4,481 matches
-
în practica noastră concretă a utilizării limbajului, este marea lecție a remarcilor lui Wittgenstein și asta este ceva ce nu poate fi exprimat printr-o generalizare.“ (Ibid., p. 111.) 24 „Limbajul nostru poate fi văzut ca un oraș vechi: un labirint de străduțe și piețe mici, de case vechi și noi și de case cu părți adăugate în diferite perioade de timp; și acesta, înconjurat de o mulțime de periferii noi, cu străzi drepte și regulate, și case uniforme.“ (Cercetări filozofice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mici, de case vechi și noi și de case cu părți adăugate în diferite perioade de timp; și acesta, înconjurat de o mulțime de periferii noi, cu străzi drepte și regulate, și case uniforme.“ (Cercetări filozofice, § 18.) „Limbajul este un labirint de cărări. Vii dintr-o parte și știi unde te afli; vii spre același loc, din altă parte, și nu mai știi unde te afli.“ (§ 203) 25 „Putem avea impresia că o analiză logică completă va da gramatica completă a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și iubirea occidentală în Maitreyi, citite prin Meister Eckhart și Kierkegaard), Rilke, Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș, în vreme ce a doua jumătate prilejuiește întâlnirea cu Ritmurile corpului în Grecia antică, Drumul spre Nietzsche, Experiența lui Kafka, Laudatio mortis (Thomas Mann), labirinturile prozelor lui Hermann Hesse, „armonia din adâncuri” la Boris Pasternak (Doctor Jivago) și seducția exercitată de cafeneaua literară la Budapesta. O altă culegere a criticului, Visul lupului de stepă (1999), repetă împărțirea în Teme românești și Teme străine, ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
pe Cioran pentru a te îndepărta de spectrele textelor sale. Este nevoie, cum preciza Fernando Savater, de „exerciții de defascinație”, de o lectură dehagiografică pentru o astfel de întreprindere. Ego-scrierea cioraniană este seducătoare, contaminant de persuasivă, o disanghelie inclasabilă, un labirint de oglinzi lustruite. Sunt binecunoscute etichetele atașate găndirii și textului cioranian, atitudinile pro sau contra, trecutul politic deocheat sau circul mediatic legat de moștenirea culturală etc... cu toate acestea amplitudinea evenimentului - Cioran este dificil de interpelat. Există lecturi singularizatoare, comparații
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
2002, 17; Paul Cernat, Anatomia „scheletului din dulap”, OC, 2002, 107; Cecilia Caragea, Dialog cu Stelian Tănase, Cluj-Napoca, 2002; Magdalena Boiangiu, „Discuția noastră e fără obiect: nu există solidaritate intelectuală” (interviu cu Stelian Tănase), „Dilema”, 2003, 529; Mircea Iorgulescu, Prin labirinturile terorii, „22”, 2003, 693, 694. M. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
o recunoașteți după tatuajul cu același titlu de pe încheietura mâinii drepte. P.S. "Așa, și? Care-i treaba cu noaptea...?" S-a întâmplat ca a doua oară, la recomandarea lui Caius Dobrescu, să am mai mult timp și, odată intrat în labirintul blogului ei, să nu mai pot ieși. E acolo o drăcie foarte "catchy" care îți deschide la finalul fiecărei postări încă alte cinci chestii "debitate" de autoare. Te poți rătăci. Îți poți pierde întreaga noapte. Dar merită, băieți, să ajungeți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
perfectei imperfecțiuni geometrice, datorată calității inferioare a camerei foto pe care o folosea pe atunci - Încă nu cumpărase aparatură profesională bună - și lipsei lui de experiență. Fotografia uriașei lupte de noapte, cu focuri În toate direcțiile și orașul devenit un labirint poliedric biciuit de furia oamenilor și zeilor, o făcuse sprijinind un Pentax cu rollfilm de 400 ISO În golul ferestrei de la etajul unsprezece al unui edificiu Înalt și În ruină (hotelul Sheraton), ținând deschis obturatorul timp de treizeci de secunde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
boltei pictate. Am fotografiat-o de multe ori, și niciodată n-am putut obține o imagine care s-o exprime cu atâta precizie. Uită-te la fetele astea. Bărbatul care ucide și moare, supărat, orb, legat de dușmanul său. Istoria labirintului, ori a lumii. Istoria noastră. Olvido se uitase la el, apoi Își pusese o mână pe a lui, fără să miște buzele o vreme, până când, Într-un sfârșit, a isese: când am să te Înjunghii, Faulques, vreau să te Îmbrățișez
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Îndulcesc urâțenia. Faulques n-a răspuns. Totul depindea, gândea el, de ce avea privitorul În minte În vreme ce se uita ori de ce Îi băga pictorul În minte. Pantofi ori mere. Până și cea mai inocentă dintre aceste imagini putea să sugereze un labirint, cu firul Ariadnei răsucit Înăuntru, ca un vierme. - Știi ce cred eu, domnule Faulques? Că dumneata nu-ți faci dreptate. Poate că ești un pictor foarte competent, la urma urmelor. Markovic se rotea acum În jurul său, atent la ferestre, la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Complexe”, 1978, 1; Al. Duțu, Dialogul real al culturilor, LCF, 1979, 6; Dumitru Radu Popa, Le Voyage-formation et information, REVR, 1979, 2; Alex. Ștefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, RL, 1980, 16; Al. Călinescu, De la Eliade la Adrian Marino sau Proba labirintului, CL, 1980, 5; Andrei Corbea, Hermeneutică și cultură, AFT, 1980, 7; Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe, „International Journal of Romanian Studies” (Tübingen), 1980, 3-4; Alvaro Manuel Machado, Adrian Marino e la critica des ideias literarias, „Coloquio/Letras” (Lisabona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
constituie, prin ele Însele, decât premisele unei construcții spirituale. Pentru a depăși faza proiectului și a dorinței, trebuie anihilate și forțele limitative ale creației. Nu e suficient orgoliul - ca să nu spunem că el poate fi chiar contraproductiv! - pentru a explora labirintul interior pe care autorul de fapt Îl ignoră. Să fie, atunci, autoportretul o utopie născută din prea multele obstacole psihologice? O Întreagă literatură confesivă stă sub semnul dubiului profund, vorbind despre himera constituirii imaginii coerente a lumii psihice. În ciuda progreselor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
surmontarea complexelor induse de o bogată activitate ficțională. Pactul retoric nu poate avea loc, la acest tip de jurnal, pentru că unul dintre termeni absentează. Suntem Încă departe de situația fabula in fabula 4, descrisă de către Umberto Eco. Deși, prin anticiparea „labirintului de contradicții Între lumile epistemice și doxastice și lumea reală”5, jurnalul se deschide la ambele capete: atât spre lumea ficțiunii, a dezirabilității pure, cât și spre aceea (Încă vag aproximată) a realului. E faza jurnalului-clepsidră. În această etapă, structura
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la care n-a participat. De pildă, timpul nașterii celui care scrie. Un timp-limită, adus În pagină prin dorința de organizare, dorința de a Începe cu Începutul 66. De a pune o minimă ordine În haosul cotidian al mărturisirii, În labirintul a cărui străbatere necesită cel puțin clarificarea inițială, stabilirea coordonatelor timpului zero. Puține jurnale intime scapă străbaterii, cvasiobligatorii, prin acest timp. Viața reportată dintr-un plan În altul, din neant În dreptunghiul paginii scrise, trece, trebuie să treacă prin prelungirea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
39; Felea, Reflexii, 51-56; Manolescu, Metamorfozele, 125-128; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 73-79; Valentin Tașcu, Personajul dublu. Note despre teatrul lui Radu Stanca, TR, 1969, 18; Mincu, Critice, I, 181-183; V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș, Diogene, 79-85; Negoițescu, Însemnări, 187-195; Mircea Tomuș, Eseistica lui Radu Stanca, TR, 1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
clandestini". Minciuna, ca temă de studiu, se întinde pe o arie foarte largă, în timp ce noțiunea de înșelătorie, care o include pe prima în domeniul său, își extinde granițele încă și mai departe. Voi încerca să nu mă pierd în acest labirint, concentrîndu-mă îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, asupra minciunii. Ar fi însă bine de examinat în linii mari și contextul general, pentru a localiza minciuna într-un cadru adecvat. Mă voi referi numai parțial la prezența unei atitudini părtinitoare ascunse
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
L., 2000 - „Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii”, I.S.E., București 38. Sarivan, L., 2000 - „Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor” (curs) 76 40. Stanciu, M., 2003 - „Didactica Postmodernă”, Editura Universității, Suceava 41. Stanciu, M., 1999 - „Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
În acest domeniu? A răspunde acestei Întrebări nu este scopul studiului de față, dar este important să păstrăm această Întrebare În momentul când facem analize de securitate. Mai aproape de preocuparea lui este Întrebarea asupra modului În care ieșim din acest labirint de perspective și mai ales asupra modului În care ele ne ajută să Înțelegem faptul că, În pofida lipsei de claritate a termenului de securitate, el este utilizat În mod frecvent și pare a desemna o anumită stare sau condiție spre
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de președinte al partidului. Este ales, în 1998, prim-vicepreședinte al Societății Ziariștilor din România. În 2000 își susține doctoratul cu o teză consacrată lui Petre Țuțea. În versurile din Terapia pietrelor (1992), ca și în cele din Ieșirea din labirint (1997), S. se relevă - cum a remarcat și critica - drept un poet modern, care uzează de spiritul parodic, de paradox și jocul de limbaj. Inserțiile livrești, de la Upanișade, miturile Antichității grecești la Kant și filosofia modernă, conferă o textură filosofică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
adecvată a unuia din reprezentanții „generației tinere” interbelice. SCRIERI: Terapia pietrelor, București, 1992; Nepotul lui Sisif, pref. Dumitru Micu, Craiova, 1994; Opera lui Octavian Paler, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1995; Buzunarul cu măști, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1997; Ieșirea din labirint, pref. Ovidiu Ghidirmic, Târgu Jiu, 1997; Petre Țuțea. Viața și opera, București, 1999; Only the Heavens Matter - Numai cerul contează, ed. bilingvă, tr. Diana Leșanu și Cristian Răcăreanu, Craiova, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Diaconu, Cartea de debut, R, 1987, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
Octav Botez, profesorul meu, de mulți, mulți alții. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iașul mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om și, după aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat ca ieșean, adică cu înțelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iașul care, natural, a fost oxigenul tuturor”. S-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
f f f fată" căreia nu-i pasă cîtuși de puțin de poezie și de proză și nu-i pasă de aceste genuri literare, ea se întoarce acasă pe ploaie, nu e încă educată îndoctrinată emancipată manipulată dirijată în acest labirint fără ieșire care oferă de-a lungul parcursului ei zidurile poezie și proză. (Ibidem) Conformismul îl amuză, căci nu asumă nici urmă de falsă mo destie sau umilință în fața unei limbi "majore". Se servește de ea după bunul plac, se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sa în "țara de aici", Elveția. Scrie juxtapunînd episoade ce aleargă de-a lungul spiralei temporale, în toate sensurile, punînd atenția și sagacitatea cititorului la grea încercare, părăsind uneori firul Ariadnei pentru a-l incita să găsească singur ieșirea din labirint. În Simfonia lupului și Culorile rîndunicii, Marius Daniel Popescu propune povestiri autobiografice insolite, deconstruindu-le de fapt în raport cu imaginea tradițională pe care ne-o facem des pre ele și redîndu-le sub formă de puzzle. Cumva în felul lui Julio Cortazar, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
soție Mei, pe fiica lor Shan, care tocmai a fugit de acasă după o ceartă cu tatăl ei, pe miliardarul Lan, pe call-girl An, pe Alice, atașatul cultural și pe amantul ei, Shi... Thomas pleacă în căutarea fiicei sale prin labirinturile multiple, suprapuse, întrepătrunse ale acestui furnicar, capitală a simulacrului și a copiei, creuzet efervescent în care milionarii, mafioții, clasa de mijloc și nenumărații săraci își trăiesc fiecare pasiunile, crizele, rătăcirile. Peste toate aceste traficuri, frămîntări sociale și melancolii particulare tronează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
noi trece în cealaltă țară. Cel rămas se întoarce la casa Bunicii. (Gemenii) Adevărul nu e la îndemîna simțurilor, nici măcar a celor ficționale. Pentru că realitatea e prea urîtă și greu de îndurat, pistele trebuie amestecate pînă la propria închidere în labirint. La Agota Kristof, scriitura e ceea ce rămîne cînd tot restul s-a spulberat, speranța de a reinventa realul, de a povesti lucrurile așa cum ar fi trebuit să se petreacă, și toate astea într-o "limbă dușmană", cum îi spunea ea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din Kolâma, București, 1993; Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Dan Constantinescu). Repere bibliografice: I. Negoițescu, Curente noi în poezia din Ardeal, VRA, 1943, 706; Negoițescu, Scriitori, 378-379; Regman, Cărți, 147-151; Balotă, Labirint, 318-341, passim; Negoițescu, Lampa, 51-62; Negoițescu, Engrame, 72-80; Manu, Eseu, 307-310; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]