5,195 matches
-
Se ridică, dar nu paralel cu tulpina. Dacă urmărim cu busola sensul de orientare a! frunzelor vom observa că muchiile lor urmează, perfect linia N-S, iar fețele arată E și V. Având muchia în direcția N-S razele solare izbesc frunza în dungă și numai lumina difuză le atinge fețele. La răsărit și amurg, când puterea luminii solare este mai mică, frunzele iau poziție de suprafață în raport cu lumina. Inconvenientul plantelor-busolă este că ele nu pot fi folosite când cerul e
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
est spre vest, va fi numit vânt estic, dacă suflă dinspre vest spre est, va fi numit vânt vestic. Vântul are un rol important și în modelarea unor forme de relief. Acesta încărcat cu particule de nisip, apă sau gheață, izbește rocile, erodându-le în diferite forme. Astfel, la noi în țară au luat naștere Babele și Sfinxul, aflate în Munții Bucegi. Ce sunt precipitațiile? Sunt picături de apă sau gheață ce cad din nori și ating suprafața terestră, iau naștere prin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu mult mai rapid. Aici neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite Îndată; În locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vei iubi mai mult?” Poate răspunsul să fie „După două săptămâni/trei luni/cinci ani?”. Nu așteptați miracole doar pentru că sunt spuse de un specialist. Veți ajunge să numărați zilele până se fac cele șase luni și realitatea vă poate izbi în față. Copilul dumneavoastră este un copil ca toți ceilalți, deci se dezvoltă în etape. Dacă a învățat să vorbească, nu înseamnă că trebuie să vă opriți acolo și renunțați să îl mai duceți la școală! Totul are o continuitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
pe la 1865, s-a deschis pentru prima oară porțile primei școli. Generații de copii i-au trecut pragul aducând în sufletul lor crâmpeie de amintiri care vor constitui mai târziu țărmul la care vor ancora ori de câte ori valurile vieții îi vor izbi cu putere. Aici, în această feerie, m-am născut și eu și, în această școală am descifrat pentru prima oară tainele abecedarului. Am avut și eu, ca toți copiii, un Domn Trandafir al meu și cine ar fi bănuit atunci
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de propozițiile asertorice. Pentru el, o asemenea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
În jocul orgoliilor, În jocul judecării aproapelui vei constata cum pacea pleacă de la tine. Cine e În spatele acestor acte? Mintea, respectiv gândurile care-ți otrăvesc sufletul și-ți alungă pacea inimii. Gândurile care vin mereu, asemeni valurilor mării ce se izbesc de țărmul sufletului nostru. De le vom deschide poarta , de le vom hrăni, ne vom Îmbolnăvi nu numai sufletul nostru dar vom otrăvi darurile pe care le trimitem lumii. Otrava din noi va revărsa În exterior și atunci ce se
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
pe măsură ce știința începea să contureze tot mai multe răspunsuri la întrebările la care până atunci se răspundea cu „crede și nu cerceta”. Și, nu de multe ori, pionieri ai cercetărilor neconvenționale asupra conștiinței umane, căutând sprijin în religie s-au izbit de insuficiență și chiar contradicții în ceea ce privește explicarea fenomenelor studiate; unii dintre aceștia, căutând cu asiduitate, au găsit de cuviință că religiile orientale ofereau mult mai multe puncte de sprijin pentru cercetările pe care le efectuau. Dar nici știința occidentală nu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de Sindrom Imuno Deficient. Mama acceptă să-i administreze copilului un tratament homeopat. Copilul este evident PULSATILA. Cu toate aceasta încep tratamentul cu SULFUR CH7, trei doze (am ținut cont de tratamentele antibiotice anterioare și de deficitul imunologic). Deoarece te izbește tenacitatea lipsei de apetit, tendința de a răci ușor, slăbiciunea considerabilă pentru vârsta sa, limba cu depozite de candida, izolarea sa în casă, i-am administrat, în continuare NATRUM MURIATIC C200 o doză, urmat de ABROTANUM CH 5 de 3
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
pentru cei doi gînditori, cu ceea ce sufletul este într-adevăr în viziunea lor, este unul și același: ele sunt produse ale imaginației. Aceasta este în afara conștiinței de sine care-și este suficientă sieși pentru a putea rezista oricărei îndoieli. Ceea ce izbește în această chestiune este asemănarea aproape perfectă, atât în conținut cât și în formă a celor scrise de Augustin și Descartes: (“non per imaginale figmentum”) scrie Augustin în Contra Academicos. ) De altfel, .) Analiza de pînă acum ne permite să atribuim lui
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
era intactă, coronamentul acesteia era destul de viguros pentru a o face să arate ca un centru prim, cu greutate proprie transmisă în jos datorită șirului circular al celor douăzeci de coloane corintiene. Acum, coloanele se îndreaptă totuși spre cer, parcă izbind acoperișul artificial înlocuit . Variante ale greutății Trebuie să fim pregătiți pentru o complexitate crescândă a relației dinamice dintre centri. În consecință, voi mai prezenta aici câteva observații generale asupra condițiilor ponderii vizuale. Doi factori, mai ales, merită să fie discutați
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
jucătorilor, viteză de deplasare și de reacție. Varianta C Cu aceleași facilități și posibilități de participare este și această variantă, în care jucătorii au mâinile la piept, iar contactul se va realiza prin intermediul antebrațelor. Pentru acest motiv jucătorii se pot izbi unul în celălalt, dar acest lucru se va realiza cu prudență deoarece celălalt se poate feri și va depăși linia cercului, pierzând astfel un punct. Varianta D Din aceeași poziție cei doi adversari încearcă să se scoată din cerc (să
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
analizeze influența factorilor ideologici asupra evoluției și instituțiilor economice - căci până la Weber accentul s-a pus în întregime pe influența economiei asupra ideologiei. *30 O cercetare similară privind influența literaturii asupra schimbărilor sociale ar fi foarte binevenită, deși s-ar izbi de greutăți asemănătoare. Factorul strict literar este tot așa de greu de izolat ca și factorul religios și este tot atât de greu să se răspundă la întrebarea dacă influența se datorește factorului respectiv însuși, sau altor forțe pentru care factorul este
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
În deplasare. Așa cum s-a arătat, există unele deosebiri de conformație și de Înfățișare generală de la o rasă de lup la alta, ele fiind determinate de condițiile de mediu În care s-au format și În care trăiește fiecare. Ceea ce izbește Însă la lup este blana și culoarea care, de asemenea, poate fi diferită, În funcție de rasa, subspecia și regiunea geografică În care trăiește, putând merge de la culoarea cenușie În nuanțe diferite până la culoarea roșiatică. Oricum, culoarea standard recunoscută este cea lupie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acestei rase cuprinde imaginea de ansamblu a corpului, privit din apropiere, În câmp deschis, la lumina zilei și privește, În principal, conformația corpului, fără a examina deocamdată detaliat fiecare regiune a corpului În parte. În fapt, Înfățișarea reprezintă tot ce izbește privirea omului Îndreptată asupra câinelui În acel moment. Este ceea ce place și atrage sau ce nu place și respinge privirea omului aflat În fața unui patruped din familia canidelor. Câinele ciobănesc german este un tablou viu, pictat de natură și de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
i-a atras atenția un câine de rasă ciobănesc german, ce stătea liniștit lângă stăpânul său, de la care a aflat că omul nu a acționat niciodată asupra acestui exemplar, fiind folosit În exclusivitate pentru paza turmelor de oi. L-a izbit Înfățișarea lui suplă și puternică, cu o privire vicleană de lup și inteligentă, totodată. Acest câine Întruchipa idealul și visul Îndrăzneț al marelui ameliorator, von Stephanitz. Era câinele pe care și-l dorea, un câine cu calități native, plin de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să atace, ridică brusc urechile, ce intră În erecție, Își ațintește privirea asupra victimei și Își dezvelește treptat colții, adoptă o poziție specifică și Își pregătește trenul posterior pentru o propulsie reușită a corpului către victimă, pentru a o putea izbi și ataca cu putere. Dacă Îi este frică, ciulește urechile, Își restrânge suprafața corpului pentru a nu fi expus la mușcături și loviri cu părțile mai proeminente sau bate În retragere, cu coada lăsată Între picioare și cu privirea rugătoare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
petrecut în închisoarea de la Aiud, în 1951. Însă nu oricum, ci la... baie, sub un duș. Omul era înalt și foarte masiv, cred că suferea îngrozitor de foame, ajunsese aproape un schelet cu falduri de piele încrețită. Dar altceva m-a izbit, impresie consolidată și ulterior: ținuta sa stilizată, ușor hieratică, preocupat de efecte tulburătoare chiar și în situații limită. Stilul Nae Ionescu îi intrase parcă în sânge. I-am pus sub duș (împrejurarea pare absurdă) o întrebare esențială, despre cei ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vechime, că sfârșitul lumii va fi atunci când pe pământ nu se va mai săvârși Sfânta Liturghie. 118. De ce nu distruge Dumnezeu lumea Era pe timpul când Bunul Dumnezeu împreună cu Sfântul Petru cobora pe pământ, ca să vadă cum o mai duc oamenii. Izbit de mulțimea răutăților întâlnite în lume, Sfântul Petru zise către Domnul Atotțiitorul: Doamne, pentru ce mai ții lumea aceasta cu atâtea ticăloșii și nu o prefaci deodată în praf și pulbere?! Cum să o pierd Petre, zise Dumnezeu. Mai sunt
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit în fugă, în jos de Podul Înalt, și șiau căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându-i și tăindu-i până ce i-au trecut Siretul, într-un loc care de atunci se cheamă Vadul Turcilor." Cerințe: 1. Transcrie enunțurile care indică timpul când are loc acțiunea. 2. Formulează cinci întrebări referitoare la textul dat. 3
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
semănat discordia. Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de această libertate încât îi vom sili să ne ofere o putere internațională, a cărei alcătuire va fi în așa chip încât
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
plan. Romanul lui Rebreanu arată satul despărțit, țărănimea diferențiată. De altfel,întregul conflict al cărții se bizuie pe lupta aprigă pentru pământ.În sat sunt oameni avuți, ca Vasile Baciu,Toma Bulbuc,tatăl lui George. Chiar din primele pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața de fiecare zi. Ștefan Hotnog, “un chiabur cu burta
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
adverbială durativă for a few seconds nu este admisă: (14) ! For a few seconds, Peter saw the pin drop. Câteva secunde, Peter văzu acul căzând' (15) !Peter stopped seeing the car crash. !'Peter s-a oprit din a vedea mașina izbindu-se' Gisborne precizează că, în contextele în care obiectul percepției nu este un eveniment, ci o entitate fizică, durata percepției este dificil de stabilit. În aceste contexte, utilizarea verbului see este mai potrivită cu expresii adverbiale care denotă intervale foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la baza lor atât de nedeterminate și totodată atât de confuze și de "sigure", de îndepărtate și de "prezente" ca acelea pe care ni le dă frumosul sau pe care le trezește în noi absurdul. Sentimentul absurdității poate să-l izbească în față pe orice om, la orice colt de stradă. În nuditatea sa dezolantă, în strălucirea sa moartă, el este insesizabil. Dar însăși această dificultate dă de gândit. E probabil adevărat că fiecare om rămâne pentru noi un necunoscut și
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
doar cu o gândire care se neagă pe sine de îndată ce se afirmă, ce nume poartă această condiție a mea, în care nu-mi pot afla pacea decât refuzând să știu și să trăiesc, în care setea de a cuceri se izbește de ziduri care-i sfidează asaltul? A vrea înseamnă a isca paradoxuri. Totul este astfel ordonat încât să poată lua naștere acea pace otrăvită pe care o dă nepăsarea, somnul inimii sau renunțările mortale. Și inteligența îmi spune, așadar, în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]