4,930 matches
-
complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în general, semnifică pentru el sfîrșitul lumii și domnia lipsei de sens și a vidului. Deșert acum și pentru totdeauna. Cu toate acestea, lipsa de sens, indiferența și golul pe care le constată Baudrillard în America sînt de fapt induse de propria sa alienare și senzație de gol. Spre deosebire de Baudrillard însă, formele cele mai avansate ale culturii americane, precum cyberpunk, exprimă energiile noii societăți tehnologice, bucuria și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evocată din perspectiva celui care suferă. Avem de-a face cu jurnalul unui pacient, deci nu al celui ce observă omenescul, ci al celui care are revelația nu doar a neputinței unui sistem de a salva, ci mai ales revelația indiferenței, a nepăsării față de cel ce suferă. Este interesantă această carte-document a unei experiențe limită care doar în aparență înlocuiește experiența poetică; de fapt o amplifică. Viorel COMAN Foaie de observație Jurnalul unei conștiințe (2007) Am ajuns în acest loc, cu
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
malefic, care a voit să creeze în mod artificial o dezbinare între știință și credință. Nu că profesorii bisericești ar adera efectiv la asemenea erezii, ori că ar fi indulgenți; însă, acea tăcere a lor, care ar putea să pară indiferență față de problemele religioase, lasă impresia că religia nu ar avea nici un cuvânt de spus în domeniul rezervat științei. Dar, este admis să deții catedră de literatură, de istorie, de știință, unor elevi destinați la preoție sau la viața consacrată la
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aceste șiruri repetate de exclusivisme să fi împins până acum lumea în două războaie îngrozitoare. Aici, i se cere conștiinței noastre un examen profund și angajant ca să vedem dacă nu cumva vreunul dintre noi pentru a nu fi acuzat de indiferență față de valorile mărețe ale patriei, nu s-ar fi lăsat dus de curent, acceptând doctrinele naționaliste și imperialiste. În anumite opinii, expresia zilei pare să fie aceasta: - catolic, dar italian; catolic, dar francez; catolic, dar german; în timp ce, potrivit adevărului ar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
bolnave Fericitul Eymard, fiul secolului XIX, încă de pe atunci cumpănea astfel: „Și de ce este atât de necesară timpului nostru această acțiune a Preasfintei Inimi? O să vă împărtășesc crezul meu. Din cauză că cea mai gravă boală a multor oameni din lume este indiferența religioasă. După Protestantism, inimile au devenit uscate în fața lui Dumnezeu. Dumnezeu nu mai este iubit. Priviți: acum la Paris nimeni nu ne mai insultă, chiar se întrec în a ne saluta, însă cei care trec pe lângă noi sunt morți ambulanți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Dumnezeu și Om. Acum, iubirea lui Isus este iubirea Inimii Sale, este chiar Inima Sa, ca să spunem totul pe scurt: Sf. Euharistie se explică numai prin Preasfânta Inimă. Autorul cărții Manete in dilectione mea ( Rămâneți în iubirea mea) observă cum: „Indiferența și neglijența prea multor preoți față de Inima adorabilă a Mântuitorului are drept, urmare logică, o apatie dezolantă față de Sf. Tabernacol. Voi știți de ce oare este așa de puțin iubită Preasfânta Inimă? Motivul principal este acesta: nu ne gândim suficient că
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sinceră și explicită: „În Ostia Sfântă, pe care o am în fața mea, se află Cuvântul lui Dumnezeu, Creatorul universului, [în fața Căruia] cel mai neînsemnat dintre atomi și cel mai strălucitor dintre sori așteaptă supuși gesturile voinței Sale? Hei bine, această indiferență, prea des întâlnită în practică, această răceală ireverențioasă față de Misterul euharistic, care într-un preot ar părea de neconceput, aduce totdeauna cu sine o contralovitură funestă și deplorabilă devoțiunii Inimii Preasfinte. Pentru că este adevărat că putem să adorăm Inima lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
picură, pentru a ne sili să luăm în seamă tăria iubirii Sale. Dar, oare o luăm în seamă? Ce ne spune adesea minții noastre această imagine neobișnuită pe care Dumnezeu însuși ne-o pune în față, ca să ne scoată din indiferența ce ne înstăpânește? Fericiți sunteți voi care aveți timp să iubiți! Mare lucru să ai timp și să vorbești despre Dumnezeu și să-L arăți și altora și să poți lucra împreună cu El! Este o mare fericire și o bucurie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cum să-i spun că nu primesc, fără să-l supăr. Era din partea lui o dovadă de prețuire și de prietenie. M-am gîndit, pe moment, să nu spun nimic. Să tac. Să văd cum va reacționa el la această indiferență a mea. Într-adevăr, așa s-a întîmplat, căci a vorbit el în locul meu. M-a întrebat: "Ce, nu cumva nu vrei să primești?" "Cam așa este, i-am răspuns. Nu te supăra, dar prefer să plec în Argentina. De
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tare frumoși amîndoi; poate nu veți fugi unul de altul!); la Iași am înțeles că o mînă de suflet este, de fapt, un templu. Siguranța că nu scriu porcării, chiar dacă sîntem măcinați de o inexplicabilă grabă, mă aducea cu gîndul indiferenței pentru ce se va spune despre poezia mea. Dar cred că-mi place să fiu "jumulit", să pun probleme auditoriului. Cînd se va face vară voi reveni. În primul rînd de dragul tău. Aș vrea să-i mulțumesc și de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Cu condiția ca EA să fie tare frumoasă; și îndrăgostită de poezie. Și totuși s-ar putea să nu știu decît să mă bucur pentru cei fericiți, de mine lipindu-se în continuare, se pare, numai entuziasmul care sfîrșește în indiferență. În seara aceasta îți trimit și cele două cărți. Mulțumesc tare mult! Și să mă ierți că ți le trimit tîrziu, deși le-am citit imediat ce-am venit de la tine! Nu-ți pot trimite Blecher. E la Cristinel Pricop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
întrebare: Ce se va petrece în mintea Majestății Sale Regelui, tatăl Măriei Tale, când va vedea că preferați să rămâneți lângă Alice și să renunțați la vizita cuvenită mamei ? Se prea poate ca, la început, Majestatea Sa să privească cu indiferență sau chiar să fie mulțumit, dar nu este deloc exclus ca să-i treacă prin minte și următorul gând: cu ușurința cu care renunță la plăcerea și datoria de a-și vedea mama azi, poate, mâine, cu aceeași plăcere va renunța
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
albastru, care l-ar fi Îndreptățit să urce Într-o bună zi pe tronul francilor. și bancherul avea mult respect pentru cape tele Încoronate, chiar dacă știa cât de goale erau buzunarele lor. Spre mirarea lui, Bodo primi noutatea cu oarecare indiferență. Jupânul Urs nu mai pricepu nimic. Să afli că ești prinț de sânge, fiu de rege și să nu ți ieși din minți de bucurie? Dar tânărul, după ce se Înroși ușor și tăcu câteva clipe, spuse: — N-are a face
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
își abandonase pentru totdeauna postul plecase într-o lume mai bună. Pentru ce, Doamne, m-ai lăsat să fac asta? Eu am vrut să o salvez pe Silvia și nicidecum s-o omor pe bapțea. De ce stai și privești cu indiferență la "robii" și la "oile" Tale pe care zici că le iubești? De ce?! "Tu n-ai făcut pământul din milă și iubire, Îți trebuia loc slobod, întins, de cimitire." (T. Arghezi) 18. BUNICA ȘI NEPOATA În timp ce bapțea era privegheată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dansul mecanic și inconștient al mâinii drepte care, scăpată de sub control, dirija un concert monoton și stupid. Poate că, dacă aș fi fost medic, aș fi privit persoana din fața mea ca pe un subiect de studiu cu finalitate științifică: cu indiferență, rece, distant. Dar bătrânul acesta din fața mea, care era, de fapt, o epavă umană, nu era pentru mine un străin: era predecesorul meu, iar eu aveam în structura mea internă o parte din gena lui. A desprins cu vârful cuțitului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu pistoale-mitralieră să pedepsească pentru păcatele și fărădelegile lor "oile" Tale. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:50) În loc de bunătate, dragoste și fericire, ne-ai arătat indiferență, dispreț și ură. Ai transformat viața noastră într-o permanentă frică, nesiguranță și teroare. De ce ne faci rău, Doamne? De ce ne prigonești? Cu ce Ți-am greșit? Uneori, când mă uit în jurul meu și văd câtă durere și nedreptate sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tehnica origami, tombole. De asemenea, am ținut ca măcar o parte din exponate să poată fi admirate de vizitatori într-un loc de prestigiu al Iașului, „Sala Pașilor Pierduți”. Nu a fost ușor, ba dimpotrivă. Ironii din partea unora, neîncredere sau indiferență din partea altora... Dar și implicarea unui număr mare de oameni. Dincolo de toate, a fost o muncă de echipă, cu sacrificii și dăruire. Din echipă au făcut parte atât cadre didactice și nedidactice, cât și elevi și părinți. Impresionant a fost
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Țară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1865]
-
doi ani mai târziu, sub titlul " Rătăcirile doamnei Bovary", după debutul cu "Gustul înstrăinării", la Editura Timpul, în urma Concursului "Aurel Dumitrașcu". Din păcate, și acea carte a fost editată neglijent, cu multe erori și în condiții grafice foarte proaste, din indiferență, dar și din răutatea unor confrați, ceea ce a transformat bucuria unui debut în dezamăgire. A.B.Mai sunteți cunoscut și pentru faptul că sunteți inventator al "himerismului". Concret, ce înseamnă acest lucru? Este, cum știu deja cei interesați de mișcările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fermă cu pământul; da, putem descoperi armonia la oamenii obișnuiți, în contexte aparent străine de spiritualitate - și o putem recunoaște, dar pentru aceasta trebuie să avem răbdarea și umilința de a nu trece peste aspectele banale ale vieții, opunându-le indiferența și aroganța. Și paragraful cu Mormântul Sfânt mă face să meditez iar și iar la căsnicia dumneavoastră. Aproape fiind, în aceeași casă, erați distanți, nu comunicați, fiecare tinzând să se refugieze în el însuși, dânsa monopolizând copilul. Iar acum, aflându
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la sută. De remarcat preocupările celor două sahaja yoghine din București și Ploiești pentru copii, acest material uman cu un potențial uriaș ce nu trebuie neglijat. În acele clipe mi-a fugit gândul la copiii noștri de la Brăila, la câtă indiferență am putut manifesta față de ei, la luptele egocentrice ce ne consumă energiile inutil, când avem un așa bulgăre de aur lângă noi. Neșlefuit, dar atât de prețios! Atunci m-am mai trezit un pic! Părăsirea temporară a... Cerurilor. În această
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în dreaptă cumpănă condeiul cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține seama de un George Voevidca, de profesorii Al. Ieșan, V. Grecu, SauciucSăveanu, Procopovici, Botezat, Gușuleac, Geagea, Păunec, Balan, Bănățeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu continua un curent literar, nu vorbea în numele unui cenaclu literar, ea dădea putința unor intelectuali români să se exprime în scris și să facă literatură. În articolul - program ea saluta progresele culturale făcute până atunci de români și regreta „indiferența față de Literatura română a românilor bucovineni.” Își propunea în general să trezească populația locală la viața culturală și să pătrundă „în publicul românesc gustul pentru lucrări literare românești de valoare; emanciparea de sub influențele străine.” În Junimea literară nr.2, G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fără condiții, nici nu ni se cere iertare". Tot în acest dialog se remarcă: "memoriile și mărturiile încep să fie privite cu ochi critici de literați, tot astfel evocarea trecutului e rău văzută cazul cel mai grav sau privită cu indiferență sau, în fine, cel mai curent, ignorată!" O astfel de mărturie începem să publicăm, în serial, din acest număr al "Convorbirilor". Este cazul dramaturgului Ion Luca, unul din multele desfășurate în anii, eufemistic denumiți, ai "obsedantului deceniu", cînd literatura trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
publicăm, precizează: "Pentru personalitatea lui Ion Luca, documentele care urmează reprezintă o dramă atroce, iar pentru cultura noastră, scenă dintr-o mare și cumplită tragedie, care, spre a nu mai fi posibilă, trebuie, înainte de toate, cunoscută, iar nu tratată cu indiferență". Avem dreptul la memorie și la afirmarea ei, altfel, cum spune Monica Lovinescu: "Amnezia colectivă își poate naște monștrii ei proprii. Repetarea istoriei e doar unul dintre ei". (Convorbiri literare, nr. 4, aprilie, 1998) TEROARE ÎN NUMELE POPORULUI Volumul Cu unanimitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe izvoarele naționale, ci apelînd la mitologia clasică, rapsodiile fiind "de bunăseamă simple păcate ale tinereții". Este admirată lupta țării în munți, contra ocupanților, trecerea de nevoie de la "a opune provocării înțelepciunea, violenței violența înțelepciunii". Occidentul va fi vituperat pentru indiferența afișată față de suferințele Răsăritului. Numeroase erau dovezile indiferenței Apusului la atrocitățile noilor stăpîni ai Răsăritului, atmosferă care îl determină să-și prețuiască destinul de exilat și de om liber. Atunci, în iulie 1957, a realizat, încă o dată că, "fraternitatea virilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]