4,627 matches
-
p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția individului către comportamente antisociale, delincvente. Autorul amintit sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
public pluralist. În opinia mea, nevoia vitală de a găsi un modus vivendi bazat pe acceptarea diferențelor (și, la limită, gestionarea pașnică a divergențelor ireductibile cu potențial conflictual) a fost lecția cea mai durabilă a experienței traumatice produse de escaladarea intoleranței până la masacru. Statul neutru din punct de vedere metafizic, care înțelege să-și limiteze „puterea pastorală” (Foucault) chiar dacă nu renunță la alte forme de putere și eventual abuzează de monopolul violenței legitime, rămâne până astăzi condiția necesară a ordinii democratice
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
existență de activist revoluționar. Din nefericire, o atare conduită a marginalilor, care se extinde la alte grupuri și mișcări constituite pe baza aceleiași paradigme (de la ecologiștii moderați la feministele moderate, mergând până la partidele „verzi”), e în mare parte determinată de intoleranța foarte reală a societăților umane, oricât de postmoderne ar fi ele. Tocmai de aceea, refuzul de a deveni activistul propriei diferențe este aspru sancționat în grupurile de marginali și minoritari. E mult mai ușor să trădezi când faci parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la revolte și revoluții sociale devastatoare în unele zone geografice (Rusia, China, Cambodgia, Vietnam etc). În viziunea socialistă raporturile membrilor societății față de mijloacele de producție constituiau criteriile de bază în structurarea claselor sociale. Secondate de o ideologie a urii și intoleranței creau o stare de tensiune socială permanentă între clasele avute (burghezie, moșierime) și cele paupere (muncitori și țărani fără pământ). Socialiștii nu au înțeles că a predica lupta de clasă înseamnă a cultiva ura între oameni care nu este altceva
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau globalist, propovăduit de corifeii ideologiei marxist-leniniste pe care istoria contemporană avea să-l cunoască de o manieră dureroasă. Dacă creștinismul pune la baza sa caritatea (iubirea dintre oameni), ideologia proletarocomunistă pune la bază lupta de clasă, prin urmare ura, intoleranța și războiul. Din nefericire nici perceptele democratice și nici drepturile omului, clamate astăzi cu atâta insistență în democrațiile moderne, nu satisfac acest deziderat, pentru că aruncă ființa umană spre individualism, egoism și izolare, nicidecum spre comunicare, comuniune și înțelegere ce caracterizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
construcții instituționale a statului însuși și a instituțiilor sale ca entitate distinctă, independentă în esența ei de interesele partizane. Absorbite de o formație politică ce reinventa lupta de clasă ca principiu subiacent al noii configurări a politicului și promova explicit intoleranța față de opoziție, instituțiile statului de la funcționarii ministerelor la procurori și magistrați și de la cadrele superioare din armată la serviciile secrete -, care se situau oricum într-un regim de continuitate, sunt inevitabil aduse, după abia câteva săptămâni de la revoluție, să regăsească
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o preferință pentru femeile supuse unor încercări deosebite, victime ale intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de tânărul pe care îl iubea, decide să se sinucidă și pleacă pe mare, luând o corabie de pescari, „deprinsă oarecum cu meșteșugul de luntraș
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-o societate care a uitat să mai facă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-o societate care a uitat să mai facă apel și la sentimente, nu doar la o rațiune rece. Ca de fiecare dată când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
implacabil, nu în sensul că nu ar fi avut înțelegere pentru sentimente, credințe și tradiții, ci în acela că a suspectat încercările de a le sustrage examenului critic al rațiunii, încercări în care el vedea tot atâtea surse ale exclusivismului, intoleranței și fanatismului. La sfârșitul voluminoasei sale istorii a filozofiei, Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ne sporim durerea, sau ne-o creăm singuri, sau ne-o facem mai Înainte de vreme” (L.A. Seneca). * „GÎndește-te că nu lucrezi contra libertății tale dacă Îți schimbi părerea și dacă cedezi aceluia care ți-o corectează.” (Marc Aureliu) Într-adevăr, intoleranța spiritului ucide adevărul obiectiv: „Greutatea unei păreri este proporțională cu gradul de libertate al celui care o formulează.” (C. Tsatsos). Și B. de Fontenelle condamnă intransigența absurdă: „Nimeni nu este scutit de greșeală; pot fi eu singurul om care să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se Întruni această condiție, „adevărul” nu poate fi obținut - după cum observa marele savant - decît prin iubirea și devotamentul față de oameni și față de lucrurile care te Înconjoară. Cu siguranță, adevărul nu se poate naște din ură, din minciună sau din intoleranță intelectuală. Mihai Eminescu este categoric, În acest sens: „Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă În raport direct cu capacitatea de-a pricepe În mod dezinteresat un adevăr”. * „CÎt e de greu să nu-ți trădezi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în grupuri de prieteni; munca devine un mod de a trăi, de a fi împreună, • indivizii se identifică cu scopurile și cu valorile organizației. O identificare excesivă poate (con)duce la fenomenul de gândire în grup, căruia îi sunt caracteristice intoleranța la critică, conformismul etc. La rândul său, Charles Handy (1999) a identificat și el patru tipuri de cultură organizațională: Cultura de club/cultura puterii (gen pânză de păianjen) Ea este patronată de către Zeus. Este reprezentată sub forma unei rețele concentrice
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
flori de trandafir. Pentru ochii Învinețiți se folosesc comprese cu ceai din frunze, flori și tulpini de isop. Umflăturile din jurul ochilor erau tratate de bunicile noastre cu felii de castraveți proaspeți, puse direct pe ochi. Ochii sensibili În caz de intoleranță la lumină (fotofobie), vicii de refracție și lăcrimarea cu ușurință, deosebit de benefic este consumul din ceai de silur, frunze și fructe de afine, precum și de salate din creson și brocoli. Același tratament este eficient și În caz de "ochi uscați
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de rădăcini de hrean, ras prin răzătoare. GREȚURI, VĂRSĂTURI (aplecare, vomă) Nu este o boală, ci un simptom al unor afecțiuni (infecții alimentare, boli infecțioase, ulcer), un act reflex care Însoțeste anumite faze ale gravidității, o manifestare a emoțiilor puternice, intoleranță la altitudine ("răul de Înălțime"), la unele feluri de mâncare și mai ales, la exesele alimentare, la mirosuri, la senzații care provoacă sila, dezgustul etc. Tratamente populare Se bea untdelemn amestecat cu lapte dulce și puțină apă. Se bea un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Când se dezmeticesc, Uranus a trecut deja fără să schimbe nimic, Întrucât că ei nu s-au schimbat. Opoziție sau careu Dispoziție: Este foarte asemănătoare cu cea descrisă la conjuncție, dar cu o notă de exces: exces de nerăbdare, de intoleranță, de iritare față de tot ceea ce este resimțit ca o piedică În calea libertății. Rezumând În câteva cuvinte, „ori la bal, ori la spital”. Individul e gata să-și asume orice risc pentru a se regăsi sau pentru a decide asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
reînnoire intelectuală coincide adesea cu abandonarea sau respingerea vechilor idei. Sens: Doar imbecilii nu-și schimbă niciodată opiniile, spune proverbul. Ieși În Întâmpinarea viitorului! Capcană: A fi prea sigur pe ideile tale și pe fundamentele lor poate să conducă la intoleranță și fanatism (vezi semnificația disonanțelor) N.B.: Eu Însămi am Mercur la 28ș Balanță. În 1974, sub tranzitul lui Uranus peste Mercur, mi s-a propus să scriu prima mea carte. Trigon sau sextil Dispoziție: Individul Își exprimă cu ușurință ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fel, au de beneficiat În mod particular de pe urma tranzitului, Întrucât inspirația care-i animă devine mai dinamică și mai originală. Unii vor simți cum se dezvoltă În ei o intuiție superioară. Disonant: Uranus aduce aici o dimensiune de fanatism și intoleranță care se reflectă asupra ideologiei. Individul riscă să se comporte Într-un mod dogmatic, să vrea să-și Înnoiască permanent concepțiile, reușind astfel să-și dezechilibreze anturajul. Impactul tranzitului depinde, bineînțeles, de puterea de care dispune individul. Uranus - Pluto Armonios
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
alegerii personale libere. Sloganurile din cadrul manifestării de la 21 decembrie 2003 o atestă: "Nici soțul, nici fratele vălul l-am ales cu toatele",,Școala îmi e calea vălul e alegerea". A le interzice acestor fete opțiunea proprie este un semn evident de intoleranță. Dealtfel, multe fete consideră că vălul este un semn de pudoare, o apărare împotriva poftelor bărbaților, în timp ce pe stradă este peste tot afișată imaginea femeii goale, iar fetele vin la școală în ținute provocatoare. 4. Trebuie să îi dăm crezare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
culturi. Virulența poate să iasă la suprafață, așa cum s-a întâmplat altădată cu luptele din școli. Anumiți observatori menționează printre emoțiile trezite de această problemă teama, de o parte și de alta. Partizanii legii se tem de agresivitatea și de intoleranța mișcării integriste. Bisericile se tem de o reapariție a războaielor religioase, de excluderea din spațiul public a tot ceea ce ține de religios. Extrema stângă se teme de interzicerea oricărei forme de militare politică în școli etc. Intrăm aici într-un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
specialiștilor. Le vom analiza pe rând în continuare. Atitudinea nespecialiștilor Pentru aceștia, nebunul apare ca un personaj straniu, enigmatic, de neînțeles, care dă impresia că trăiește în altă lume. La acest sentiment se mai adaugă cel de teamă, manifestat prin intoleranță, respingere, izolare, adesea mascat printr-o pseudoindiferență. Toate aceste atitudini decurg din următoarele: a) aspectul imprevizibil al nebuniei; b) nebunia reprezintă un fel de amenințare pentru rațiune și sănătatea mintală; c) asupra nebunului este proiectată agresivitatea socială; d) crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îngrijirea medicală” accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consideră grupul de afecțiuni borderline ca pe o entitate distinctivă, calitativ diferită, situată între nevroze și psihoze, care combină în proporții variabile normalitatea, nevroza, psihoza și psihopatia. Acest grup de boli se caracterizează prin inadaptarea socială, contacte afective limitate, insensibilitate, intoleranță la emoții, inadaptare la realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică. După O. Kernberg, personalitatea de tip borderline se caracterizează printr-un tablou polimorf în care sunt dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de a se putea adapta în situații-limită de viață, agresivitate crescută, orientată către lume, o mare tendință de proiecție asupra lumii sau a altor persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]