5,266 matches
-
ei blond; și aceeași pace, ca în ziua când venisem de la ocnă și care apărea dc-atunci totdeauna când o luam în brațe, coborî peste sufletul meu și îl încălzi ca o flacără dulce. Da, gândii mai departe, fetița mea, ai ghicit, nu e bine între tata și mama, n-o să mă mai vezi de-aici înainte prin casă și n-o să mai mergem în fiecare zi la plimbare. Iar tata o să trăiască singur și tu n-o să înțelegi de ce. "Hai, vino
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trăsnește gândul care a stat pitit în mintea ei și îți strică toată distracția, îți scoate pe nas toate clipele fericite pe care ea ți le-a dăruit..." Cuvintele din urmă sunară patetic în gura lui Vîntilă și începînd să ghicesc în el mai limpede acest amestec de afecțiune și cinism priapic față de femei și care îmi stârnea o mare veselie și în același timp o împăcare neașteptată cu lumea, izbucnii iar în hohote și punîndu-i mâna pe umăr îl împinsei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că nici eu n-aveam chef să tresar la auzul cuvântului prietenie și să-l ajut să fie mai convingător. Dimpotrivă, mâna mi se opri deodată si mă auzii întrerupîndu-l cu dispreț: "Vinitilă, tu îl cunoști pe acest domn?" Vintilă ghici intenția mea și răspunse: "Nu-l cunosc, dom' profesor!"' "Păi nici eu nu-l cunosc, exclamai, deși el are pretenția că m-ar cunoaște!" "E o copilărie, zise Micu, de astă dată cu un glas în care o vagă urmă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Așa? Ei, lasă, că te țin eu minte, și-a zis, și m-a ținut minte." "Totuși, nu mi-ai răspuns clar din ce ai dedus că te-a amenințat cu închisoarea?" Ion Micu nu-mi răspunse. Pe chipul lui ghicii o gândire a ceva de neînțeles, care se vroia elocventă: știa el din ce a dedus și trebuia crezut fără să i se pună întrebări. Sânt și lucruri care nu se spun și, dacă am formula totul numai prin cuvinte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
piară de pe pământ și să rămână mereu în noi ca o armă supremă împotriva soartei? Valul trecu, intrai în baie, mă uitai în oglindă, îmi spălai cu apă rece trăsăturile strâmbate și ochii turburi și revenii lângă Tasia. Dar ea ghici ceva și o lungă tăcere se așternu. Într-un târziu zise: "De, Victore! Bine-ar fi să vă împăcați! Zic și eu așa, dar cine poate să știe ce se întîmplă între doi inși când rămân singuri?" Și se ridică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rupte. Îmi răspunse printr-o tăcere care avea viziunea unui alt adevăr. Da' ce vrei tu să faci cu florile?" Se uită la mine cu ochii mari și îmi șopti:"Ci sânt flori pentru mireasă!" "Mireasă?! Care mireasă?" o întrebai, ghicind că pesemne o făcuseră pe vreo fetiță mireasă și porniseră toți să caute flori. "Ci vin să-ți arăt", zise, și îmi apucă mâna, și mă duse undeva alături de cârdul de copii, printre care însă nu zării nici o mireasă. "Uite
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adâncă se urcă în mine contemplând acest chip devastat nu atât de ani, cât de nefericitul ei temperament și mai ales de aversiunea pe care i-o inspiram. Deodată se uită la mine parcă prinsă de o intensă alarmă. Îmi ghicise tandrețea? Îmi văzuse chipul care o exprima? "Dă-mi cheile de la casă!", zise. Nu înțelesei, avui o clipă de ezitare, vrusei s-o întreb de ce, dar renunțai, mă întorsei în rezervă, luai cheile din sertarul noptierei și i le adusei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și simplu cutia dintr-un sertar și ieșirăm. Când o aduse, Ion Micu se uită la fată clipind des. "Ați pus zahăr în cafea, zise. "No, zise și fata cu o bruscă ironie, e amară." "Mulțumesc, sărut mâna, de unde ați ghicit?" "Ei da, mare ghicitoare", răspunse ea cu un dispreț vesel și ne întoarse spatele și îi văzurăm corpul suplu sub veșmântul alb care parcă mișcîndu-se cu nepăsare ne spunea că știa ea multe și îi cunoștea bine pe băutorii ăștia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei fiecare crede că dacă ar fi el șeful statului, câte n-ar face și n-ar drege! Daaa! Întâi i-ar pune cu botul pe labe pe toți care l-au înjurat. N-ar scăpa unul!..." În agresivitatea lui ghicii că vroia să se apere de lucruri pe care le știa numai el, ironii nedigerate, sarcasme usturătoare care i se adresaseră... Vroia să mi le transmită și mie". De la cine? Cum de la cine? De la oameni ca și el, de la rude
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
formă de cruce și nedumerire. "Nu te mai chinui să afli de ce sânt așa cum sînt! Vezi-ți de tinerețea ta! Nu se termină pământul cu nimeni, dar e păcat că suferi când te știi în inima ta curat. L-am ghicit de la început... Cu mine în casă se lua de păr și se pupa cu cumnată-sa! Cum mai poți să ții la el? Trăiești, îl speli, îi gătești, îți faci datoria, vezi că nu e un om rău, muncește, își
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-a păsat și nici nu-mi pasă! E pedeapsa lui! Nu știe și nici n-o să-i spun! Și nici tu să nu-i spui! Ăsta e păcatul meu, că n-am putut să-l iert, că tu ai ghicit că sânt nevinovată și de ce sufăr eu, mă întrebai ce păcat am săvârșit, oi fi uitat..." "N-am uitat, mamă, dar te întreb acum, atât de tare ai ținut la el?" strigai eu ca și când mi-ași fi adus aminte de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar fără să știe precis ce anume, i-o spun alții la urmă când nu mai e nimic de făcut, chiar dacă el ar dori să nu știe. Au acest obicei scumpii noștri semeni, să înregistreze cum arătai tu odinioară, să ghicească, să intuiască acel lucru pe care ai dori să-l realizezi, să-l țină minte peste ani și într-o bună zi să-ți spună cu dispreț: ratatule! Ești un ratat! Chiar un ideal cu totul mărunt, foarte modest, aprinde
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ai întors în orașul natal?" Tăcere, ca și când câteva clipe ar fi suferit de o amnezie. Apoi răspunsul: "Nu de mult. De anul trecut." "Și de unde ai venit?" Alarmă bizară: "Ce importanță are asta pentru tine?" "Nici una, o simplă curiozitate." Dar ghicise că această curiozitate va persista și alte întrebări vor veni. Totuși rezistă, nu mai adăugă nimic după ce răspunse: "Din București." "Și ce făceai acolo? spusei aproape spontan. Trebuia să se decidă dacă vroia sau nu să-mi povestească. De fapt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lotus de șaisprezece, care se ofilea și ea curând și îi urma o a treia. Dar ce știe o astfel de floare de lotus față de o floare de magnolie, cum arăta la patruzeci de ani văduva muzicianului? Mi-o fi ghicit acest gând, această comparație? Învăluită printr-o anumită știință de a fuma într-un nor de rotocoale de fum, se uita la mine cu acel surâs și acea privire care îți sugerează că deși cineva te vede pentru întîia oară
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar Silvia va afla și cui datorez eu această favoare, lucru care mi se pare scabros! Prefer să știe că voi fi iar universitar prin propriile mele sforțări!" " Dar Silvia nu va ști niciodată!" "Întîi că va ști, fiindcă îți ghicesc gîndul: pace și armonie între noi trei, lucru imposibil, fiindcă nu se poate uita că acest ștab mi-a luat copilul, în timp ce știa că el mai avea doi. Și pe urmă chiar dacă Silvia nu va ști că Mircca m-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
plimbare. Ce nu mergea?! Ce primejdie simțise că o amenință? Nu era o enigmă, Silvia se îndepărta de ea, fie că își descoperea tatăl, deși se spune că asta vine mai târziu, fie că o făcea de pe acum să plătească, ghicindu-i în mod obscur vinovăția de a fi adus între noi un străin. Deci nici întrebările dacă o mai iubesc nu fuseseră atât de goale. O ispitii: Consider viața mea refăcută, nu mă interesează să mai trăiesc de-aici înainte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să spun indiferent prin ce soi de afacere, te aruncă imediat în casta celor bogați, care datorită pragmatismului ei e lipsită de prejudecăți stupide. Un băiat destoinic și plin de calități e ușor primit în rândul celor bogați, fiindcă se ghicește în el o forță potențială, adică un priceput viitor om de afaceri și numai rar asta poate să provoace o tragedie americană, nu prea specifică." "Te referi la romanul lui Dreiser?" "Cum e cartea asta?", zise Lavinia intrând cu cafelele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mult?" gândisem fără să fiu prea sigur că nu mă înșelam). Nu părea nici doamnă, nici domnișoară, oricum, nu purta verighetă, dar asta nu însemna că nu fusese divorțată sau nu era văduvă. Silueta ei avea formă, mai mult de ghicit decât de văzut, fiindcă rochia pe ea era prea largă, parcă și-ar fi croit-o singură, tăiată rău în talie și cu umflături la subsuori... fără decolteu... Picioarele... da, picioarele erau frumoase, cel puțin atât cât lăsau să se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lui semănau aievea cu ale ei, restul chipului fiind desfigurat de bătrânețe ca să mai pot descoperi și alte asemănări. Nu uitam cum reușise el s-o intimideze pe Matilda, în acea seară când sărbătorisem cu întîrziere nașterea și botezul Silviei. Ghicisem atunci în el bărbatul de modă veche, care nu putea concepe să acorde în sinea lui femeii un locșor cât de mic, oricâte viclenii, ură sau iubire i-ar fi asaltat din partea vreuneia cât fusese tânăr, sau din partea bunicii, după ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chipului ei speriat și privirii ei în care licărea acum o vagă alarmă: stai liniștită, continuai, am o bănuială că ascunzi un corp minunat... cum ți-ai ascuns până acum și maiestuosul tău profil... Vreau să-l văd..." Iar ea ghici (șoaptele mele îi sugerară că doar asta doream, că știam că nu voi putea obține mai mult decât s-o admir, și nici n-ași fi îndrăznit, și nici nu se putea decât atît) și se lăsă dezbrăcată cu un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
știi tu!" "E purul adevăr, zise, adevărul cel adevărat, părinții mei n-au făcut nimic." "Și câți ani li s-a dat?" "Trei ani!" "Corect, zisei, într-adevăr pentru nimic se dă trei ani... Totuși..." "Vrei să-ți povestesc?", îmi ghici ea gândul. Da, așa, câteva fraze... Bănuiesc, zisei, că ai mai povestit asta de nenumărate ori, prin autobiografii sau și mai rău, sub anchete, și că nu-ți face nici o plăcere să-ți reamintești." "Ai dreptate, zise, așa s-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gânditor, chiar posomorât, cu tâmplele în palme. Desigur, gândeam, prezența în mijlocul nostru a acestui ins liniștit, despre care auzisem că ar fi un om drept, nu va admite să se producă aici cine știe ce excese. Eram sigură, adică știam (adică am ghicit din felul în care vorbitorul se transforma treptat în procuror) că nu pentru a se face acelor elemente pomenite de el o critică blândă, "cu floricele", cum se spune când cineva e menajat, fusese provocată această adunare. Da, am gândit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă întrebai, în timp ce mă îmbrăcam cu însumi, gîndindu-mă desigur la cei care îi sânt apropiați, părinți, rude, prieteni... Și mi se aprinse un gând să aflu asta neîntîrziat. Nu mă mai uitai la ea și mă posomorâi, să nu-mi ghicească intensa bucurie pe care o simțeam observîndu-i cu priviri piezișe mișcările rapide și feline... și tăcui să nu-i mai aud glasul, în care, oricât ași fi fost de rece, nu descopeream nici o stridență care să mă ajute să rămân
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care mi se insinua, că fata asta începea să mă plictisească cu vorbăria ei. Nimic! Uită-te la mine și atâta tot. Nu ajunge? Nu! gândeam Și atunci îmi oferea cu acel secret și tandru humor, ca și când mi-ar fi ghicit gândurile, un fulger din acel surâs al ei fascinant, repede însă retras, și care pierea în inepuizabila ei vervă incoloră și fastidioasă. " Nu sânt interesantă? se întrerupse de astă dată și nu mă lăsă să-i răspund, știu că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
i-o cunoșteam, dar rămase câteva clipe lângă ușă ca s-o văd. Tresării. Pieptănătura îi desvăluia maiestatea chipului așa cum îmi apăruse prima oară în fosta ei odaie de fată. Îmbrăcase o rochie de o culoare pe care n-o ghicii bine, bleu foncé, dungată cu largi spirale în formă de flăcări verzi. Se apropie de mine cu aceiași pași care înainte mi se păreau că nu vor mai sosi, lentoare însă care acum o făcea să semene cu o tânără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]