8,822 matches
-
a-l domina și poseda, făcându-l sclav. Toată scena era rea lizată ca un balet de dragoste erotică peste care trebuie să planeze o atmosferă de exaltare și exuberanță. Farmecul și pute rea Vio ricăi sau dovedit imbatabile. A imprimat rolului, în afară de aspectul triumfător, și un aer palpabil de nebunie și a conceput un personaj tragic, ieșit din comun, precum ea însăși. Repe tițiile au fost o bucurie. Succesul obținut de Cortez, enorm. Am re găsit-o după un an
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de departe merg rădăcinile familiei Dvs.? — Până în Grecia și Spania, acum niște sute de ani! Buni cul, Constantin Cortez, era cântăreț de operă, bas cantabil, cânta la Kiev și Odessa, o voce superbă. Afișele rusești care îi anunțau spectacolele erau imprimate pe mătase. Se scrie în anumite cărți că reușea să stingă lumânările din candelabre când făcea un crescendo! — și despre Dvs. am citit că, atunci când cântați Herodiada, făceați să tremure lentilele ochelarilor în sală! — Ha, se poate, că sunt niște
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un spațiu încăpător și care poate fi tranzitat de aproape toți membrii comunitații, este abandonată, iar întâlnirile, altădată obișnuite, se mută într-un spațiu închis, acela al pridvorului lui Moromete: . Această mutație, dintr-un spațiu deschis într un spațiu închis, imprimă, parcă, o conotație conspirativă, anunțând ceea ce va urma la scară istorică și socială. Folosirea verbului "așeza” pentru a reda locul unde se află casa este un indiciu clar al faptului că Moromete mai crede în mitul refacerii familiei țărănești, că
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
PNȚ, Ion Mihalache, pregătea în aceste zile marea adunare național-țărănistă, planificată pentru data de 14 noiembrie 1935. Național-țărăniștii doreau să demonstreze, că partidul se bucura de o influență considerabilă în rândul maselor, fiind pregătit să preia guvernarea. Iuliu Maniu a imprimat însă o nuanță anticamarilistă discursului ținut la Uioara, afirmând că acțiunea sa avea menirea să deschidă "ochii și urechile regelui"573. Președintele PNȚ a intervenit energic, determinând renunțarea lui Iuliu Maniu la campania începută, în așteptarea momentului în care, tactica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atunci când a declarat că-l va combate pe Nicolae Titulescu, indiferent pe ce listă electorală ar apărea. Diplomatul român era înscris pe listele PNȚ în județul Olt. Șeful legionarilor a făcut, de asemenea, declarații răsunătoare, cu privire la direcția pe care ar imprima-o politicii externe a României, în cazul în care ar fi obținut victoria în alegeri. Astfel, el a afirmat că era împotriva democrațiilor occidentale, împotriva Micii Înțelegeri, a Înțelegerii Balcanice și a Societății Națiunilor, și că, în cazul unei victorii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii politice a georgiștilor. După ce reamintea că partidul său nu lupta împotriva limbii sau a credinței împărtășite de minoritari, el adăuga că formațiunea sa politică respingea posibilitatea ca "de peste hotare, străinii să curgă zeci de mii prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cehoslovacia și U.R.S.S. se încheiase o "alianță militară", deși Iugoslavia nu reluase relațiile diplomatice cu Moscova, iar România inițiase negocieri cu sovieticii care, treziseră în opinia publică o rezistență categorică. Gheorghe Brătianu aprecia că era posibil ca reuniunea să imprime politicii românești și a aliatelor sale o orientare nouă, chiar în momentul în care la Paris, se crea un guvern mai sensibil la influențele partidelor de stânga și de extremă stângă 805. La 15 iunie 1936, președintele liberalilor georgiști depunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regenerat", despre o doctrină constuctivă, de echilibru și de rațiune, care promova libertatea individuală și dreptul de proprietate, susținând că din punct de vedere social, societatea românească avea nevoie de o elită a păturilor mijlocii, de la orașe și sate. Au imprimat programului și ideologiei proprii un naționalism "constructiv", prin promovarea liberalismului național. Au respins manifestările și sloganurile extremiste de dreapta, la fel de tranșant cum au respins orice apropiere de ideologia comunistă. PNL-Gheorghe Brătianu a fost solicitat să participe la guvernare de majoritatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a fost Remus Cernea, candidatul Partidului Verde. Vizibilitatea lui publică înainte de alegeri era practic inexistentă. În doar câteva săptămâni de campanie, candidatul la președinție Remus Cernea, un tânăr cu barbă și plete, care apărea în imaginile oficiale într-un tricou imprimat cu un slogan în limba engleză (Think Big), a adunat 5.700 de suporteri pe pagina sa de Facebook, aproape 2.000 de prieteni pe site-ul de socializare Hi5 și peste 1.000 de abonați la mesajele postate pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
neclare"1. În fața acestor constrângeri, urbaniștii și arhitecții Renașterii au înțeles să construiască cetatea ideală ex nihilo, nu transformând orașul deja existent. În sfârșit, caracterul dispersat al acestor intervenții traduce "o percepție culturală (încă nefuncțională) a cetății"2. Pentru a imprima marca puterii lor, regii s-au preocupat de decorarea orașelor, fapt care a favorizat apariția unei arhitecturi urbane monumentale; aceștia s-au preocupat, de asemenea, ca orașele să fie mai curate și mai sigure, dar nu au avut în vedere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitori din provincie 2. În ceea ce-l privește, Haussmann a apelat la teoria "cheltuielilor productive" a lui Persigny 3: ocupațiile ce aveau să asigure dezvoltarea activității de construcție însemnau îmbogățire. El a favorizat dezvoltarea economică a orașului, îndepărtând pericolele și imprimând amprenta împăratului. Să reținem, în sfârșit, așa cum ne amintește Alain Corbin, că reglementările sanitare din mediul urban fuseseră, încă de la începutul secolului al XIX-lea, de inspirație industrialistă. "Trebuie impuse limite" pentru "asigurarea înfloririi meșteșugurilor orașelor și artelor", citim în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
emfază, și i se făcea silă de vidul și de incoerența ideilor sale; când avea însă un material de bază, știa să-l despovăreze de prisosuri, să facă apropierile necesare, să dea mai multă forță și viață, și să-i imprime întregului mișcarea interioară a elocvenței. Este ceea ce el numea a pune sare într-o scriere; sarea putea fi o expresie neașteptată, o imagine, o vorbă de duh, o epigramă, o ironie, o aluzie, ceva tranșant și viu pe care îl
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
îl arestase pe Pont-Neuf, a stăruit să i-o public în Patriotul francez. Numai că se înălța în slavă într-un mod atât de extravagant, încât nu m-am putut hotărî să-i fac acest serviciu. Am șters elogiile, am imprimat faptul; chiar astfel modificat, articolul rămânea destul de neverosimil. ĂÎn această relatare, din care am eliminat comparații ca aceea cu Horatius Cocles „stăvilind, ca Marat, o întreagă armată pe un pod“; „chipul neînfricat al lui Marat îi făcea pe husari și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
comparația nu se extinde însă dincolo de poziții. Când ne referim la persoane, nu mai găsim decât contraste. Într-adevăr, este cu neputință să-l compari pe Ludovic al XIV-lea, atât de impozant, și care, independent de rangul său suprem, imprima un caracter de grandoare celor mai neînsemnate acte ale sale, cu acela dintre strănepoții lui care nu era remarcabil decât prin bonomia și cordialitatea sa. Nu semăna cu marele monarh nici măcar așa cum un pitic poate avea trăsăturile unui uriaș; căci
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ce rezidă din faptul că principiile schimbării nu au nici caracter de permanență, nici un număr fix, ele modificându-se în funcție de cerințele contextului social. De asemenea, permit manifestarea creativității în proiectarea și realizarea efectivă a schimbării educaționale; * caracter strategic și operațional, imprimând un sens funcțional procesului schimbării educaționale; * caracter sistemic, multinivelar, interacționist, solicitând înțelegerea și aplicarea lor ca un tot unitar la nivelul tuturor componentelor procesului. Încălcarea unui singur principiu este suficientă pentru a conduce la anularea celorlalte. Deși au aparența unor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizațiilor, aceasta presupunând activități planificate pe termen lung pentru îmbunătățirea culturii interne și a proceselor umane și sociale ale organizației. Avantajul acestei interpretări, constă în faptul că accentul cade nu pe schimbarea de conjunctură, ci pe schimbarea strategică, planificată, ceea ce imprimă un alt sens conceptului de dezvoltare. Este un sens superior, întrucât la început dezvoltarea organizațională era asimilată strict conceptului de strategie. Ne referim în acest caz la definiția pe care o oferă W. Bennis (1981, p. 114). În opinia sa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
statut profesional superior, dar și relațiile dintre directorul școlii și ceilalți membri ai organizației. Deducem de aici că o mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv o are managerul școlar care, prin agrearea și adoptarea unui anumit stil managerial, imprimă o anumită notă relațiilor existente la nivelul școlii. Acesta trebuie adecvat obiectivelor și problemelor ce necesită rezolvare. Reușita și afirmarea școlii devine de cele mai multe ori direct dependentă de stilul managerial promovat. Altfel spus, există tot atâtea tipuri de climat școlar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării s-a realizat în chip ocazional, astăzi a devenit o necesitate impusă de multiplele accelerații ale proceselor sociale, ceea ce face ca sistemul educațional să sporească în complexitate, iar rezultatele sale să fie evaluate critic din perspectiva calității. Dinamica socială imprimă educației actuale un ritm alert, iar acesta se impune a fi susținut. El pretinde o strategie flexibilă, anticipativă ce trebuie susținută de toți actorii schimbării. A considera că schimbarea în educație se adresează doar cadrelor didactice, sau doar unei anumite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fizică generală curs, și Geografia României seminar. Primul era atât de exhaustiv documentat și cu înaltă ținută interpretat, încât se spune că era o adevărată desfătare intelectuală ... și atât de captivant prin raționamentul logic al proceselor din natură, încât se imprima cu ușurință și trăinicie în memorie. Personal, m-am convins de acest lucru în doar cele patru prelegeri audiate în cadrul cursului intitulat " Atmosfera". De ce atmosfera? ... pentru că își desfășura cursul de Geografie generală în patru secțiuni ... corespunzătoare celor patru geosfere ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
catifelată, tușa spontană și densă, energică, uneori dramatică. Lucrările sale au o anumită gravitate, susținută Într-o dominantă cromatică sobră, Întemeiată pe subtile tonuri de griuri, violeturi, ocruri, roșuri și verzuri. În creația sa reușește să surprindă atmosfera locurilor, patina imprimată de trecerea timpului, poezia anotimpurilor. A preferat ca genuri artistice peisajul și natura statică, iar ca tehnică, pe cea a acuarelei, despre care artistul mărturisea Într-un interviu: Lucrări reprezentative din toate perioadele de creație, evidențiază pasiunea pentru grafică. În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
explicație ar putea fi că spectatorii sunt dezgustați de conflict per se. Totuși, impactul cadrajelor conflictuale trebuie să aibă o legătură cu opiniile anterioare ale spectatorilor legate de politică. Indivizii nu sunt tabula rasa, foi goale, pe care media pot imprima orice opinie politică. Există un consens în literatura de specialitate legat de faptul că cetățenii filtrează mesajele politice prin intermediul propriilor valori și credințe (Lazarsfeld et al., 1948; Zaller, 1992). Aceste credințe le determină și felul în care răspund la cadrajele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la cuvânt, iar pierderea acesteia generează dispariția legitimității discursului (un exemplu îl oferă cazul regimurilor totalitare, în care cuvântul devine apanajul conducătorului, fiind refuzat tuturor celorlalți). 1.4. Limbajul politic suport al ideologiei Dinamica relației ideologie limbaj politic putere politică imprimă trăsături specifice manifestărilor discursive din spațiul politic, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul mijloacelor de expresie. Olivier Reboul indică cinci trăsături ale ideologiei, esențiale în înțelegerea raporturilor pe care le întreține cu limbajul 59. O primă caracteristică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este transparentă la nivelul limbajului, iar elementele de noutate pot conduce la procedee de excludere a locutorului. "Fiecare ideologie se transpune în exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările de specialitate semnalează prezența a numeroase cuvinte dispărute din uzul literar actual, a numărului mare de arhaisme lexicale, a împrumuturilor din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în plan local deținerea controlului absolut asupra cuvântului, prin manevrarea abilă a mecanismelor discursive. Perceput de unii cercetători ca o dimensiune a limbajului publicitar 109, datorită componentei pragmatice accentuate, limbajul politic își dobândește individualitatea prin finalități discursive particulare, care îi imprimă o configurație aparte, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei utilizate. Finalitățile limbajului politic impun acestuia o serie de constrângeri: de ordin intern, vizând respectarea unui set de reguli sintactice și lexicale, și de ordin extern, referitoare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]