1976) rămâne cel mai important și mai original reprezentant al existențialismului contemporan, capodopera gândirii sale filosofice fiind lucrarea ,,Ființă și timp”. Lumea în care trăim, în optica acestui gânditor, prezintă trei caracteristici fundamentale: factualitatea, existențialitatea și decăderea. Factualitatea semnifică simplul act de existență în această lume. Cea de-a doua caracteristică, existențialitatea, se raportează la un context de timp mult mai amplu. Prin intermediul acestei caracteristici suntem direcționați, dobândim o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ar trebui să includă evantaiul imens de materiale inclus în conștiință ca fenomene, ca experiențe unice. Metoda fenomenologică încurajează subiectul să raporteze ceea ce este firesc, respectiv conținutul, impresiile, asociațiile interpersonale etc. Jean Paul Sartre (1905-1980) este considerat cel mai reprezentativ gânditor al existențialismului contemporan. Inițial, autorul și-a propus cunoașterea tezelor fenomenologice formulate de Husserl, iar mai apoi gândirea filosofică a lui Heidegger, motiv pentru care se va deplasa în Germania obținând o bursă de studii. Teza esențială a curentului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un conflict flagrant între pedagogia esenței și pedagogia existenței, lansat inițial prin lucrările lui J. J. Rousseau. Pedagogul și filosoful francez tratează conceptul de natură din perspectiva existenței copilului, fără a căuta esența acestuia: ,,Izvorul educației este în natură”, afirma gânditorul francez, omul fiind bun de la natură, educația urmează să valorifice această natură primară, nu să intre în contradicție cu aceasta prin modele abstracte impuse de societate. Modelul educațional propus de Rousseau s-a constituit printr-o primă tentativă radicală de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau, Nicolai Leon, l-a convins să plece la Jena. Ajungând la Universitate, Nicu și Grigore au intrat În cabinetul prorectorului. I-a Întâmpinat, cu mâna Întinsă, un bărbat Înalt de vreo 50 de ani. Avea o frunte Înaltă de gânditor, ochi albaștri expresivi, păr blond ușor ondulat, mustață groasă și barbă mare Încadrându-i fața, de asemenea blonde. Era chiar Ernst Haeckel, profesor și prorector. După ce l-a Înmatriculat pe Grigore la secția științifică a Facultății de Filosofie de care
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
a sociologiei, gândul meu voind să fructifice o posibilitate mai modestă, dar pe deplin realizabilă. Modalitățile de a duce la bun sfârșit o astfel de intenție sunt multiple. Eu am ales-o pe aceea în care viața, scrierile și învățăturile gânditorilor pot fi pilduitoare pentru înțelegerea felului în care a apărut și s-a format un produs al cunoașterii care va primi numele sociologie. Viața, adică scurgerea timpului îmbrăcat în chipul omului care devine creator, nu poate fi scoasă din ecuația
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
studenților că efortul pe care-l fac pentru a pătrunde în laboratorul de gândire al marilor creatori merită, că oferta este cel puțin pe măsura speranței lor de a deveni sociologi adevărați împlinind-o. Cred că nu greșesc dacă împart gânditorii care s-au oprit asupra problemelor pe care le pune înțelegerea vieții sociale în creatori și comentatori. Desigur că m-am oprit doar asupra creatorilor, fără a repudia explicit comentatorii. Ei au un rol însemnat în apariția creatorilor și în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
însă își găsesc locul într-un plan mult mai ambițios, acela de a oferi un tratat de istorie a sociologiei. Am împărțit lumea ideilor care au contribuit la facerea sociologiei în două mari etape: presociologia și sociologia propriu-zisă, iar pe gânditorii aparținând celor două etape i-am divizat în precursori și creatori. Aceasta mi-a permis să disting atât profunzimea ideilor, cât și valoarea contribuțiilor personificate. Am optat astfel pentru o imagine crescătoare a profunzimii și valorii ideilor exprimate care întărește
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]