10,086 matches
-
zonele Mediteranei. Descoperirile arheologice indică cultivarea năutului în aceste zone cu 3-4 milenii î.H. (AGATHOKLI I., PADUSI K., 1954; ro.wikipedia.org/wiki/Năut). în prezent, năutul este răspândit prioritar în Asia, unde în anul 2008 ocupa 11 mii hectare. în Africa năutul se cultivă pe suprafețe destul de mari, peste 470 mii ha, în America de Nord și Centrală 220 mii ha, pentru ca în Europa suprafața ocupată de năut să nu depășească 100 mii ha (ANUARUL STATISTIC F.A.O., 2008). Dintre țările
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 2008. 10 Dintre continente face excepție doar Africa unde producția a înregistrat continuu un mic regres. în România suprafața cultivată cu năut a scăzut foarte mult, această plantă nemaifiind cultivată decât sporadic pe suprafețe mici (1.000 - 2.000 hectare). Năutul s-a bucurat de o atenție deosebită înainte de anul 1989, ajungând să fie cultivat pe circa 10.000 hectare, cultura fiind răspândită mai ales în Dobrogea, Sudul Moldovei, Sud și Sud-Estul Câmpiei Române. Această cultură întâlnește în țara noastră
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cultivată cu năut a scăzut foarte mult, această plantă nemaifiind cultivată decât sporadic pe suprafețe mici (1.000 - 2.000 hectare). Năutul s-a bucurat de o atenție deosebită înainte de anul 1989, ajungând să fie cultivat pe circa 10.000 hectare, cultura fiind răspândită mai ales în Dobrogea, Sudul Moldovei, Sud și Sud-Estul Câmpiei Române. Această cultură întâlnește în țara noastră condiții favorabile de creștere și dezvoltare și ar putea să aibă în viitor o extindere mai mare, știut fiind faptul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și floarea soarelui sunt folosite ca premergătoare atât prin faptul că au unele caracteristici agrofitotehnice valoroase (lasă terenul curat de buruieni) dar și prin faptul că aceste plante se cultivă pe suprafețe mari (în cazul țării noatre, aproximativ 3 milioane hectare). Plantele foarte bune și bune premergătoare pentru năut eliberează terenul mai devreme, îl lasă curat de buruieni, destul de afânat, fertil și cu umiditate suficientă, astfel încât să se poată efectua toate verigile tehnologice din cultura năutului, în bune condiții. în cadrul unei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fosfor duce la producții ridicate, mai ales cu dozele de 40 kg/ha azot + 80 kg/ha fosfor (PAIKARAY R.K., 1992). în condiții de precipitații bogate rezultate bune se obțin la fertilizarea cu 20 kg N + 50 kg P2O5 la hectar (MISHRA C.M., 1995), iar în condiții de irigare fertilizarea cu 20 kg N + 40 kg P2O5/ha a dus la dublarea producției față de varianta nefertilizată (SABALE R.N., 1995). Prin adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot (20 kg/ha) și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
influențată șii de MMB, puritatea și germinația seminței utilizată la semănat (BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M., și colab., 1999, 2002). După unii autori, în anumite condiții, năutul poate da rezultate bune dacă folosim o cantitate mai mică de sămânță la hectar. Astfel, VAISHYA R.D. folosind cantități de 75, 100 și 125 kg sămânță la ha a obținut producția cea mai mare, respectiv de 2.410 kg/ha la varianta când s-a semănat cu 75 kg sămânță la ha. Distanța între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
vegetație (ȘANDRU I., 1996) (tabelul 25). II.2.5.3. IRIGAREA Năutul reacționează pozitiv la îmbunătățirea regimului de umiditate din sol prin irigație, dând producții mari, bogate în proteine și grăsimi, fapt ce contribuie la obținerea de importante venituri la hectarul cultivat. Regimul de irigare aplicat la năut trebuie să fie strâns legat de necesitățile variabile pentru apă ale plantelor, de precipitațiile căzute și de perioadele critice din timpul vegetației. în general, numărul de udări la năut este mic și au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru pătrat și apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează prin aducerea umidității la 14% (MOSCALU T., 1969). Pe plan mondial se practică și o altă metodă de evaluare a producției la 41 năut, care constă din următoarele operațiuni: se numără păstăile de pe plantele unei probe care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
metodă de evaluare a producției la 41 năut, care constă din următoarele operațiuni: se numără păstăile de pe plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se țină cont de gradul de uniformitate a culturii, de fixarea cu multă obiectivitate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR Producțiile obținute în experimentările din câmp s-au exprimat în kg/ha, cu umiditatea de 14%. Rezultatele din experiențele în vase de vegetație (7 kg sol/vas) s-au raportat la hectar, luându-se ca referință faptul că 1 ha teren arabil are 3.000.000 - 4.000.000 kg sol fertil. Toate determinările s-au efectuat în trei sau patru repetiții, pentru ca rezultatele să poată fi prelucrate statistic, metoda folosită fiind
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
SEMINȚE ȘI A UNOR îNSUȘIRI CHIMICE ALE SEMINȚELOR LA NĂUT Folosind o metodologie adecvată (AVARVAREI I., 1989; AXINTE M.și colab.,1999, 2002; UNGUREANU O., 2001), după ce s-a stabilit producția de semințe pe plantă, s-a determinat producția la hectar pe baza cantității de pământ din vase, a suprafeței fiecărui vas și a numărului de plante, rezultând datele prezentate în tabelul 39. Indiferent de îngrășământul și doza în care acesta este aplicat, se observă că năutul reacționează pozitiv, producția crescând
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
3.180 kg/ha, ce a depășit cu 1.483 kg/ha varianta nefertilizată și cu 643 kg/ha varianta fertilizată cu Folifag 1%. Bacterizarea semințelor de năut cu Nitragin 2 flacoane, respectiv 4 flacoane la sămânța necesară însămânțării unui hectar cu năut a adus rezultate remarcabile cu privire la producție, mai ales în cazul dozei mari (4 fl/ha); numai prin bacterizarea cu 2 flacoane/ha, se obține o producție de 2.540 kg/ha care depășește cu 843 kg/ha năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha (Folifag 2%) arată că acest îngrășământ este destul de valoros pentru cultura năutului. Bacterizarea semințelor cu Nitragin a favorizat o creștere a producției cu 738 kg/ha față de martorul nefertilizat, dacă se folosesc 2 flacoane la sămânța necesară însămânțării unui hectar, pentru ca la dublarea dozei (4 flacoane/ha) producția să crească cu 1.413 kg/ha. Dintre îngrășămintele foliare folosite în experiență se constată că produsele Folifag (1%), Nutrivit (5%) și P.P.C.F. 2-3-1 (0,5%) cu producții de 2.329 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realizat în epoca I. între producția de proteină realizată de năutul semănat în epoca I și cel semănat în epoca a III-a nu au fost diferențe care să prezinte semnificație. Totalul de proteină obținut în anul 1999 pe un hectar de năut a avut valori cuprinse între 310,1 kg/ha (EI) și 476,3 kg/ha (EIII), diferența de producție fiind fără semnificație în cazul variantelor semănate în epocile II și III. în corelațiie directă cu producția de boabe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m2) la care procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină și s-a realizat când năutul a fost semănat la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
rânduri. în anul 1999 producția de proteină a fost mai mică în cazul semănatului la 60 cm între rânduri (409 kg/ha) decât la 45 cm între rânduri (474,4 kg/ha). Cea mai mare producție de proteină la un hectar s-a realizat în cazul semănatului la 60 cm între rânduri în anul 1998 având valoarea de 599,4 kg/ha iar cea mai mică producție în anul 2000 la distanța între rânduri de 15 cm, cu o valoare de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ras” din pădurile Valea Ursului (anii ’60 - ’70) și Babanuța (anii ’80), care însă nu au dat randamentul scontat. S-a încercat introducerea molidului (Picea silvestris), a bradului (Abies alba), pinului (Pinus silvestris) și pe o mică suprafață (de câteva hectare) a laricelui (Larix larix) și a tisei (pe Valea Comorii, la baza râpei există 20 - 25 de exemplare). Datorită neadaptării la condițiile climatice de aici a lipsei de fonduri dar și a nepăsării oamenilor, plantațiile de rășinoase au fost „invadate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acest proces nu s-a desfășurat În mod controlat (intervențiile municipalității nu făceau față creșterii demografice și amplificării teritoriului administrativ), fiind vorba despre o dezvoltare spontană, deinvadare a spațiilor fostei periferii. În această perioadă, capitala Își sporește suprafața de la 5614 hectare, În 1918, la 7800 de hectare În 1939, deci Înregistrează un spor de 39% (Giurescu 1966: 189) iar densitatea acestor zone periferice crește de la aproximativ cei 25 loc / ha din În primii ani ai perioadei interbelice la 100 - 149 loc
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
În mod controlat (intervențiile municipalității nu făceau față creșterii demografice și amplificării teritoriului administrativ), fiind vorba despre o dezvoltare spontană, deinvadare a spațiilor fostei periferii. În această perioadă, capitala Își sporește suprafața de la 5614 hectare, În 1918, la 7800 de hectare În 1939, deci Înregistrează un spor de 39% (Giurescu 1966: 189) iar densitatea acestor zone periferice crește de la aproximativ cei 25 loc / ha din În primii ani ai perioadei interbelice la 100 - 149 loc / ha (Mihăilescu 2003: 160). Se poate
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
care iarna trăia în frig, fără electricitate și avînd un nivel de viață primitiv. ,,Marile realizări” nu erau făcute pentru a ușura viața oamenilor, ci doar în scop de propagandă idioată. S-a creat ,,agricultura socialistă” cu ,,producții record la hectar” , s-au creat vaste sisteme de irigații, dar aceste producții mergeau la export (pentru a importa materiale scumpe pentru ,,casa poporului” ), iar populația primea hrană pe cartele și răbda de foame! Și toate acestea, tot în numele ,,idealurilor socialismului” ! în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
apărarea monumentelor naturii și educarea tinerilor în spiritul cunoașterii și ocrotirii naturii. Profesorul Dimitrie Cărăușu a fost custodele Rezervației geologice, paleontologice și floristice Dealul Repedea, aflată la 10 km de Iași și declarată ca atare în 1955, pe 40 de hectare. După o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993 și a fost înhumat în cimitirul Sfinții Petru și Pavel din Iași. CĂRĂUȘU, SERGIU (1907-1997) BIOLOG Continuator al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
colaborat la jurnalele "Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]