4,644 matches
-
întunecoase căci alfel lumina ce pătrunde prin intrarea mare e suficientă pentru vizitarea peșterii. La câțiva zeci de metri se afla Cascada Dâlbina și Peștera Mica de la Vânătare. Nu au fost făcute decât observații preliminare. Au fost observate exemplare de lilieci și paianjeni.
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
peșterii este de forma ovala cu diagonale de 8 și 4 m. blocată în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E necesară o lanternă și încălțăminte adecvată. Au fost identificate două specii de lilieci.
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E necesară o lanternă și încălțăminte adecvată. Au fost identificate două specii de lilieci.
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
copilăria într-zonă cu oameni păstrători ai tradițiilor și portului popular. A absolvit în 1998 Școala Generală Mărășești și în anul 2002 Liceului Teoretic din Baia de Aramă. Primii pași în muzica populară i-a făcut în anul 2000 în cadrul grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă, sub îndrumarea Elenei Mimiș - Trancă, remarcându-se alături de copii din Mehedinți în concertele de sărbători. Înscrisă în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, a avut-o ca profesoară pe
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
Eocen, acum 56-34 milioane de ani. Deși marsupialele și mamiferele placentare au coexistat în Australia în Eocen, numai marsupialele au supraviețuit până în ziua de astăzi. Mamiferele placentare au reapărut în Australia în Miocen, cănd Indonezia s-a apropiat de Australia, liliecii și rozătoarele începând să apară pe continentul australina. Marsupialele au evoluat pentru a umple nișele ecologice specifice. De exemplu, Tigru tasmanian seamănă foarte mult cu canidele; oposumii și veverițele zburătoare au calități similare care le permite adaptarea la un stil
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
15 m înălțime, apoi cotește la stînga unde se găsește resurgența pîrîului ce o străbate. Continuarea este lipsită de ramificații importante, terminusul aflînduse la aprox. 300 m și la +40 m diferență de nivel față de intrare. O importantă colonie de lilieci își are adăpostul în această peșteră.
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
convingă pe Talos să o ia cu el, dar acesta nu mai are nevoie de ea, deoarece nu mai montează piesa. Severian este nevoit să o ia cu el și, în timp ce se îndreaptă spre nord, Jolenta este atacată de un "liliac vampir" și se îmbolnăvește. Curând, cei trei întâlnesc un fermier care le spune că, pentru a ajunge în Thrax, trebuie să treacă printr-un misterios oraș de piatră. Ajungând în orașul ruinat, Severian vede o perche de vrăjitoare care stârnesc
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
din suprafața totală. O altă parte din pădurea tropicală este folosită ca teren de vânătoare. Între zona de vânătoare și cea de exploatare forestieră, există o rezervație a faunei sălbatice unde pot fi găsite căprioare, bivoli de apă, porci mistreți, lilieci, vulpi zburătoare și diferite specii de reptile. Populația Indoneziei a fost în creștere rapidă, de la erupția din 1815. Începând cu anul 2006, populația din Indonezia a ajuns la 222 milioane de oameni, din care 130 milioane sunt concentrate pe insula
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
îi prinde bine tânărului solist care în cei patru ani petrecuți în capitala olteniei interpretează cu foarte mare suces roluri precum, Alfredo în "La Traviata", Ernesto în "Don Pasquale", Ducele în "Rigoletto", Ciprian în "Lăsați-mă să cant", Eisenstein în "Liliacul" și Aramis în "Cei trei mușchetari", printre alte spectacole de operă și operetă interpretate pe scena lirică craioveană. În anul 1990 Cristian Caraman revine în orașul natal ca prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
în pofida dorinței acestuia de a revenii în câteva din rolurile care l-au consacrat. Perioada aceasta durează aproape 2 ani de zile, cei doi revenind la sentimente mai bune în 1998 când lui Caraman i se încredințează rolul Eisenstein în "Liliacul" și alte câteva roluri principale printre care Dr. Erich Siedler în "La Calul Bălan" de Ralph Benatzky, Omul de Tinichea în spectacolul pentru copii "Micuța Dorothy" de Silvia Kerim și Marius Țeicu, precum și nenumărate roluri medii de care s-a
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Chiar după ce Mike i-a informat de telescopul Bătrânului Queeks, locuitorii insulei și-au păstrat credința în puterile lui paranormale. Locuiește în vârful unui munte, într-o peșteră și îi plac „produsele proaste” (de exemplu, produse fabricate din guano de liliac). Lancelot este animalul de companie al lui Lu. Este o broască țestoasă. Lancelot încearcă să fugă tot timpul de Lu, de aceea este nevoită să îl țină în lesă. Lancelot tinde să fugă de Lu când aceasta exagerează în comportamentul
Mike, Lu și Og () [Corola-website/Science/316830_a_318159]
-
III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 0,30 ha.. Rezervația reprezintă o zonă naturală pe valea Topologului (în limita de contact a "Podișului Cosmincei" cu cel al "Babadagului") cu rol de protecție pentru specia de liliac "Syringa vulgaris", un arbust ce aparține familiei Oleaceae, care vegetează în spontan în pâlcuri compacte.
Rezervația de liliac Fântâna Mare () [Corola-website/Science/328937_a_330266]
-
mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), hermină ("Mustela erminea"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), .
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), hermină ("Mustela erminea"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), .
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), hermină ("Mustela erminea"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), .
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
naturală dispune de patru tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: "Pajiști de altitudine joasă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase, Mlaștini alcaline" și "Turbarii cu vegetație forestieră". La baza instituirii rezervației naturale se află două mamifere: liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); specii protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: "Pajiști de altitudine joasă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase, Mlaștini alcaline" și "Turbarii cu vegetație forestieră". La baza instituirii rezervației naturale se află două mamifere: liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); specii protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor este marcat cu triunghi roșu durează între 1 și
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]