4,781 matches
-
și Cupă față de celelalte, cele din Umă și din Lundziń față de celelalte. În special din punctul de vedere al împrumuturilor se pot opune graiurile din Grecia, Republica Macedonia și România. Fonetismul meglenoromânei nu este unitar. Există diferențe relativ însemnate între graiuri. Fonemele vocalice ale meglenoromânei sunt: Transcrierea meglenoromânei nu este unitară în rândul cercetătorilor. În acest articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și se opune lui / e/ în graiurile din Lundziń
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și se opune lui / e/ în graiurile din Lundziń, Cupă, L’umniță, Oșiń și Birislăv: "videm" „vedem” vs. "vidęm" „vedeam”. Vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /ɔ/ și /u/ accentuate se lungesc, în afară de graiurile din Umă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și se opune lui / e/ în graiurile din Lundziń, Cupă, L’umniță, Oșiń și Birislăv: "videm" „vedem” vs. "vidęm" „vedeam”. Vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /ɔ/ și /u/ accentuate se lungesc, în afară de graiurile din Umă și Țărnareca: "apu" [aːpu] „apă”, "cămeș" [kǝmeːʃ] „cămeși”, "sin" [siːn] „sân”, "soră
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și se opune lui / e/ în graiurile din Lundziń, Cupă, L’umniță, Oșiń și Birislăv: "videm" „vedem” vs. "vidęm" „vedeam”. Vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /ɔ/ și /u/ accentuate se lungesc, în afară de graiurile din Umă și Țărnareca: "apu" [aːpu] „apă”, "cămeș" [kǝmeːʃ] „cămeși”, "sin" [siːn] „sân”, "soră" [soːrǝ] „soră”, "grǫ́n" [grɔːn] „grâu”, "suflit" [suːflit] „suflet”. Înaintea silabei accentuate, vocalele se închid, dar nu și în împrumuturi: În L’umniță, / ǝ/ la
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
consoană nazală se realizează [ạ] (mai închis decât [a], între acesta și [ə], mai aproape de [a]): "ạn" „în”, "ạmpirat" „împărat”. Și după silabă accentuată se închid aceleași vocale, dar /a/ se păstrează ca articol hotărât: "casă" vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ca articol hotărât: "casă" vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între Capidan și P. Atanasov, în sensul că acesta notează și semivocalele e̯ și o̯. Meglenoromâna are 26 consoane: În poziție finală de cuvânt, consoana /l/ primește o
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
limbii meglenoromâne diferă întrucâtva de cea a românei, prin unele trăsături arhaice și datorită unor influențe ale limbilor învecinate. În morfologie se remarcă atât trăsături sintetice, cât și analitice, precum și influențe ale limbii macedonene și ale aromânei, mai ales în graiul din Țărnareca. Singularul La masculin singular, pe lângă substantivele terminate în consoană, sunt mai multe decât în română cele terminate în "-u", în Umă și în Țărnareca această terminație existând după orice grup de consoane: "socru" ca în română, dar și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
singularul în "-a" sau "-ă" pot avea pluralul în "-z", vocala precedentă fiind accentuată: "avlíi̯a" - "avlíur" sau "avlii̯áz" „curți”, "căsăbắ" - "căsăbắz" „orașe”. Exprimarea cazurilor este în general analitică. Genitivul se exprimă în majoritatea graiurilor cu "lu", la origine articol hotărât, devenit invariabil, practic o prepoziție. Se folosește la cele trei genuri și la cele două numere, atât pentru substantivul propriu nume de persoană, cât și pentru cel comun. Acesta din urmă este articulat cu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
numere, atât pentru substantivul propriu nume de persoană, cât și pentru cel comun. Acesta din urmă este articulat cu unul din articol hotărât sau nehotărât dacă este feminin sau masculin singular, putând fi nearticulat dacă este masculin plural: Doar în graiul din Țărnareca sunt forme de genitiv cu articol hotărât enclitic și cu articol posesiv antepus: "ạu̯ țarlui fitšor" „fiul împăratului”, "tai̯fa a featil’ei̯" „ceata fetei”. Dativul are ca marcă prepoziția "la", în general substantivul fiind
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Vocativul meglenoromân este identic cu nominativul sau are desinențe (numai la singular): "ạmpirati!" sau "ạmpiratuli" (mai rar) „împărate!” (masculin singular), "su̯ăru!" „soro!” Articolul nehotărât are formele "un", "ună", care nu se declină, la plural existând numai în unele graiuri, cu forma "niști" sau "niștă". Articolul hotărât: Adjectivul megleromân prezintă unele particularități față de cel din română în privința gradelor de comparație. Superlativul se poate forma și numai cu "mai̯" + adjectivul cu articol hotărât ("mai̯ mica fętă" „fata cea mai
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
formează în general din numeralele cardinale, la care se adaugă articolul "-li" indiferent de gen, înaintea lor folosindu-se prepoziția "la": "la dǫ́u̯li or" „a doua oară”, "la trei̯li cał" „al treilea cal”. În graiul din Țărnareca acest articol are varianta "-l’ă" și există și forma de feminin: "la trei̯a dzuu̯ă gri" „în a treia zi grăi”. Corespunzător lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
foarte frecvent. Valorile sale sunt exprimate de poziția auxiliarului: antepus sau postpus participiului verbului cu sens deplin. Auxiliarul antepus are aceleași forme ca "veari" cu sens deplin și poartă accent: Forma cu ă a participiului, ca în aromână, este în graiurile din Umă și Țărnareca. Cu auxiliarul antepus, perfectul compus exprimă tot o acțiune încheiată în trecut, ca și perfectul simplu, dar la care vorbitorul nu a fost martor ocular, constatând personal faptul într-un moment ulterior: "G’org’i ari
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și cu participiul acordat, inclusiv la verbe tranzitive, tot sub influența macedonenei: Indicativul viitor O formă specifică de viitor există numai în graiul din Țărnareca, cu verbul cu sens deplin la forma de conjunctiv prezent (vezi mai jos), precedat de "ăs" sau "ă si / ă să" invariabile, analog cu tipul de viitor din limba română format cu „o” + conjunctivul prezent. "Ă" provine din
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
în vremea cînd se afla departe de țară. “Încă de cînd era student - arăta Ioan Bianu în portretul făcut lui Ștefan Ciobanu - și-a îndreptat studiile și cercetările asupra literaturii neamului din care face parte [...]. Deși departe de pămîntul și graiul românesc, fiind profesor secundar în Rusia la Jitomir [...] nu a încetat de a întreține relații de studii cu știința românească, iar cînd imperiul rusesc țarist s-a prîbușit și patria sa de naștere, Basarabia, a scăpat de jugul greu care
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
1873, Făgăraș - d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. Ovid Densusianu a întemeiat și a condus revistele "Viața nouă" (1905-1925) și "Grai și suflet" (1923-1938). A studiat fenomenele de limbă în strânsă legătură cu folclorul și etnografia. Este creatorul școlii lingvistice de la București. Studiile sale se remarcă prin bogăția documentării, claritatea expunerii, prin grija pentru obiectivitatea științifică, alterată însă uneori de limitele
Ovid Densușianu () [Corola-website/Science/298751_a_300080]
-
anume», neliniștit și tragic, va rămâne, oricum, cu mult mai viu decât Ioan, definitiv înseninatul său frate imnic. Sub numele celui dintâi a trăit și a scris poate ultimul mare poet al Transilvaniei.” (Ion Pop, Ultimul rapsod al Transilvaniei, (în) „Grai”, Bistrița, 2002, nr. 1). În 1960 debutează cu poezia Floarea mea în revista „Tribuna” din Cluj (anul IV, nr 14, 7 aprilie, p. 6). Poezia este semnată: Ioan Alexandru, elev. În iunie-iulie 1962 termină studiile liceale și susține Examenul de
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
titluri de Imnuri lirice. Un titlu este Rohia. Dacă voi trăi să le pot împlini aceste trei sute de imnuri datoria vieții mele va fi încheiată. Imnuri lungi în care să fie redeșteptate toate frumusețile Cosmosului în lumina Învierii, neamul și graiul și părinții, așa cum au făcut marii poeți ai altor neamuri, Dante, ori Roman Melodul, ori Eminescu, Coșbuc și Blaga la noi.” Revista „Tribuna” din Cluj (nr.21, 21 mai) deschide cu Ioan Alexandru un proiect de prezentare a scriitorilor contemporani
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Alexandru - Justinian Chira“ și sub titlul „Poezii“ a apărut o antologie din poezia lui loan Alexandru (ediție îngrijită de Cristian Moisescu, Arad, Editura Nigredo; coperta și supracoperta: Onisim Colta). În anul 2002, la Bistrița, a apărut primul număr al revistei „Grai“, - revistă de literatură și artă - număr dedicat lui loan Alexandru. În revistă semnează Ion Pop, Eugen Simion, Nicolae Breban, Ion Cocora, Constantin Cubleșan, Justinian Chira, Paul Miron, Nicolae Manolescu, loan Pintea, Paul Gherasim, Gheorghe Grigurcu, Adrian Popescu, Aurel Rău, Andrei
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite de mult liturghiile amuție / Cântul fecioarelor, ruga asceților..." (APT, 18); și în ultimă instanță: "Pustia umblă Pustia este grai / Cuvânt necunoscut năuc anume / Neamul lui cât nisipiș pe mări / Se-ntinde fără veste peste lume // Și când vin zorii și când e iarăși cer / Și când e cerul înspuzit de stele / Atuncea tu Pustie ești bunul Dumnezeu / Deasupra neființei
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
o aspirație spre lumină și înălțare; oamenii săraci ai acestei provincii sărace și bogate în același timp reprezintă o stirpe de profeți ce poartă în ochii lor iluminați flacăra idealului de vechime, continuitate și unitate națională: "Un singur rost plinește graiul meu / Încerc să-l spun din nou mai cu tărie / Că neamul meu părinții din părinți / Cred în lumină și în veșnicie; marii apostoli ai neamului aparțin de aceeași esență curată și rustică".» (TML, 143 sq.). Iar aceste calități semnalate
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
rival își face apariția sedare cu păstrarea stării de conștiență înaintea și în timpul procedurilor diagnostice și terapeutice realizate cu sau fără anestezie locală în câteva săptămâni toate roțile bibloc au fost înlocuite cu roți monobloc unii dintre velites purtau coifuri graiul goralilor aparținător dialectului malopolon are unele influențe din cultura ciobanilor vlahi pompe de abur și injectoare abdomenul păsării este albicios iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună conviețuirea are loc fără conflicte totuși fiecare familie păzește numai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]