4,645 matches
-
problema neliniștitoare a contracepției. Cât despre relația sexuală, fără a fi obligatoriu legată de noțiunea de păcat, aceasta rămâne încă asociată ideii de impuritate. În acest climat atât de complex, între îndrăgostiți survine câteodată un moment în care sărutările și mângâierile flirtului nu mai sunt de-ajuns, acestea dând naștere prea multor frustrări și insatisfacții. Un moment în care cuplurile de îndrăgostiți, precum cel pe care îl formau pe atunci Maïté V. și Jacques, sau Pierre Maillot și Hélène, aspiră la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
același timp ținută în frâu, stăpânită". Își amintește de el ca de o formă de erotism absolut, un summum al rafinamentului amoros. "Era o relație atât de secretă, de delicată, de intimă. Eram în focul pasiunii, și în același timp mângâierile noastre erau delicate ca dantela. Percepțiile, atingerile noastre erau de o finețe și de o acuitate extreme. Și astăzi îmi amintesc pielea, mirosul, trupul bărbatului acesta pe care l-am iubit așa. Îmi amintesc de asemenea că am resimțit, pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un mod de abordare. Arta de a te orienta pe acest teritoriu al trupului feminin, pentru care nu există hărți ori busole". Așa se face că tinerelul acela uluit de violența propriei sexualități a descoperit întreaga delicatețe, întregul rafinament al mângâierilor, săruturilor și așteptării erotice de care își amintește cu atâta ardoare Maïté V. Așa a reușit să aducă la unison, treptat-treptat, "gestul și dorința, carnea și spiritul, iubirea și trupul"198. Desigur, nu toate cuplurile au fost în stare să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fi să-i dăm crezare celebrului profesor american Alfred Kinsey și afirmațiilor sale din Comportamentul sexual al bărbatului (1948), tipul acesta de flirt "foarte avansat" nu este lipsit de primejdii pentru partenerul de sex masculin. Excitația pe care o stârnesc mângâierile, subliniază el într-un limbaj cât se poate de doct, "poate provoca tulburări grave anumitor indivizi, pe care îi menține într-o stare de tensiune care poate dura mai mult sau mai puțin, atunci când activitatea nu culminează cu orgasmul". Dacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o dominație falocratică. Dimpotrivă, trebuie să știe să se controleze, chiar dacă poate fi uneori dureros. La fel ca în mitologia iubirii curtenești, tânărul trebuie realmente să se plieze dorințelor partenerei sale, să o respecte. Chiar dacă primește și el sărutări și mângâieri, tânăra este regina încoronată, iar plăcerea ei suverană. Plăcerea... În timp ce Jeanne nu simte, în noaptea nunții, decât frică, urmată de o "durere ascuțită", tinerii care flirtează, precum Maïté V. sau Pierre Maillot, nu sunt călăuziți decât de această căutare a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o plăcere, care nu se mărginește la o împreunare brutală, la un coit, ci care se înfățișează sub toate formele sale. De vreme ce penetrarea este oprită, partenerii se văd nevoiți să facă apel la imaginație pentru a născoci alte și alte mângâieri, tot soiul de fantezii, de variații... De vreme ce partea cea mai intimă a femeii rămâne inaccesibilă, ei trebuie să investească, să exploreze, să descopere întreg corpul său. Hotărât lucru, trecuse demult vremea în care pudoarea cerea ca încleștările soților să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adolescentele să-și piardă virginitatea, însă acestea din urmă știu în general să-și impună propriul ritm și propriile dorințe. Înainte de primul raport sexual, acestea traversează o serie întreagă de etape intermediare, mai mult sau mai puțin rapide. Cunosc sărutările, mângâierile, ieșirile, în grup sau nu, la cinema sau la dans, tot acest ritual amoros care s-a instituit între cele două războaie mondiale. Nu trec dincolo de etapa flirtului decât atunci când se simt pregătite, sau suficient de îndrăgostite ca să facă pasul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să crănțănească din cauza impurităților. Mă mângâiam cu avantajul că înai ntea mea am avut pe cei 5-6 enumerați, și, adevărat, mi s-a întâmplat că făina măcinată de mine a fost așa cum o dorea mama. De asta am și primit mângâierile ei. Omul ca și calul... Împrejurările triste în care trăiau minerii în România le-am cunoscut și membrii familiei noastre, că după cum s a înțeles, nu numai rude ale noastre, ci și tata e ra miner. Cu salarii mizere, care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de înaltă apreciere și fusese declarată un succes în medicină. Iată, de pildă, ce-mi comunica dr. Petru Scripcariu, de la Clinica medicală a Spitalului clinic de urge nțe Iași la 15 iunie 2004, comunicare care, neîndoios, mi-a produs mare mângâiere: „D-ul Dragomir Despa, Iași Domnule Despa, Doresc să vă înmânez o lucrare științifică pe care a realizat-o Dan , fiul dvs., și pe care recent a m comunicat-o la Congresul Internațional de Toxicologie Clinică, Strasbourg, Franța, 1-4 iunie
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trei cai și o cămilă așteaptă pe nisipul încins, în fața unui cort improvizat din cîrpe multicolore. Așteaptă liniștit, fumînd, cu răbdarea de milenii a nisipului. Caii, costelivi și resemnați, cu coama nepieptănată și de culoare nedefinită, speră zadarnic într-o mîngîiere și cu atît mai puțin într-o îmbucătură de iarbă. Cămila însă este cea de pe afiș. Nisipul este mediul ei. Zace indiferentă la tot ce se întîmplă în jur, melancolică și filozoafă. Privește fără teamă și fără bucurie spre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe acolo, cu vitele și peste toate, imensa fantezie a copilăriei. Din singurătățile acelea, a pădurilor, a iazurilor, a lanurilor și poveștilor, copilăria mea a tras sevă și a căpătat o nemărginită dragoste pentru natură care îmi ține loc de mângâiere în ceasurile grele. Răscoala din 1907. Venisem din nou în oraș, la Huși, părăsisem pustietățile, eram în clasa întâi la școala primară. Locuiam în mahalaua bulgărească, pe șoseaua ce ducea afară din oraș spre Stănilești. Iarna fusese grea și îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Hușului. Eu mirat și destul de neliniștit de rămânerea de unul singur, ascult uruitul căruței până se pierde în depărtare, pe urmă-l văd și pe cotei zbuciumându-se în curmeiul care-l lega de un lemn al colibei. Cu toate mângâierile mele, cu tot dărăpul de mămăligă ce i-l dau și nu-l mănâncă, cățelul nu-și contenește zbuciumul. Într-un târziu, văzând că nu-l pot liniști și că începuse să urle a pustiu, îl dezleg și pleacă glonț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei Profir și Agata cu ochi și părul negru. Am lucrat mult și greu aproape toată vara. În oraș bântuia tifosul. Într-o dimineață, am plecat de acasă ceva mai obosit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
meseria mea să fie riscul... ÎNTOARCEREA Pentru Lăură întâlnirea cu proful fusese una dintre cele mai teribile "aventuri", chiar si in acepțiunea obișnuită. Nu-și putea aminti deloc detalii în legătură cu gesturile profului, decat că acesta încercase un simplu repertoriu de mângâieri ineficiente; în ciuda naivității ei și a surprinzătoarei ei inocențe, momentele acelea i-au rămas în minte mai debrabă din cauza sentimentului de culpabilitate. Ele nu prea păreau posibile, si totusi existau, indisolubil legate de "agenta Lăură". Nimeni înaintea ei nu dovedise
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
au oprit, s-au sărutat iar și iar, îmbrătișându-se pătimaș. Lăură îl săruta cu disperare coborând pătimaș porțiune cu porțiune până când își simți dintr-o dată sexul mângâiat cu tandrețe de buzele ei. Avea parcă o tandrețe nemaiîntâlnita până atunci, iar mângâierile ei exact în zonele cele mai intime îl scoteau din minți. O urmărea cu atenție, gâfâind de plăcere și încordându-se din răsputeri să-și stăpânească erecția. -Ești fericit, dragul meu ? îl întreba ea. Asta era surpriză pe care ți-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
al atracției nu putea fi descifrat de nimeni. Prudent, el își lasă din nou mâna să-i alunece către sexul ei. Lăură închise ochii. Cu un deget el înainta mângâindu-i fiecare labie...Lăură gemea ușor, dar nu deschidea ochii. Mângâierile lui o făceau să înnebunească de plăcere. În cele din urmă ea deschise ochii și-i zise : -Ești fantastic! Privirea ei adâncă îl făcea să-și piardă mințile. -Ai o piele atât de catifelata!... -Te rog, astâmpără-te, zise Lăură
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
„Malin și Alină. Ai doi copii cu numele mângâierii și al florii. Ce minunată e vestea ce-ți vine prin mijlocirea poeziei! Să-ți trăiască și să fie norocoși”. C.D. Zeletin Explicația autorului: Alexandru Malin Tăcu, Alexandru Tăcu Zeletin, ca și C. D. Zeletin și Neculai Ciochina provin din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tău de poezii să fie cât mai bun. Nu sunt nici critic literar, nici cusurgiu din fire, nici profesor de literatură, ci un simplu cititor - În cazul de față plin de dragoste. Am aflat că ai doi copii cu numele mângâierii și al florii: ce minunată e vestea ce-ți vine prin mijlocirea poeziei! Să-ți trăiască și să fie norocoși! Sper că scrisoarea asta să fie un Început. Dada Dintre cele 17-18 poezii comentate mai sus de Dada, doar 3
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ta Corină, ea îl avertizează asupra pericolului, ceea ce determină recunoștința poetului, care i-a asigurat la rândul lui imortalitatea prin versurile sale : Căci de-a fi să peară poetu ți favorit/ Și care pe Corina cântând a nemurit,/ Să aibă mângâierea de-o moarte liniștită/ Gândind că-și perde viața iertat de-a lui iubită. Explicația gestului altruist al femeii părăsite stă în faptul că ea are presentimentul dezastrului : Dar nu vrei a pricepe că nu vreu ca să mori ?/ Nu vezi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
repetă o minunată și venerată regină, izgonită în exilul cel mai sălbatec și mizeria cea mai cruntă. Ea se împrieteni cu cartea, care închidea în sine aceste cuvinte și încă alte experiențe de viață dureroase, scoțând din ea o tristă mângâiere; cine ar putea micșora vreodată puterea acelei cărți care se întinde până în veșnicie?” J. W. Goethe 162. „<<Domnul von Schweinichen>> este o interesantă carte de istorie și morală; pentru osteneala de a citi suntem din plin răsplătiți; pentru anumite situații
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
învățătură fiindcă n-au cărți. Cărți le trebuie, spunea badea Cârțan unui contemporan al său și pleca mai departe din oraș în oraș cu desagii plini de cărți.” George Cârțan 369. „Cartea nu-i lucru rău. Pentru mine a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia și am ajuns la liniște și înțelepciune.” Mihail Sadoveanu 370. „Nici un om sau animal sănătos nu se preocupă de dragoste, în orice sens ai lua-o, mai mult decât o extrem
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care au modificat și au rezolvat destine. Nu pot decât să adaug modesta mea laudă la adresa celor care au împodobit cu genul lor, cu emoția și clarviziunea lor, bibliotecile lumii!” Nina Cassian 551. „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu să nu fi știut a ceti, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu... Din cărți culegi multă înțelepciune...” Ion Creangă 552. „Învățând să iubim și să respectăm cartea, învățăm totodată respectul și dragostea pentru cultură
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mărgelele, Le văd strălucind, Le aud șoptind Și destăinuind: Drumurile sorții, Înțelesul morții, Tâlcul judecății Și-al Eternității...” Eugeniu Speranția 615. „Prin biblioteci, uitată, Cartea cea însingurată Frunzărește fără vânt Negre foi cu alb cuvânt.” Ion Hadârcă 616. „Cărțile sunt mângâierea morților, Ca un sânge subțire, albastru, versurile pulsează, Când cerul își tremură adâncul porților, Cărțile se aprind, ca un stâlp viu, de pază.” Mihu Dragomir 617. „Carte, Sora mea-nțeleaptă Și cuminte, Spune-mi cine Mă sorti frate cu tine
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Îi promite că se va întoarce la Kiev pentru a termina școala, iar apoi se va întoarce în Poltava pentru a fi protopop, întocmai ca străbunicul, bunicul și tatăl său, se va căsători și îi va aduce multă bucurie și mângâiere cu viața sa în lume. Aici are loc un ciudat amestec de valori. Campionul sincerității care îl înfruntase cu doar câteva luni înainte pe Rectorul școlii, spunându-i cu incredibilă nonșalanță tot ceea ce gândește rău despre programa școlară și despre
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și povățuitor, atât al monahilor cât și al laicilor, viețuitori în propria sa obște, apropiați ei sau trăitori de departe. Întocmai ca un nou Apostol Pavel, el și-a povățuit ucenicii din toată lumea ortodoxă pe calea cuvântului scris, purtător de mângâiere și sfat duhovnicesc. Aceste scrisori, păstrate în cea mai mare parte pe teritoriul Republicii Moldova, dar și la Mănăstirea Neamț și în Bibliotecile Academice din Sankt Petersburg și Moscova, au făcut obiectul unui studiu cu adevărat impresionant, întins pe ani de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]