6,103 matches
-
spune că există factori de motivare extrinseci sinergici care oferă informații sau permit persoanei să-și dinamizeze activitatea (cooperarea, confirmarea prin recompensă, recunoașterea și feedback-ul care confirmă competența, stările de bucurie sau dragoste), și care pot conlucra cu factorii intrinseci, precum și factori de motivare extrinseci nonsinergici care fac persoana să se simtă constrânsă (evaluarea, supravegherea, banii și recompensele condiționate, presiunea timpului, constrângerile de tot felul, competiția între indivizi, stările de anxietate) și sunt incompatibili cu factorii intrinseci. Acest concept, numit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conlucra cu factorii intrinseci, precum și factori de motivare extrinseci nonsinergici care fac persoana să se simtă constrânsă (evaluarea, supravegherea, banii și recompensele condiționate, presiunea timpului, constrângerile de tot felul, competiția între indivizi, stările de anxietate) și sunt incompatibili cu factorii intrinseci. Acest concept, numit sinergie motivațională, formulat și dezvoltat în anii „90 de Teresa Amabile, poate fi enunțat: . [35] 6.4 Cum putem folosi motivația în folosul creativității După cum s-a văzut, motivația intrinsecă este foarte importantă în creativitate. În școală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de anxietate) și sunt incompatibili cu factorii intrinseci. Acest concept, numit sinergie motivațională, formulat și dezvoltat în anii „90 de Teresa Amabile, poate fi enunțat: . [35] 6.4 Cum putem folosi motivația în folosul creativității După cum s-a văzut, motivația intrinsecă este foarte importantă în creativitate. În școală sau la locul de muncă motivația intrinsecă poate fi asigurată prin următoarele măsuri: În școală (inclusiv în facultate): * profesorii vor folosi frecvent exemple despre bucuria pe care o aduce cunoașterea sau despre satisfacția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și dezvoltat în anii „90 de Teresa Amabile, poate fi enunțat: . [35] 6.4 Cum putem folosi motivația în folosul creativității După cum s-a văzut, motivația intrinsecă este foarte importantă în creativitate. În școală sau la locul de muncă motivația intrinsecă poate fi asigurată prin următoarele măsuri: În școală (inclusiv în facultate): * profesorii vor folosi frecvent exemple despre bucuria pe care o aduce cunoașterea sau despre satisfacția de a realiza un lucru nou și util; * profesorii vor alege probleme foarte atractive
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
atunci când acesta face ceea ce-i aduce plăcere. În acest sens: * cadrul familial și cel social trebuie să asigure libertatea individului de a-și alege profesia pentru care simte chemare; * individul, în cadrul activității, să caute acele lucrări pentru care simte motivație intrinsecă intensă; * crearea unui mediu profesional propice în care angajații să își poată comunica nestingheriți ideile și să își poată împărtăși interesul față de activitate; * în orice activitate oamenii trebuie să fie încurajați să exploreze ideile care îi entuziasmează; * creșterea atractivității muncii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
muncă prin asigurarea unui standard de confort; * crearea unui climat social favorabil. Factorii de motivare extrinseci nonsinergici de tipul: evaluarea, supravegherea, banii și recompensele condiționate, presiunea timpului, constrângerile de tot felul, competiția între indivizi și stările de anxietate subminează motivația intrinsecă și creativitatea. Cu toate că este imposibil de a se elimina preocupările extrinsece din cele mai multe zone ale învățământului sau ale profesiei, se poate încerca să li se modifice caracterul sau să li se diminueze importanța. Astfel: * profesorii vor reduce importanța evaluărilor pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grupuri care duce la rezultate creative bune, spre deosebire de concurența din interiorul grupului. Factorii de motivare extrinseci sinergici de tipul: confirmarea prin recompensă, recunoașterea și feedback-ul care confirmă competența, colaborarea în cadrul grupului și stările de bucurie sau dragoste favorizează motivația intrinsecă și creativitatea. * recompensele pot fi stimulative pentru creativitate dacă se referă la acordarea de mai mult timp, mai multe resurse materiale sau mai multă libertate pentru găsirea (și finalizarea) ideilor deosebite; * recunoașterea este benefică, contribuind la sentimentul realizării și al
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că la nivelul individului creativitatea este rezultatul a trei componente majore: factorii psihologici favorabili creativității (factorii intelectuali și nonintelectuali (§4.1.1, §4.1.3), aptitudinile în domeniu (aptitudinile speciale (§4.1.2) și cunoașterea domeniului (§5.3)), precum și motivația intrinsecă a activității în sine. Aceste componente sunt în interacțiune, ca trei cercuri care se suprapun parțial (Figura 9). Creativitatea este maximă în zona în care toate cele trei componente se suprapun, adică acolo unde procesele gândirii creative se combină cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt în interacțiune, ca trei cercuri care se suprapun parțial (Figura 9). Creativitatea este maximă în zona în care toate cele trei componente se suprapun, adică acolo unde procesele gândirii creative se combină cu aptitudinile în domeniu și cu interesul intrinsec. Capitolul 7 BLOCAJE ALE CREATIVITĂȚII Platon 7.1 Introducere După ce am trecut în evidență constelația factorilor stimulativi ai creativității, trebuie să știm că există un șir, poate la fel de numeros, de factori care blochează creativitatea. Pentru educarea creativității este importantă explicarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest motiv, submotivarea (profesională sau doar la sarcina de realizat) este deosebit de dăunătoare creativității. Trebuie precizat că și supramotivarea extrinsecă (vezi §6.3), dictată de rațiuni legate de câștiguri materiale, recompense, obținerea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de alte favoruri, impusă de concurența cu alte persoane din colectiv, sau dictată de termene de timp, dăunează creativității. Așadar, atât submotivarea cât și supramotivarea de tip extrisec blochează creativitatea. Un „optim motivațional” constă într-o motivare bună de tip intrinsec (§6.3). 7.3.2 Blocaje de atitudini și mentalități 1. Lipsa voinței și a dorinței de a duce lucrurile până la capăt Din păcate multe persoane doar încep un lucru, dar nu mai găsesc forța de concentrare și energia pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Apoi, pentru a-și promova produsul creației el trebuie să se zbată și să-l impună atenției celorlalți, în primul rând judecătorilor, care au cel mai important cuvânt de spus în domeniu. Creatorul, pe lângă cunoașterea temeinică a domeniului și motivația intrinsecă, trebuie să aibă o judecată sănătoasă, să știe „direcția” în care este necesar să meargă munca sa, adică să intuiască ceea ce judecătorii apreciază la un produs pentru a fi declarat creativ. De exemplu, Linus Pauling, care a primit de două
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativității: atracție față de grup, interes pentru activitatea ce se va desfășura în cadrul grupului, încredere în forțele proprii, capacitatea de a-și asuma riscul, trăsături de personalitate favorabile creativității (entuziasm, afecțiune, spontaneitate, sociabilitate, grad înalt de accesibilitate, inteligență interpersonală, umor), motivație intrinsecă și să nu aibă probleme personale stringente. Un subiect de interes în ceea ce privește creativitatea grupului este raportul dintre eterogenitatea și omogenitatea diverselor caracteristici ale membrilor săi. Este cunoscut faptul că grupurile eterogene în privința specializării rezolvă eficient problemele în raport cu grupurile omogene. Explicația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
inhiba pe cei cu dotare mai modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită și ea o influență stimulativă asupra creativității. Sistemul de motive existent într-un grup influențează solidaritatea, care la rândul ei, stimulează creativitatea. Dintre motive (tipice motivației intrinseci) amintim: realizarea de sine și afirmarea profesională, satisfacțiile morale, pasiunea față de profesiune, atracția față de problemele noi, plăcerea de a descoperi. Un alt motiv, caracteristic de astă dată - motivației extrinseci, este dorința de a câștiga competiția față de alte grupuri rivale. Analiza
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
antrenament al grupurilor creative în intreprinderi industriale (M. Roco, 1979) s au obținut următoarele efecte: au fost rezolvate creativ probleme de specialitate; a crescut potențialul creativ individual și colectiv (prin efecte stimulative asupra originalității și flexibilității ideației); a sporit motivația intrinsecă a membrilor grupului; s-a consolidat spiritul de echipă. În grupurile creative din domeniile știință și tehnică comunicarea nu are ca efect numai stimularea intelectuală în vederea producerii de noi idei și a eliminării erorilor, ci și o mai bună coordonare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a gândirii divergente urmată de gândirea convergentă, sensibilitatea la probleme, atitudinea exploratorie, cunoașterea profundă a domeniului. Realizarea muncii de creație pentru că ni se pare interesantă, plăcută, provocatoare prin ea însăși, pentru că acest lucru generează bucurie și aduce satisfacție - deci motivația intrinsecă este importantă în toate domeniile creației. Principalele motive comune tuturor formelor de creativitate sunt: nevoia de a excela, nevoia de a cultiva senzațiile tari, acceptarea riscului, curiozitatea, necesitatea de a sistematiza situațiile ambigue, trebuința de descărcare a trăirilor interioare și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reunesc pentru o ședință de creativitate în grup. În cadrul acestor ședințe se instaurează o atmosferă deschisă, în care predomină buna dispoziție. Pe lângă antrenamentul creativ, se produce o sudare a colectivului, se induce plăcerea lucrului în organizație, deci și o motivație intrinsecă a muncii. Cea mai generală clasificare împarte metodele de stimulare a creativității în: * metode intuitive; * metode analitice. 10.1 Metodele intuitive Metodele intuitive sunt denumite astfel deoarece se bazează pe utilizarea gândirii intuitive, punând pe primul plan imaginația, eliberată de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
propriile idei), dar este bine să avem o bază cât mai largă de cunoștințe diverse. Se poate spune că reușesc doar cei care au la dispoziție tot ce trebuie pentru a crea, incluzând cunoștințele domeniului, factorii individuali, motivația de tip intrinsec, dar și atitudinea pozitivă. Spuneam că orice persoană posedă, într-o anumită măsură, creativitate, care se află în stare latentă. Priceperea creativă se dezvoltă prin educare; în sens contrar, dacă nu este exersată, se diminuează. Un alt argument al educării
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
preț, sau de a-l face cel mai simpatizat, agreat de toată lumea și fără conflicte. 10. Recompensele pentru o realizare mai deosebită nu vor fi prea mari (cadouri, privilegii, bani) pentru că o întărire pozitivă îl va face mai puțin motivat intrinsec și mai dependent de stimulentele externe, care vor trebui să fie din ce în ce mai mari. Recompensele cele mai eficiente vor fi întăririle slabe de genul laudei, încântarea la vederea produsului, aprecierea în cuvinte favorabile. Copilul va dori să repete performanța și să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
însușiri ale personalității (de exemplu, interesul pentru muzică favorizează capacitatea de execuție a unei lucrări muzicale). La rândul ei, personalitatea matură funcționează ca un filtru pentru anumite motive: cele conforme orientării ei generale sunt reținute, cele contrare sunt respinse. Motivația intrinsecă și motivația extrinsecă Psihologia modernă recunoaște două tipuri de motivație: * intrinsecă - definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
execuție a unei lucrări muzicale). La rândul ei, personalitatea matură funcționează ca un filtru pentru anumite motive: cele conforme orientării ei generale sunt reținute, cele contrare sunt respinse. Motivația intrinsecă și motivația extrinsecă Psihologia modernă recunoaște două tipuri de motivație: * intrinsecă - definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse de munca însăși. Oamenii motivați intrinsec muncesc din plăcere și văd în muncă posibilitatea de a se exprima. Ei muncesc din propria conștiință, dintr-un sentiment al datoriei, fără a urmări cu orice preț un avantaj. Sunt de orientare expresivă, altruistă. Oamenii creativi sunt guvernați de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din plăcere și văd în muncă posibilitatea de a se exprima. Ei muncesc din propria conștiință, dintr-un sentiment al datoriei, fără a urmări cu orice preț un avantaj. Sunt de orientare expresivă, altruistă. Oamenii creativi sunt guvernați de motivație intrinsecă. * extrinsecă - este definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate mai ales pentru a ajunge la un scop exterior muncii însăși, cum ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
analog și unor teze emise de alți teoreticieni. În problema naturii artei, ca de altfel și în alte chestiuni, estetica lui Lukács validează surprinzător poziția unui tertium datur. Pentru el arta este, ca și pentru Croce, un exercițiu cu valoare intrinsecă, structural diferit de toate celelalte activități ale spiritului și nesuportând nici un fel de subordonare, nici față de formele cunoașterii (știință, filosofie), nici față de orice demers utilitarist. Spre deosebire de modalitatea științifică și filosofică de reflectare a existenței, arta reflectă lumea la modul antropomorfizant
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
papă și împăratul Sfântului Imperiu Roman, ca principali actori politici ai momentului. A doua perspectivă asupra apariției conceptului de balanță a puterii îi aparține lui Ernest B. Haas. Acesta consideră balanța de putere un instrument al relațiilor internaționale, o realitate intrinsecă a acestuia care a apărut mai degrabă într-un context subsistemic (spre deosebire de Vagts, care îl considera apărut la nivelul interacțiunilor între actori de importanță sistemică). Astfel, Haas consideră că balanța de putere are de fapt rădăcini puternice în opera lui
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]