5,035 matches
-
obloanele trase complet. Sau aproape complet... Până a apărut acest Domn R., care a scos-o dintr un fel de autoliniștire spirituală, ca și din amorțeala simțurilor în care se complăcea de atâta timp! La început l-a privit cu indiferență, apoi cu oarecare interes și multă neîncredere, pentru a ajunge să-i admire momentele de efervescență spirituală, stimulată (la început nu și-a dat seama) chiar de prezența ei. I s-a părut deodată neașteptat de tânăr și capabil de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ei de la serviciu spre casă a fost urmărită de câteva ori de un tânăr foarte insistent. Povestea pe un ton calm, fără reținere, pentru a-i da de înțeles că nu putea să răspundă decât într-un singur fel: cu indiferență. Și totuși... Aici intervine suspiciunea tipică bărbatului, mai cu seamă dacă are și „ceva ani în spate”. Oricât de neutru ar fi descris ea întâmplarea, tot este de presupus o anume satisfacție, a femeii care poate trezi și interesul altora
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tot felul de animale. Aceștia fiind uneori foarte grosieri, trebuie să ne temem că vor deveni astfel și față de oameni, așa cum se poartă cu animalele; ori că, cel puțin, cruda obișnuință de a face ființe să sufere, spre totala lor indiferență, îi face mai puțin compătimitori pentru nenorocirile semenilor. Este oare aceasta o plăcere cu care se laudă într-atît noblețea? Este oare această ocupație atît de demnă de o ființă gînditoare? Mi se va obiecta că vînătoare este salutară pentru sănătate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îndeplini în amănunt ceea ce ei au proiectat în mare; miniștrii lor sînt, propriu-zis, niște instrumente în mîinile unui stăpîn înțelept și abil. Suveranii din a doua categorie sînt, din lipsă de inteligență sau dintr-o indolență nativă, cufundați într-o indiferență letargică. Dacă statul, gata să cadă răpus din pricina slăbiciunii suveranului, trebuie să fie susținut de înțelepciunea și agerimea unui ministru, principele nu mai este, în acest caz, decît o fantomă, dar o fantomă necesară, căci el reprezintă statul; tot ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adevăr de neînlăturat, o izbucnire nostalgică ci „propagandă Împotriva regimului”. Trecînd mai tîrziu cu domnul Pavel În camera alăturată, și spunîndu-i, zîmbind, acest al doilea adevăr - paralel, rîse cu puterea pe care i-o dădea acum vîrsta, siguranța biologică a indiferenței ce Începuse să-și facă loc În sufletul lui din ce a În ce mai mult. La Început avusese unele reticențe În ce mă privește, cu timpul Însă ele se șterseră măturate de vîntul vieții. Cel care ajutase fundamental la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
aflată lângă el. Îi era indiferent dacă se găsea acolo, în orășelul din Gallia, sau în orice alt loc din lume. Velunda nu mai era. Îl părăsise. Ce simțea era nu numai disperare, ci și altceva, mai îngrozitor. Era o indiferență cumplită - avea inima înghețată. Nimic nu mai conta pentru el, nici măcar arta vindecării, căreia până atunci îi dedicase viața lui. Nu-i mai păsa că e medic. Nu-i mai păsa de cei din jur. Putea doar să stea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
urechi, un zbor de sânziene s-a amestecat printre gene. Aștept în lumea aceasta vie o Știință a morții să se scrie!* * * * Dialog cu savanții care vorbesc despre moarte, ca despre viață A muri înseamnă a trăi! Câtă spaimă sau indiferență măsoară cel care nu vrea să moară? Stau în fața paginii scrise de ei cu Adriana,verișoara mea, căutând în dicționar să răsară cuvântul salvator, care stingher să ducă într-o lume de cleștar, fără scop, efemeră ... Va dispare spaima și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să vadă și compatrioții lui că avem. Politica reproduce scrisoarea unor cititori indignați de insulta gravă adusă de un lider PAC, la televizor, românilor, pe care i-a numit, Într-o clipă de destindere, popor tembel. De fapt tembel Înseamnă indiferență, delăsare, și noi n-am delăsat niciodată, nepăsare, teluric sau televizor. Nu neapărat viteaz, că nici nu-i cazul, dar ospitalier sîntem. În pagina 4, Eugen Barbu nu ține cont de faptul c-a murit de vreo șase luni, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mine, că poate mă compară cu celălalt, că trăiește într-un timp în care eu nu apărusem încă în viața ei și care mă chinuia îndeajuns cu nepătrunsul lui. Dar ea înțelese, probabil, altfel gestul meu: ca un refuz, o indiferență față de sacrificiul ei, de nuditatea ei. ― Nu vrei să iei șuvița aceasta? mă întrebă ea încă o dată, nevenindu-i să creadă. ― Ce vrei să fac cu ea? Arde-o tu mai bine, îi răspunsei cât se poate mai cald. ― Dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
debutului ei de acum aproape douăzeci de ani? Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară, undeva, pe la marginile orașului, îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian? Sau să fie pur și simplu timiditate, indiferență, sau poate, chiar un început de neurastenie? - În orice caz, îl întrerupse Cladova, nu s-a schimbat prea mult. De când am văzut-o întîia oară, parcă ar fi rămas aceeași... - Cred că te înșeli. În ultimii ani s-a schimbat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că ne tămâiezi iar, că ai băgat-o pe mânecă - l-a înțepat subțire și l-a amenințat glumind moș Dumitru. Mulți au spus și nu m-am tuns. Nici de data asta nu m-oi rade - a răspuns cu indiferență Pâcu. Costache nu s-a lăsat rugat de două ori și a umplut ulcelele cu vinul aburind. Moș Dumitru și-a tras ulcica mai aproape, a adulmecat-o ca un copoi și a gustat apoi pe îndelete, în timp ce îl căuta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un efect de recunoaștere și de denumire în funcție de atribute și aspect, ce surprinde talentul portretistic al lui Creangă și relaționarea între eul manifest și eul non manifest. În ciuda inconștientei neofite a protagonsistului, ce ignoră utilitatea adjuvanților și îi tratează cu indiferență („Doamne ferește de omul nebun, că tarei de jălit, sărmanul!”), el asimilează si amplifică valențele, iar prin conștientizarea minusurilor sale, reușește să le compenseze. În acest sens, se poate identifica laitmotivul „Râzi, tu, râzi, Harap-Alb”, definindu-i pe uriași drept prooroci
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Anotimpuri de indiferență Îți sorb tăcerea și gustul cutremurător al desfrînării ideilor de ieri ce nu pot năvăli peste ziua de azi, când noaptea strănută turbată și-ți pretinde zburdălnicii, udând vestejitele anotimpuri de indiferență. Îneci suferințele de odinioară, când priveam pe-ascuns
Anotimpuri de indiferen?? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83713_a_85038]
-
Anotimpuri de indiferență Îți sorb tăcerea și gustul cutremurător al desfrînării ideilor de ieri ce nu pot năvăli peste ziua de azi, când noaptea strănută turbată și-ți pretinde zburdălnicii, udând vestejitele anotimpuri de indiferență. Îneci suferințele de odinioară, când priveam pe-ascuns valurile interminabile ale asfințitului pedant, suprapunând gândurile răbdătoare, din celofan nedesfăcut cu sigilii de carton codificate, să vâneze greșelile viitorului negeluit, vânturat într-o îmbrățișare surdă.
Anotimpuri de indiferen?? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83713_a_85038]
-
același orgoliu al cunoașterii. Jocul - labirint al iubirii, în planul conștiinței, cunoaște transfigurările cele mai impresionante, de la boala ce-l macină când nu o vede pe Ela: până când, după experiența războiului, gelozia și ura dispar, fiind substituite de dezinteres și indiferență: Mărturisirea eroului din final ilustrează afirmația: Drama lui Ștefan Gheorghidiu este una a incompatibilității, a imposibilității de comunicare autentică: între el și Ela, între el și ceilalți, între combatanți și necombatanți în războiul cel adevărat. Drama se consumă în interior
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
unei singure conștiințe care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana întâi evenimentele. Romanul începe și se sfârșește cu exprimarea incertitudinii: " La sfârșit, în ciuda așa-ziselor certitudini întărite de scrisoarea anonimă, eroul se îndoiește: În plus intervine indiferența și istovirea interioară. Eroul a trecut prin experiența războiului; viața nu trebuie risipită în frământări mărunte: În primul plan, ca și la Proust, memoria involuntară reînvie îmtâmplări trecute, dar la Camil Petrescu conștiința selecționează acele fapte care vor contribui la
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
femeia care atrage prin misterul feminin. Se întâlnește întâmplător în tren cu Fred Vasilescu. Ea este singură, iar el este însoțit de o altă femeie. Scrisoarea ei dezvăluie neliniștea, vanitatea rănită pe care se străduiește să și le ascundă, abordând indiferența: Autorul îi subliniază trăsăturile care o individualizează, reliefându-i farmecul deosebit și superioritatea: "acea permanentă tensiune intelectuală". De obicei era "gânditoare, înregistrând interior și lin cele mai mici nuanțe ale clipei." Iubirea a transfigurat-o ca și pe Fred, trăind
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
directorul hotărârea securistului, Întinzându-i documentul. Privirea Întrebătoare a profesorului l-a făcut pe director să-i răspundă printr-o anume mișcare a sprâncenelor: „Fii pe pace, profesore, am avut grijă să opresc originalul procesului verbal”. În spatele unei măști a indiferenței, securistul fierbea la gândul că „omul lor” a fost descoperit. A Întins mâna după procesul-verbal oferit spre examinare de către director și a Început să-l citească, dar se vedea bine că nu trecuse dincolo de titlu, când a poruncit: ― Lăsați procesul-verbal
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
jos. Soarele răsare și apune Începând și sfârșind cu tine!?” - l-a luat la rost gândul de veghe. „S-ar putea să greșesc, dar Între oameni, indiferent de grad pe scara profesională sau socială, există simpatii și antipatii sau chiar indiferență. Uite că norocul mi-a surâs și am picat Între cei simpatizați de profesor. Mi-a fost mentor și pe când eram tânăr Învățăcel pe băncile facultății de medicină. S-a Întâmplat să-mi placă chirurgia, dar nu așa, de suprafață
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de serviciu. Da, femeie de serviciu, dar în viața lui. Nu și în moartea lui. Brăduț, fiul făcut cu a doua nevastă, l-a văzut în ultimele săptămîni și mi-a povestit că se închisese într-o mîndră, distantă, scîrbită indiferență. Fuma, cu ochii roșii de febră, țigară de la țigară. Ajuta cancerul să i se dilate în plămîni. A murit singur, cu spatele întors la toate, încercînd să-și aprindă un BT. N-a cerut ajutor de la nimeni. Poate că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Șezi, îi spun. Mă mîrîie: Doar n-o să stau ca dogii lui Hette. Cultivatul meu Tano îi știe pe cei doi cîini sculptați de Richard Hette, păzind intrarea în Vila Sonet. Le-a privit cu frățească mîhnire nemișcarea și cu indiferență nemurirea în bronz. Vin mai aproape de drum. Cîțiva băieței încearcă să descifreze inscripția de pe pantalonașii unui puști, fudul că are haine noi. Se chinuie ei cu b, trec la a, sar peste p, ajung la t: "Batistă?", strigă triumfător unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bunul păstor din Miorița. Cu seninătatea lui în pragul morții. Eu prefer acea furie a trăirilor '89-'90. Sînt de acord cu sloganul liberal Alungați lupii! Cu frenetica reacție anticomunistă a "golanilor". Rămîn pe poziții agresiv-ireductibile. Mai bine virulență decît indiferență. O societate civică indiferentă e semnul devitalizării. Arată devirilizarea unui neam. S-a afirmat că abuzurile din perioa... N-am răbdare s-o ascult. Abuzuri? Abuzuri le spui? Cît timp o să le mai spunem crimelor abuzuri? Vorbim de abuz în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de noapte "te iubesc". Pînă am să mor am să cred că sentimentele lua-le-ar dragostea de sentimente! modifică funcțiile creierului, afectează percepția. Mă feresc de ele și de somnifere. Vreau control pe judecata mea. Aici e mai bună indiferența decît... Fără sentimente, fără medicamente. Îți lasă o sete cumplită, un gol în stomac. Veselie fără motiv și ochii în lacrimi, cu motiv. Prin redacția "Orei" călcam somnabulic, indisponibilă (am mai spus-o, dar vreau să mă repet) pentru oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
înțepenește un sertar. Atîrnam de-un telefon ca Madona de Copilul Divin. El dirija fluxul și refluxul relației noastre. "Săptămîna asta poți să nu vii, sînt pri-ins. Am spectacole". Mă duceam, totuși. Încrîncenată de-un refuz, de-o amînare, de indiferență. Ne mai vedem noi. La Proxima Centauri, Dințișor". Mă duceam și cînd nu părea prea grăbit să mă revadă, atras, pesemne, de cine știe ce damă de pică. Brelanul tău de dame, Iordan. Mereu scăpai caii simțurilor. Să te îndrăgostești e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
le pasă cum vom trăi, cum va fi familia noastră, cu ce vrem să ne ocupăm în viață. Nu suntem pregătiți pentru o viață matură, chiar unii maturi nu pot să-și trăiască viața omenește, și toate astea e din cauza indiferenței și leneviei noastre. Noi ne asemănăm cu o turmă condusă de cioban, ciobanul fiind ideile regimului comunist, care au fost introduse în conștiința neamului nostru. Dar, în această turmă, se găsesc și oameni care-și iubesc viața, care-l iubesc
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]