4,588 matches
-
monitorizării activităților de combatere a sărăciei și excluziunii sociale. Monitorizarea CASPIS la nivel național: o ilustrare Am ales ca ilustrare una dintre monitorizările CASPIS din mai multe motive. În primul rând, în cadrul procesului de dezvoltare socială și de promovare a incluziunii sociale în care s-a antrenat România în ultimii ani, constituirea CASPIS și elaborarea PNAinc au constituit inițiative importante în procesul de construcție instituțională de la nivel național. În al doilea rând, CASPIS reprezintă una dintre instituțiile românești care este centrată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În al treilea rând, CASPIS este una dintre instituțiile de la nivel național care au oferit (și oferă) suport pentru construcția unui sistem instituțional local cu o componentă bine dezvoltată de monitorizare a implementării programelor de combatere a sărăciei și de incluziune socială. Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) CASPIS este o comisie interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre instituțiile de la nivel național care au oferit (și oferă) suport pentru construcția unui sistem instituțional local cu o componentă bine dezvoltată de monitorizare a implementării programelor de combatere a sărăciei și de incluziune socială. Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) CASPIS este o comisie interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statutare. Având în vedere rolul pe care CASPIS îl îndeplinește, opțiunile strategice în funcție de care și-a stabilit atât obiectivele, cât și planul de lucru sunt următoarele: coordonarea efortului guvernamental, utilizând ca instrument, în primul rând, Planul Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale; implicarea partenerilor sociali (patronat, sindicate, autorități centrale și locale, organizații nonguvernamentale), dar și a reprezentanților organizațiilor internaționale din România (Uniunea Europeană, Banca Mondială, PNUD, UNICEF, DFID etc.); utilizarea cunoștințelor științifice în procesul de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Incluziunii Sociale; implicarea partenerilor sociali (patronat, sindicate, autorități centrale și locale, organizații nonguvernamentale), dar și a reprezentanților organizațiilor internaționale din România (Uniunea Europeană, Banca Mondială, PNUD, UNICEF, DFID etc.); utilizarea cunoștințelor științifice în procesul de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale prin elaborarea de studii și evaluări ale politicilor sociale; susținerea consiliilor județene în dezvoltarea și implementarea planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale; dezvoltarea capacităților întregii societăți de a deveni conștientă de problemele sociale grave și de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UNICEF, DFID etc.); utilizarea cunoștințelor științifice în procesul de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale prin elaborarea de studii și evaluări ale politicilor sociale; susținerea consiliilor județene în dezvoltarea și implementarea planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale; dezvoltarea capacităților întregii societăți de a deveni conștientă de problemele sociale grave și de a dezvolta programe sociale în vederea combaterii acestora. Obiectivul principal pe care CASPIS l-a susținut încă de la început este de implementare a PNAinc de către instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dinamica problemei sociale) și o monitorizare de proces (implementarea politicilor în domeniu). Monitorizarea de proces este derulată anual. În 2003 a fost publicat primul raport CASPIS de monitorizare, centrat pe dezvoltarea comisiilor și planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, monitorizarea la nivel central fiind realizată doar sub formă de pilot. Începând din 2004, monitorizarea CASPIS de proces se realizează la ambele niveluri. Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) Un prim rezultat al activității CASPIS a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comisiilor și planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, monitorizarea la nivel central fiind realizată doar sub formă de pilot. Începând din 2004, monitorizarea CASPIS de proces se realizează la ambele niveluri. Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) Un prim rezultat al activității CASPIS a fost Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar sub formă de pilot. Începând din 2004, monitorizarea CASPIS de proces se realizează la ambele niveluri. Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) Un prim rezultat al activității CASPIS a fost Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primul-ministru. Planul propune obiective pe două orizonturi de timp: pe termen mediu/lung (2002-2012) și pe termen scurt (2002-2004). PNAinc este structurat pe trei secțiuni. Prima secțiune include Planul global de prevenire și absorbție a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. A doua secțiune se referă la componentele sectoriale ale PNAinc, în timp ce secțiunea a treia prezintă o analiză a configurației sărăciei și excluziunii sociale în România, precum și o evaluare a politicilor antisărăcie promovate în perioada 1990-2001. PNAinc a stabilit prioritățile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se referă la componentele sectoriale ale PNAinc, în timp ce secțiunea a treia prezintă o analiză a configurației sărăciei și excluziunii sociale în România, precum și o evaluare a politicilor antisărăcie promovate în perioada 1990-2001. PNAinc a stabilit prioritățile în domeniul sărăciei și incluziunii sociale din România, a dus la dezvoltarea unor structuri instituționale în cadrul organismelor care se adresează sărăciei și excluziunii sociale, a favorizat dezvoltarea unor structuri locale de implementare și monitorizare a unor planuri județene antisărăcie și a încurajat crearea unui parteneriat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
are la bază o monitorizare de proces care nu evidențiază în ce măsură implementarea PNAinc a dus la scăderea sărăciei, ci se concentrează asupra procesului de construcție instituțională la nivel central: stadiul dezvoltării unui sistem instituțional de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, măsura în care instituțiile responsabile și-au interiorizat abordarea integrată a sărăciei și excluziunii sociale, generalizarea practicilor de monitorizare a implementării politicilor sociale în domeniu. Monitorizarea a avut în vedere toate acțiunile inițiate, aflate în curs de desfășurare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernamentale de la nivel central și acțiunile întreprinse de acestea care vizează unul sau mai multe obiective strategice PNAinc. Cu alte cuvinte, a fost monitorizată doar activitatea desfășurată la nivel central relevantă pentru politicile de reducere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale identificate în PNAinc. O echipă de cercetare a realizat interviuri față în față cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale listate în tabelul 1. În total, au fost realizate 47 de interviuri cu directori, directori de direcții din ministere, secretari de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost realizate 47 de interviuri cu directori, directori de direcții din ministere, secretari de minister și experți. Interviurile au fost structurate pe baza unui formular care trece în revistă toate tipurile de acțiuni relevante pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. Ghidul de interviu a fost construit de echipa de cercetare prin consultare cu toate instituțiile guvernamentale selectate, sugestiile și observațiile diferiților reprezentanți instituționali fiind încorporate în forma finală a formularului. Un număr de zece ministere și zece agenții naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost transformat în Agenția Națională pentru Romi (O.U.G. nr. 78/2004 și H.G. nr. 1703/200). Pentru această monitorizare, relevanța unei acțiuni instituționale a fost stabilită prin raportare la obiectivele strategice PNAinc. Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale stabilește cinci obiective strategice, detaliate pe 49 subobiective. Culegerea datelor a luat în calcul acțiunile desfășurate la nivelul fiecărui subobiectiv strategic în parte. Astfel, fiecare instituție guvernamentală selectată pentru monitorizare a furnizat date despre analize ale situației, strategii, planuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistență socială a tuturor celor aflați în situație de dificultate; b) asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie sau comunitate; c) instituirea unei noi legislații cu privire la delicvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale. Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în 2003 și 2004. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei noi legislații cu privire la delicvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale. Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în 2003 și 2004. Prin urmare, majoritatea strategiilor relevante sunt actuale și sunt în linie cu procesul de integrare europeană. Pentru majoritatea strategiilor (23 dintre cele 28), instituțiile guvernamentale au inițiat un proces consultativ. Consultările au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de strategii relevante pentru politici de reducere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale reprezintă: Document Număr În curs de elaborare 4 Aprobat prin lege sau prin H.G. 10 Aprobat prin O.M. 4 Aprobat prin Memorandum 2 Document intern, prezentat în cadru oficial, dar neaprobat 4 Document de sine stătător, difuzat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declarate, alte trei strategii pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să se concentreze asupra propriilor strategii sau a Programului de Guvernare și acordă puțină atenție coordonării cu alte instituții în vederea atingerii unor obiective mai generale, precum sărăcia și incluziunea socială. Mai mult, culegerea datelor pentru studiul de monitorizare a fost dificilă în cadrul acelor ministere care au în responsabilitate mai multe departamente cu sarcini distincte, ce nu necesită în mod normal strategii sau planuri de acțiune comune (cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui loc de muncă). Numărul de programe/proiecte pe subobiectiv PNAinc variază între unul și 31. În vederea atingerii subobiectivelor privind: a) creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, b) instituirea unei noi legislații cu privire la delincvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale și c) prevenirea excluziunii sociale cauzate criminalitate au fost implementate 31, 29, respectiv 28 de programe sau proiecte de către trei, patru, respectiv cinci dintre instituțiile guvernamentale. Un interes ridicat au mai prezentat trei subobiective - creșterea oportunităților de ocupare, asistarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor programe permanente care țin de activitatea curentă a instituțiilor guvernamentale. Acest lucru are consecințe atât pozitive, cât și negative. Pe de o parte, faptul că majoritatea programelor țin de activitatea permanentă a instituțiilor evidențiază prioritatea acordată problematicii sărăciei și incluziunii sociale. Pe de altă parte, abordarea prin programe permanente are și efecte negative, în principal: 1) dependența realizării obiectivelor de existența instituțiilor responsabile în condițiile reorganizării acestora relativ frecventă; 2) lipsa de flexibilitate în implementarea unor proiecte specifice care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
frecventă combinație este compusă din monitorizarea rezultatelor și cea a activităților desfășurate. Respectarea termenelor de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme identificate în procesul de monitorizare care ar trebui avute în vedere în revizuirea PNAinc pentru 2005-2008 și în monitorizările ulterioare. Câteva dintre aceste concluzii se pot generaliza. Să ne oprim la acestea și să ne amintim că sărăcia și incluziunea socială reprezintă elemente-cheie ale dezvoltării sociale. Prin urmare, acțiunile care țintesc combaterea sărăciei și excluziunii sociale pot fi considerate acțiuni de dezvoltare socială. Așa cum a arătat monitorizarea implementării PNAinc la nivel central, în perioada de referință 2002-2004, cele 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele de natură socială ale propriilor activități relevante din perspectiva combaterii sărăciei și a promovării incluziunii sociale. Această concluzie se poate generaliza la nivelul tuturor acțiunilor de dezvoltare. Astfel, esențială pentru implementarea cu succes a strategiilor /planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare socială este construcția/întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și locale de a identifica, evalua și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]