5,217 matches
-
fourth direction refers to the creation of a strong sociological school, which managed to survive the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în încercarea de a defini și legitima această disciplină hibridă, dar și de a câștiga autoritate și legitimitate prin impunerea unui nou „câmp de formare identitară” în domeniul științific. Acestă zonă disciplinară capătă o importanță deosebită, din perspectiva studiului de față, din mai multe motive. Primul ar fi că integrează în mod explicit discursul asupra spațiului în imaginarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau, cea asemănătoare, a poziției frontierei orientale a României și a aproximativei suprapuneri a acesteia din urmă cu frontiera răsăriteană a Europei. Problema e mai mult una a obținerii de legitimitate ca fost, actual și viitor stat antemurale christianitatis - ca să folosim formula lui John Armstrong -, și nu atât cea a arătării organicității teritoriale a spațiului național. Întregul discurs științific antebelic despre națiune și stat pare construit mai mult pe discursuri și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestei teze, întrucât susține un nou model al relațiilor dintre experții culurii naționale, pe de o parte, și birocrația statală și elitele politice, pe de altă parte. O nouă generație de intelectuali, ieșiți de pe băncile facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
l-ar merita, contextul instituțional și cultural mai larg în care are loc, în România interbelică, procesul de „imaginare” a națiunii și a culturii naționale într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în chiar nucleul său disciplinar. Este un discurs pe tipar sociologic, de tip geografic sau e doar un nou fel de a articula
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor noi imagini, investirea națională a spațiului e probabil cel mai important produs al acestui câmp interdisciplinar. Se pot identifica diverse straturi și strategii ce se suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este, credem noi, cel al conservatorismului radical. Conservatorismul radical împărtășește multe dintre grijile și ideile conservatorismului mai convențional, cum ar fi nevoia de autoritate instituțională și de continuitate cu trecutul, dar crede că procesele caracteristice modernității au distrus tradiția și legitimitatea valoroasă pe care o avea trecutul pentru prezent și că o restaurare a virtuților trecutului nu se mai poate face fără acțiuni radicale sau chiar revoluționare (Muller, 1987, 19) Apărarea împotriva efectelor culturale și politice ale modernității asupra corpului politic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
manieră, alegerile duc la coaliții cu parteneri limitați, cum este cazul noului guvernământ! Totuși, nu ar trebui să uităm că această stabilizare rămâne fragilă și precară. La nivelul partidelor, stabilizarea coincide cu construirea organizațiilor partizane, și anume cu construirea unei legitimități printre membri, o mutație programatică și o reducere progresivă a numărului de partide de completare sau de pseudopartide care populau largile coaliții de la începutul anilor ’90. Asistăm, astfel, la emergența partidelor relativ stabile. Dar această imagine de stabilitate se lovește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în propagandă și dogmă. Totul îmbrăcat într-un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care împarte lumea în buni (ai noștri) și ceilalți. În paralel cu școala se desfășoară un alt tip de educație, mai lejeră, dar și mai subtil-persuasivă, cunoscută în pedagogie sub numele de educație nonformală. Ne referim la educația prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tip de analiză. Rădăcinile acestor abordări sunt plasate la un triplu nivel: a) cel al proceselor intraorganizaținale (distanța formal-informal) al analizelor lui P. Selznick pe linia lui R.K. Merton; b) al relației cultural-normative a organizației cu mediul instituțional și al legitimității acesteia - T. Parsons; c) al comportamentului instituționalizat al indivizilor, dotați cu capacități cognitiv-decizionale limitate (raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tradițional, necesitatea adaptării la vremurile moderne, lărgirea sferei de mișcare și procesul de tematizare. Principalele concepte definite în acest studiu sunt: comunicare socială, comunicare publică, publicul, bisericile, sfera de mișcare, conflicte, tematizare. Autorii au analizat funcțiile de legitimare (biserica oferă legitimitate reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage din societate). Ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
firmei 2.1.2. Precizați tipurile de activități ale firmei și evoluția lor 2.1.3. Dezvoltați activități de cooperare În producția cu alte firme? 2.1.4. Explicați funcționarea firmei dvs. cu ajutorul organigramei. Informații de obținut sunt: tipul structurii, legitimitatea puterii, stilul de management, cultura 2.1.5. Evoluția cifrei de afaceri În ultimii 5 ani: valoarea, repartizarea ei În țară și la export, estimări pentru viitor 2.1.6. Evoluția resurselor umane: efectivul actual, evoluția trecută și viitoare, pregătirea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
normat și determinat, devine tot mai dificil de prezis; și, deși întotdeauna dependent și adecvat, este dificil de controlat. Pentru Rogers, aceasta însemna că știința psihologiei ar fi mai mult o știință a înțelegerii decât a previziunii, o analiză a legitimității a ceea ce s-a întâmplat mai degrabă decât un control în prealabil a ceea ce se va întâmpla. Adică o disciplină fenomenologică și hermeneutică. Această linie a gândirii era confirmată de clienți (care se simțeau încrezători că se vor descurca într-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o poziție exprimată nu este o replică la poziția exprimată de altcineva (chiar dacă o contrazice pe aceasta), ci este o idee nouă; - își expune propriul rol, în care nu va aduce contribuții de substanță la desfășurarea focus-group-ului, ceea ce-i conferă legitimitatea rolului de moderator; - nu pune mai multe întrebări o dată etc. Există cel puțin două maniere de lucru în grup în cazul focus-group-ului. Modul cumulativ presupune obținerea unui evantai mai larg de informații. În esență, într-o primă etapă, un grup
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În concluzie este o variabilă cu valoare mică în statisticile naționale și internaționale, dar poate servi drept obiect de cercetare pentru academicieni. Criteriul social reprezintă a treia dimensiune a migrației. Conform lui Golini, variabila socială cuprinde două criterii: cauza și legitimitatea (http://www.merit.unimaas.nl/braindrain/). Trebuie să ținem seama dacă migrația se bazează pe o decizie individuală sau se încadrează în mișcarea unui grup și dacă este așa atunci să luăm în considerare dacă grupul este alcătuit din membrii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. Lucrarea însumează, mai întâi, principalele campanii antitradiționaliste la care participase în deceniul al treilea, după ce în prima lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă o - minimală - elucidare teoretică, exersându-și spiritul disociativ în definirea „frumosului estetic”, demers însoțit de două „pilde”: T. Arghezi
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
justifică existența în planul divin: "... pe oamenii vii animalele vătămătoare fie îi rănesc ca pedeapsă, fie îi încearcă pentru mântuire sau se dovedesc folositoare pentru binele lor sau îi învață fără să-și dea seama"17. Ele nu au altă legitimitate decât prin raportarea la om și la mântuirea acestuia. Aceasta este utilitatea lor, despre care vorbea și Origen în Omilia amintită: "De ce totuși nu s-a scris " Și a spus Dumnezeu că sunt bune" ci Și a văzut Dumnezeu că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
falsifică nici cu o iotă realitatea; lăudându-l, chiar în exces, pe Lup, îl obligă să accepte o ipostază periculoasă: aceea a rostirii adevărului. Ea demonstrează că acesta este, în pofida reținerii sale, cel mai potrivit să deslușească problema privitoare la legitimitatea Strutocamilei de a ocupa tronul datorită priceperii sale concrete, practice de a găsi mereu cele mai bune soluții: "Adevărat, între toate jiganiile nu numai bun și adevărat filosof, ce încă și ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. Căci și în mari
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu asupra de măsură, lipsa de importanță, nimicnicia și alteritatea sa, acceptarea lui de către ceilalți ar fi un semn de mare generozitate; se subînțelege că prețul plătit trebuie să fie obediența, păstrarea tăcerii asupra unui lucru care nu trebuie discutat: legitimitatea alegerii Strutocamilei ca epitrop în împărăția animalelor. Doar că, luând cuvântul pentru a se apăra, strania creatură se dovedește a nu fi deloc "scurtă și puțină la voroavă", ci, dimpotrivă, nu doar pricepută, ci chiar cu un verb tăios, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ales pe verticală. Desigur optică integrativă, în plină ascensiune de prestanța va realiza, fără îndoială, pe viitor noi formule profitabile terapeutic, realizând alianțe mai fericite și cu farmacoterapia, și de ce nu, cu tehnicile spirituale. Din dorința de a le credita legitimitatea, acestora din urmă, pentru că opțiunea noastră să nu semene cu o întâlnire de gradul III este nevoie de un preambul limpezitor, cu lansarea unor explicații mai ample. Breșa cauzată în cunoaștere de științele de avangardă (mecanica relativistă, fizica cuantică, epigenetica
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
necesitate politică: „Chiar și cele mai oribile acte distructive au fost interpretate ca oportunități pentru o reformă progresistă, iar procesul de asamblare a povestirii se petrece adeseori foarte repede”consecutiv evenimentului. 2. Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe care-l deține pentru confruntările cu urgențele”. 3. Povestirile rezilienței sunt adeseori competitive. „Figurile centrale în cultura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de punere în cauză a legitimității nu aveau cum să raporteze ideea geniului la un mit al puterii politice. Ceea ce se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura contemporană
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]