4,649 matches
-
e, de? i nu a primit nici un ban. Au intervenit �ns? liberalii ? i Politicianismul, sus? în�nd c? �Nu trebuie s? public? m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia lui �n cadrul Universit?? îi era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trevederea lor a avut un caracter �ncordat. Take Ionescu l? a asigurat c? , at�ț timp c�ț va fi ministru al �nv??? m�ntului, Iorga nu va fi profesor universitar. �Nu conteaz? , domnule, pot a? tepta�97, a r? spuns Iorga. Intrigile acestea d? unau foarte mult lumii ? tiin? ifice a Rom�niei. �ntre timp, Hașdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s? a �ntors ? i el �mpotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al �nv??? m�ntului, a? a c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i el �mpotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al �nv??? m�ntului, a? a c? Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigant? , prefer�nd confruntarea direct? , compromisurilor. �n timp ce mă? ina? iile Politicianismului ? i intrigile duceau la tergiversarea public? rîi lucr? rilor sale, Iorga �? i amintea cum str�nsese documentele, dr? muindu?? i mijloacele financiare p�n? c�nd (la Vene? ia) fusese nevoit s? cumpere m? m?lig? ? i s? o m? n�nce pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orva dintre membri de a? l ? ine mult timp s? a?tepte la u? a Academiei�99. A continuat s??? i ? în? cursurile, �nt�mpin�nd dificult?? i financiare ? i scriind mai multe articole pentru �Arhiva�, �Revista istoric? � ? i �Revista critic? �. Intrigile au continuat, degener�nd �n insulte ? i atacuri �n preș?. Dup? p? rerea lui Iorga, profesorul Tocilescu plagiase c�teva dintre lucr? rile lui, a c? ror publicare reu? ise s? o opreasc? 100. �n 1899, Iorga a scris un articol �n �Ind�pendence
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concediat. La �ntoarcere, Iorga a fost �nc�ntat de schimb? rile operate de ? eicaru. A aflat de gestul lui Titus Enacovici, c? ruia i? a mul? umit din inim?; a aflat ? i de concedierea lui G.�Vl? descu? R? coasă. Intrigile �cercului intim� de care se temea Enacovici au �nceput s??? i arate col? îi. Iorga a reac? ionat copil? re? te, refuz�nd s? se deplaseze p�n? la redac? ie, trimi? �ndu?? i articolele prin curier ? i cer�ndu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
niciodat? , deoarece era mai mult istoric dec�ț politician. Plus temperamentul, naivitatea ? i personalitatea să care i? au asigurat lui Iorga e? ecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei �n mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent �n 1897, intrigile adversarilor lui l? au ? inut la u??; u? a s? a deschis abia c�nd academicienii au ajuns s? fie �obosi? i de aceste intrigi�227. Xenopol l? a primit pe fostul lui student �n r�ndurile augu? tilor; �i venise greu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenit membru plin al Academiei �n mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent �n 1897, intrigile adversarilor lui l? au ? inut la u??; u? a s? a deschis abia c�nd academicienii au ajuns s? fie �obosi? i de aceste intrigi�227. Xenopol l? a primit pe fostul lui student �n r�ndurile augu? tilor; �i venise greu de? a lungul anilor s? men? în? rela? îi bune cu Iorga, dar a l? sat la o parte diferendele dintre ei, pre? uind contribu? ia lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
perioadele de criz? , Iorga scria �ntotdeauna c�teva editoriale pe zi, retip? rîțe �n cotidianul de larg? circulă? ie �Universul�). Instrumentul prin intermediul c? ruia Iorga avea acces la o audien?? mai mare era Liga cultural?. O p? r? sise �n 1912? 1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga, pre? edintele Ligii Culturale era P? rintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s? au al? turat ? i al? i intelectuali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u l? am v? zut niciodat? at�ț de dominant, domin�ndu? se pe șine, pe rege, pe noi to? i, destinul �nsu? i. Ace? tia s�nt felul de oameni pentru care sufletul omenesc, sufletul acela care este mai presus de intrigi, este ceva de care ? în seamă numai poe? îi sau naivii�42. Descrierea această �l reflect? mai mult pe Iorga dec�ț patriotismul lui Br? tianu. Dup? acest anun? , Br? tianu a ridicat interdic? ia pe care o impusese �n privin? a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceput s?? i termine pe ? obolani! �, adic? pe politicieni 47. �n perioada aceasta ? i?a f? cut debutul la Ministerul de Interne sinistrul Constantin Argetoianu. Va deveni de mai multe ori ministru de interne, excel�nd �ntotdeauna �n activitatea de reprimare ? i �n ? eserea intrigilor, �n care acest despot fanariot era expert. Argetoianu a scos �n afara legii primul Congres al Partidului Comunist Rom�n, dup? care a atacat rolul lui Iorga �n via? a public? , numind �Neamul rom�nesc� �un ziar murdar, un organ al anarhiei�. Atunci c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat ? i lipsit de loialitate. Toate aceste calit?? i au �nflorit luxuriant �n atmosferă bizantin? a intrigilor de palat. Poate c? cea mai bun? explică? ie a acestui fenomen este c? regele Carol era bolnav. Argetoianu �? i amintea c? , pe vremea c�nd era ministru de interne, era la curent cu escapadele lui Carol �ntr? un mic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cultură Rom�niei era de sorginte bizantin? , ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate de idealuri, ci de convenien??. Dac? Iorga f? cea politic? , particip�nd deci la acest proces, �n ce m? sur? era acest lucru motivat de na? ionalismul s? u bazat pe albatrosul s? m?n? torismului sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cur�nd destul de dezam? gît. Argetoianu a cerut transferarea lui Munteanu? R�mnic la Ministerul �nv??? m�ntului. �S?? l l? s?m s? lucreze sub comanda lui Iorga! � Iorga a refuzat categoric cererea. Argetoianu a pus la cale o serie de intrigi �mpotriva lui, asigur�ndu? l totodat? c? �nu trebuie s? cread? nici o clip? c? el (Argetoianu) s? ar angaja �n intrigi �ndreptate �mpotriva să�48. Vor urma dou? scrisori ale lui Argetoianu pe care Iorga a reu? it s? pun? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?m s? lucreze sub comanda lui Iorga! � Iorga a refuzat categoric cererea. Argetoianu a pus la cale o serie de intrigi �mpotriva lui, asigur�ndu? l totodat? c? �nu trebuie s? cread? nici o clip? c? el (Argetoianu) s? ar angaja �n intrigi �ndreptate �mpotriva să�48. Vor urma dou? scrisori ale lui Argetoianu pe care Iorga a reu? it s? pun? m�na: prima era o not? scris? de m�na lui ? i semnat? de Argetoianu pe h�rtie purt�nd antetul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi ? i r? spunderi sporite 69. Prin vară lui 1938, generalul Antonescu ? i?a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate ? i �n probleme de politic? dintre Carol ? i el. Antonescu, un om m�ndru ? i de caracter, refuză s? accepte intrigile Magdei Lupescu ? i devenise un ghimpe prin faptul c? �i atr? gea mereu aten? ia regelui asupra lipsei de preg? țîre a armatei rom�ne. Iorga era con? tient de sl? biciunile regelui Carol, astfel c? se ferea din calea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Visarion certifică, la rândul ei, pe cont propriu, continuitatea unor preocupări în raport cu înscenarea aceleiași piese, la Arad, și cu Procurorul la Tg. Mureș (montare într-adevăr ieșită din comun, prin pasiune intelectuală și vigoare). Alexa Visarion e interesat nu de intrigă ori de personaje, ci de relația aparte pe care o generează vina amestec de ură și complicitate, de lașitate și cruzime, de ipocrizie și lipsă de scrupule; precum și de puterea ei destructivă și contagioasă. De aceea, în aceste spectacole, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acolo își lansează mesajul antieroicii săi eroi. În fine, cei trei factori pe care Alexa Visarion i-a preluat din formatul dramaturgic al teatrului de tip analitic alcătuiesc, după părerea mea, matrixul tuturor filmelor sale: retrospecția analitică/ narativizarea (punerea în intrigă și anihilarea teatralului exterior), dialogul cu funcție dramatică (specific filmului mai mult sau mai puțin teatral, nu teatrului filmat), personajele /protagoniștii cu evoluție analitică (întrupați de actori capabili să alterneze instantaneu concretețea naturalistă cu stilizarea expresionistă). Numai un regizor total
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vindeca incurabile maladii. Asta e tot TEATRUL... Cortina, culisele și nimic altceva..." (Alexa Visarion) 2000 REVOLUȚIA OARBĂ L. M. Arcade Teatrul Național "Mihai Eminescu" Timișoara OFENSIV! [...] Spectacolul Revoluția oarbă de Leonid M Arcade, montat de Alexa Visarion prin decuparea unei intrigii dintr-un text prolix, scris în anii '70 (piesa a apărut în 1971 la Paris, în contextul dezamăgirii pentru eșecul tot mai evident al ideologiei marxiste, agravată de dovezi din ce în ce mai răspicate și comprimițătoare ale concertării de la Moscova a acestei tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căuta niciodată cristale ale logicii în gura personajelor, cu atît mai puțin le vom găsi în cele ale ieșeanului care, de altfel, fără jenă, și le plasează în, poftim, celebrul stabiliment de după pasarelă. Nu este de căutat, tot așa, o intrigă în canonică tăietură sofocliană, ci, de-andoaselea, o revărsare continuă de "replici", de pe urma cărora rămînem doar cu acoperita constatare că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un ieșit din comun apetit metaforic (poate un pic nesupravegheat), dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care, după propria-i afirmație, „întâmplările și faptele se adunaseră cu duiumul”. Atracția pentru teatru este dublată de ideea că reportajul, schița sau povestirea nu pot cuprinde mulțimea faptelor de viață. Majoritatea pieselor sale, scrise alert, pe scheletul unor intrigi facile, care dezvoltă îndeosebi comicul de situație, pornesc de la situații reale, așezate însă în tiparul ideologic al momentului (maniheismul pozitiv-negativ etc.). Cu excepția piesei într-un act Lupii de mare (1975), inspirată din viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
declin evident și, ceva mai apoi, permanente oscilații, încercări de redresare, cu sau, de cele mai multe ori, fără succes. Cu timpul, situația ospiciului a început să constituie obiect de anchetă, reviziile devenind tot mai dese și cu referire aceleași relații de intrigi minore, nesfârșite, între câteva persoane. Ne referim doar la câteva revizii semnificative în privința reconstituirii profilului instituției în acea perioadă, deși în oarecare măsură au fost și constatări în contradictoriu. La 18 mai 1885, la cererea Epitropiei se trimit în control
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Reflectând la situația sănătății prietenului lor, au venit la Galbeni să-l vadă Petre Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Halită și profesorul Gheorghe Marinescu de la București. Marele nostru neurolog vroia să-l smulgă atmosferei ieșene, sfâșiată de rivalități și de intrigi și să-l convingă să vină la București. El însă nu a acceptat, pradă gravei și cumplitei lui tristeți. Le răspundea deprimat: Voi aveți pentru ce!". Cu toate acestea, primul război mondial nu-l lasă indiferent: cere să meargă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
toți oamenii. Adică turcul e mai om ca mine?! Nu! Și dacă nu, atunci îmi iau și eu o duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
traduse în limba engleză fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și spațiu este foarte concretă. Cât despre La Medeleni de Ionel Teodoreanu, cititorul este avertizat că „uneori este dificil de hotărât dacă literatura recreează fenomenele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
greșit sau reținute fragmentar. Profesorul începe prin a povesti o piesă de teatru la care a asistat la Paris. Din cele notate în dactilogramă nu am putut identifica decât numele autorului piesei, autor cunoscut, Jules Romain. Am lăsat deoparte povestirea intrigii, care servește doar de captatio benevolentiae și nu este necesară înțelegerii a ceea ce avea să urmeze. Aceeași dificultate apare și în reproducerea ideilor sociale ale profesorului sau în citarea numelor, din care am identificat mai multe corect scrise. Așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]