9,375 matches
-
o materie uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar de contrarietăți ale sufletului poetic împiedicat în magma vieții prozaice, e continuat de o serie de prozopoeme confesive, cu titluri umoristic savante (Despre glorie, Despre aiuriți), în care se revine la accente retorice teribiliste, compensate însă de un umor complice cu un cititor-copil, căruia par să i se adreseze unele texte (Hoții au furat zăpada). Versul e vag înrudit cu naivitățile argheziene, însă nu
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
to judge oneself from time to time, looking right and left to see where one stands. For us Romanians, the danger of wandering is especially great, since we are too easily attracted by the passing luster of fashion, by conquering gloria mundi or I don’t know what other ‘values,’ and we strive, while still in scientific swaddling (sumețindu-ne Încă din fașă științifică), to get elbow to elbow or even to surpass our poor Western colleaguesă(7.VI.1933)”. As for
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românesc. Încă înainte de apariția revistei, în „Viața Basarabiei” se afirma că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un titlu de glorie. Era un atac de pe poziția unui regionalism îngust. Realitățile basarabene, literare, culturale, istorice își găsesc o abordare prioritară în P.b. Sunt evocați Leon Donici (în articole semnate de Demostene Botez, George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr.
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
V. Eftimiu dramaturg, G. Topîrceanu poet, N. Filimon romancier, Aron Cotruș, Tudor Arghezi poet, D. Anghel ș.a. Tot G. Călinescu, la „Cronică mizantropului”, scrie despre Occidental, Oriental, Sentimentul cetății, Frigmania și Bovenia, Definiția scriitorului, Întunecatul Ev Mediu, Examenul, Furnicile, Propagandă, Gloria, Războiul și literatura etc. La rubrică „Ocultism”, sub semnătură Nostradamus, el vorbește despre grafologie, chiromanție, superstiții ș.a. în articole precum Originea viselor, Zodia Cancerului, Despre farmece, Sacrificiile umane și magia, Animalele și superstițiile, Puterea sugestiei, Despre ierburile magice, Numerele, Vrăjitorie
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
scene de magie neagră, rituri de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei narațiuni aventuroase, pendulând între iubirea pătimașă și ura maladivă. O ereditate blestemată, ca și energia funestă a unei ambiții diabolice antrenează spre glorie și spre pieire eroina, principesa Nocturna, care sub diferite întruchipări se întâlnește mereu, prin timp și spațiu, cu Satan, cavalerul Întunericului înfățișându-se ca un irezistibil seducător. În povestea ei de superstiții și mistere oculte, K. întrețese, pornind de la Drăculești
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui fanfaronadă, când nu devine agasantă, își are hazul ei și, dacă L. sfârșește prin a se acoperi nu de glorie, ci de ridicol, e cel puțin un ridicol pitoresc și amuzant. Pentru că, în fond, omul e de bună credință în convingerea lui neclintită că el este cel chemat să apere ordinea și instituțiile legiuite. Ciudată, dar nu inexplicabilă, apare în
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
istorice de rigoare, De la Baudelaire până în prezent. Ceea ce, după profesorul freiburghez, individualizează poezia universală din acest interval e o „structură” interioară unică, neafectată de politicile diferitelor curente. Dominanta acestei structuri e obscuritatea. Potrivit lui Baudelaire, pentru poetul modern e „o anumită glorie în a nu fi înțeles”. Sursele obscurității, consideră Friedrich, sunt două: refuzul oricărei forme de mimesis și autonomizarea limbajului. În poemul modern, peste o „realitate dezarticulată sau sfâșiată de violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Lăutarul ne interzice judecarea vieții în categorii finale, lipsite de fluiditate: nici tragedie ascunsă, nici comedie pe față. Totuși, din această îndestulată împăcare cu sine se ivește, calm, mediocritatea. În sfârșit, un neam doar simpatic nu poate aspira la nici o glorie, ci doar la o incomodă bălteală și marginalitate 1. Puțină istorie europeanătc "Puțină istorie europeană" Marginalitatea este soarta țiganilor de-a lungul întregii istorii europene 2. Istoricul britanic Norman Davies (profesor emerit la Universitatea din Londra) crede că prima atestare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fenimore Cooper, Jack London. Cărțile acestora stăteau în teancuri alături de Magazinele istorice din colecția tatălui - o fire aristocrată care i-a predat fiului vocația demnității. Dar anii de școală erau meniți să meargă, în pas de defilare, tot înainte - „Pentru gloria Poporului, pentru înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului, Înainte!”. La liceu, multe, prea multe ore cu profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului și a prostiei galopante se năpustea asupra oricărui ins mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Noica nu putea fi ușor descalificat de adepții occidentalizării din România, din cel puțin două motive. În primul rând, Noica era un clasic în viață, victimă a represiunii comuniste, verigă vie între prezent și, pe de o parte, perioada de glorie a anilor interbelici, pe de alta, glorii naționale trăind în exil, precum Eliade, Cioran și Eugen Ionescu; în al doilea rând, pentru a dezvolta una din observațiile pe care le face Borbély în articolul său, Noica transferase dezbaterea canonică de pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adepții occidentalizării din România, din cel puțin două motive. În primul rând, Noica era un clasic în viață, victimă a represiunii comuniste, verigă vie între prezent și, pe de o parte, perioada de glorie a anilor interbelici, pe de alta, glorii naționale trăind în exil, precum Eliade, Cioran și Eugen Ionescu; în al doilea rând, pentru a dezvolta una din observațiile pe care le face Borbély în articolul său, Noica transferase dezbaterea canonică de pe terenul literaturii (pe care o disprețuia zgomotos
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o foarte modestă altitudine în amintirea lui „Chick” (sau în ceea ce aflăm noi de la el), dar au două efecte secundare importante. Mai întâi, „Chick” îi propune lui „Abe” să scrie o carte, iar filozoful politic se execută, ajungând instantaneu la glorie și avere, după ce volumul se vinde torențial și provoacă un mare scandal public; astfel, relativ obscurul profesor devine (cum am spune azi în România) VIP și își poate în fine plăti cele mai extravagante plăceri de consumator amoral, de la fermecători
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aceleași „fire“ sau „favoriți“ sau „păr de porc“ sau „storuri“, ori cum vreți să le ziceți, furnizează doamnelor oasele de balenă pentru corsete. Dar cererea pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cele patru ambarcațiuni ale sale, care dispărură curînd în partea de sub vînt, atrase de vînatul ce le umplea de speranță și îndrăzneală. Vai, prieteni, multe balene înaripate și mulți alde Derick mai sînt pe lumea asta! Capitolul LXXXI ONOAREA ȘI GLORIA VÎNĂTORILOR DE BALENE Există unele îndeletniciri, în care metoda de lucru cea mai potrivită pare să fie dezordinea, o dezordine meticuloasă. Pe măsură ce intru mai adînc în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se amestecă în chip ciudat, fiind confundați adesea. „Tu ești ca un leu al apelor și un balaur al mării“, zice Ezechiel, referindu-se, dar, la balenă; de fapt, unele versiuni ale Bibliei folosesc însuși termenul de balenă. De altfel, gloria isprăvii Sfîntului Gheorghe ar fi în mare parte știrbită dacă acesta s-ar fi bătut cu o reptilă tîrîtoare, în loc să înfrunte monstrul cel mai mare al adîncurlior. Orice om e în stare să ucidă un șarpe, dar numai un Perseu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
solare, de felul celor folosite la împărtășanie. Pe ele sînt gravate multe frunze de palmier, capre și vulcani, discuri solare și stele, eclipse, cornuri ale abundenței și flamuri desfășurate - astfel încît prețiosul aur pare să-și fi sporit prețul și gloria, trecînd prin acele monetării spaniolești înzestrate cu o fantezie atît de poetică. Dublonul de pe Pequod ilustra cu prisosință aceste însușiri. Pe muchea lui rotundă stătea scris „Republica del Ecuador; Quito“ - așadar această monedă strălucitoare venea dintr-o țară situată în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
știut că ea mi-l înghițise. Dar al doilea braț nu i-l dau! M-am săturat de balene albe! M-am dus după una odată și-mi ajunge. Știu că acela care-ar omorî-o s-ar acoperi de glorie și mai știu că are o încărcătură întreagă de spermanțet prețios, dar, între noi fie vorba, cel mai bun lucru este s-o lași în pace. Nu crezi, căpitane? adăugă el privind spre piciorul de fildeș. Ă Desigur. Dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
văzut prin contrast.................................... 96 LXXIV Capul „Balenei normate - văzut prin contrast.........................................102 LXXV Berbecul.........................................................................106 LXXVI Marele Poloboc din Heidelberg................................................110 LXXVII Cisterna și gălețile.............................................................112 LXXVIII Preeria...........................................................................118 LXXIX Nuca ..................................................................................122 LXXX Pequod întîlnește Fecioara.................................................................126 LXXXI Onoarea și gloria vînătorilor de balene.................................................141 LXXXII Iona din punct de vedere istoric........................................................145 LXXXIII Aruncarea lăncii...........................................................148 LXXXIV Fîntîna ...............................................................152 LXXXV Coada...........................................................................159 LXXXVI Invincibila armada ........................................................165 LXXXVII Școli și dascăli...........................................................182 LXXXVIII Pești capturați și pești pierduți......................................................187 LXXXIX Capete
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin: Românii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin: Românii cresc ca grâul frumos, cu socotealăă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arăta că «lucrul cel mai minunat În Întrecere este că ea produce o răsturnare radicală În concepțiile oamenilor asupra muncii, deoarece ea transformă munca din jug greu cum era considerată Înainte, Într-o chestiune de onoare, Într-o chestiune de glorie, Într-o chestiune de vitejie și eroism». Iar tov. Molotov, Într-unul din discursurile sale, precizează: «fizionomia morală a oamenilor sovietici din prezent apare Înainte de toate În atitudinea lor conștientă față de muncă, considerată de ei drept o chestiune de importanță
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Radio București și ca inspector al Fundațiilor Regale. După război a fost consilier juridic la Tulcea și la Cernavodă. În 1925 A. debutează cu versuri în revista „Cultura poporului” (Cluj). În același an publică în „Voința Ialomiței”, „Dreptul Ialomiței”, „Marea Neagră”, „Gloria Dobrogei”. A semnat și Acs, G. Acs, Acsint, George Pandurul, George Axinteanu-Panduri. A colaborat cu proză, versuri, publicistică socială și culturală la „Ritmul vremii”, „Falanga literară și artistică”, „Familia”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Convorbiri literare”, „Revista
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]